3,159 matches
-
mine sunt suparată. Când sunt așa ... mă simt urâtă, Maur. -Nu vorbi prostii, tu nu poți fi urâtă, iubire ... Oana ! -Nu ies din casă în seara asta, tocmai ca să nu te convingi de contrariu, spusese Oana cu o undă de amărăciune în glas. -Nu poți să mă ierți, nu-i așa? Uite dacă vrei ... încercase Maur ... -Nu, te rog, nu mai spune nimic, știi ce fac acum? Caut cu disperare o gumă, vreau să șterg ... norii. -O să-i ștergem amândoi
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
Am tendința să prefac totul în poezie”) cu inima să, cu sentimentele sale, o ușurință care aduce în ea sinceritatea și simplitatea rostirii. Poziționarea autoarei este fără echivoc în apărarea valorilor umane, tocmai ea, cea trecută prin „umilință, durerile dezrădăcinării, amărăciunile traiului printre străini, desconsiderarea, disprețul”, dar cu speranța că mântuirea înseamnă „acasă”, acolo unde „patria de cuvinte” acoperă că un cer „patria de pământ”. Versurile sale respira un patriotism curat! Într-o reabilitare a iubirii de neam. Poezia Emiliei Amăriei
EMILIA AMARIEI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/Emilia_Amariei.html [Corola-blog/BlogPost/341028_a_342357]
-
Sfânt, cum pâlpăie în mine, murmurând... *** Isuse,Preasfânt, purifică inima mea, și fă-o să bată, să simtă, mereu ca a Ta! Alungă al morții frământ, ce se zbate în lanțuri de plumb; Ajută-mă, să trăiesc curajos prin Isus! *** Amărăciunea este în inima mea. Clipa ce grea,ce nu se mai vrea, o alung prin Cuvânt Sfânt. *** Isuse,Tu ești Stâlp Sfânt! Ptr.ce amarul gând, străpunge al inimii cânt? Jertfa Ta,o simt pulsând, tremurând în inima mea. Ileana
DORINŢĂ de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 by http://confluente.ro/ileana_vi%C4%8Di%C4%8D_stanca_1459326369.html [Corola-blog/BlogPost/381639_a_382968]
-
legală de restituire a bunurilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, spre beneficiarii actuali ai acestor bunuri, adică fie spre propriile sale instituții, fie spre Biserica Ortodoxă Română, fie spre terțe părți. Acest lucru este un abuz care generează dezbinare, amărăciune, confuzie și uneori chiar violență între cetățenii României.”, și propune ca “Restituirea bunurilor să fie rezolvată de Statul Român fără intervenția vreunei părți intermediare (parteneri, beneficiarii bunurilor, etc.). Dialogul ortodox - greco-catolic, care s-a dovedit ineficient, să intervină numai pentru
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
pentru a se adăposti în tăpșanele Văii Porcului și ale Zârnei, luncile toate erau inundate, un colț din natură cu imașuri și fânețe nu se mai supunea nici unor legi, era ca și cum Dumnezeu părăsise intenționat acele locuri sporind și mai mult amărăciunea oamenilor, neputincioși și temători ca nici o altă dată mai apropiată de care să-și aducă aminte. Cam pe vremea când asupra văii se abătuseră puhoaiele tulburi de noroi și potop, coliba de bârne din Luncă adăpostea întâmplător pe „moș” Dâră
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
răspuns molcom dar tăios în expresivitate și întodeauna neadevărat: ”un trei, un patru și un cinci!” Existau și excepții. Când era în toane mai bune răspundea doar: “am luat un șase...” chiar dacă luase o notă cu mult mai bună. Simțea amărăciunea și reproșul din glasul Mitrului după ce îi aducea la cunoștință notele “luate”, acesta punând punct de fiecare dată: - Ești prost, du-te în p..... mătii; ai vrut la liceu! Discuția se oprea aici dar fiecare continua cu un monolog nesfârșit
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
Nu amesteca una cu alta. El unul a avut parte de ceea ce își dorea mai puțin. Jinduia la trupul ei, având mintea plină de fantasme erotice, dar greșise enorm, fără de voie. Se lipise de sufletul ei; un suflet plin de amărăciune. Nu se lăsa sărutată, nici măcar fugar dar zilnic îl aștepta ca pe o tămăduire. Fiecare rămânea, cu o încăpățânare de neclintit, în ale sale. Îl purta până în preajma locurilor unde avea întâlniri numai de ea știute, îl lăsa la câte
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
I-a umplut pe toți de sifilis; avea sifilis și nu a vrut să te procopsească și pe tine cu el! În acea seară s-a gândit cu tandrețe la Anna, la zâmbetul ei enigmatic, la sufletul ei plin de amărăciune. In acea seară Anna i-a fost cu adevărat dragă. * Atunci când profesorul cercetează cu atenție catalogul o liniște profundă se lasă asupra clasei. Emoțiile devin răscolitoare cu fiecare filă a catalogului dată înainte sau înapoi. Profesorii nehotărâți fac ravagii. Își
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
-i conferă distincție și demnitate - iubire de patrie, identitate culturală, cinste, omenie, ospitalitate etc. Dar întinșii codri de odinioară, astăzi au devenit doar amintiri! Căci românul postdecembrist, modern în năravuri și profund ticăloșit în esență (venerabilul Neagu Djuvara spune cu amărăciune că în românul de azi nu izbutește să-l descopere pe românul din perioada interbelică!), românul de-acum, deci, înțelege să scoată bani chiar și din piatră seacă, fără să-i pese de morală, legi, semeni, ori de ce va urma
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
este păstrată cu fidelitate în toate formele de artă ulterioare: pisanii, pietre de mormânt, pictură murală, broderii, orfevrărie, lemn. Gavril Uric reprezintă apogeul scrierii moldave, cercetarea ulterioară va trebui să descopere scrierea copiștilor anteriori. Și tocmai de aceea constata cu amărăciune Sorin Ullea că bulgarii au scos o ediție de lux, tipărită în străinătate, a Tetraevanghelului lui Ivan Alexandru din 1356 iar noi românii n-am fost în stare să avem o astfel de reproducere a atât de importantului Tetraevanghel al
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
a ocupat în mod special de istoria Transilvaniei, deplânge că „mulțimea” lucrărilor în maghiară „este mai mult citată decât citită” la noi din necunoașterea limbii maghiare! Lipsa de interes pentru susținerea cauzei românești în Transilvania din partea specialiștilor români este cu amărăciune exprimată și de marele patriot David Prodan, academician, care în Cuvântul înainte din 1991 la cartea Transilvania și iar Transilvania publicată în 2002 mărturisește: „Am scris însumi în tinerețe o replică istorică la teoriile revizioniste, în 1944, sub titlul Teoria
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
cu un conținut social și obștesc. În Mătușa Valerie și mătușa Aurelie (Nana), elementele autobiografice constituie pretextul pentru relatarea poveștii Nastasiei, o femeie cu șapte feciori ce a rămas văduvă în timpul războiului. În final, descoperim că nu războiul este sursa amărăciunii ei de o viață, ci războiul ei personal cu „ai lui Pintilieˮ, motiv pentru care își crește copiii pregătindu-i pentru momentul răzbunării. Evoluția spirituală a eroinei nu este într-o dezvoltare con¬tinuă, ci în momente de răscruce ce
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
Martira care a tras semnalul întregirii tuturor românilor. După Împlinire însă, visul Miresei a rămas doar o amăruie închipuire, nelăsând loc nici bucuriei, nici măreției. După numai 15 ani de la Unire, Părintele Vasile Țepordei, unul dintre Luminătorii Basarabiei, constata cu amărăciune: „Basarabia este cu mult mai străină sufletește decât în 1918. Datorită jocului politic..., și altor cauze, generația Unirii s-a dovedit după Unire, inconsistentă sufletește, etic și patriotic, instabilă politic, neomogenă și șubredă, în activitatea și comportarea ei publică, politică
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
de soartă, Tu nu uita de Semnul Sfintei Cruci, De Crucea care vindecă și iartă... CUVINTE SIMPLE Tot mai simple sunt cuvintele mele și tot mai străvezii. Oricine își poate vedea tăcerea prin ele, cum se vede soarele prin zi... Amărăciunea victoriei... Duminică, 19 Sept. 2010. Și eu am cunoscut Amărăciunea Victoriei... Dulcele-amar L-am sorbit cu nesaț Din cupele ei Până La Zaț... În jur Mai aud și acum Tânguindu-se Inșii- Invidioșii, geloșii, Învinșii... INVENTARUL CUVINTELOR (Biblios, Biblie, Bibliotecă
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_inven_nicolae_nicoara_horia_1392634592.html [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
Crucea care vindecă și iartă... CUVINTE SIMPLE Tot mai simple sunt cuvintele mele și tot mai străvezii. Oricine își poate vedea tăcerea prin ele, cum se vede soarele prin zi... Amărăciunea victoriei... Duminică, 19 Sept. 2010. Și eu am cunoscut Amărăciunea Victoriei... Dulcele-amar L-am sorbit cu nesaț Din cupele ei Până La Zaț... În jur Mai aud și acum Tânguindu-se Inșii- Invidioșii, geloșii, Învinșii... INVENTARUL CUVINTELOR (Biblios, Biblie, Bibliotecă ... ) Din când în când, Precum cărțile Dintr-o Bibliotecă, Și
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_inven_nicolae_nicoara_horia_1392634592.html [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
postmoderni. De altfel de la Baudelaire încoace poezia universală si cea românească a adus acel plus de inefabil care i-a lipsit lumii, a scos din marasmul sufletului toate agnoasele umanității și le-a pus pe scena vieții: iubirea, neliniștea, disperarea, amărăciunea, deznădejdea, chinul, durerea, răul, nevroza, plictisul, oboseala, spleenul,etc. Poezia de astăzi este si eseu si proză poetică, dar si teatru dramatic în care eul își cauta diferite forme de manifestare. Toate manifestate prin magia cuvântului. Marin Sorescu spunea că
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414136021.html [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]
-
N-OM MAI FI DELOC! Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1080 din 15 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Licență pentru autobuzul de buzunar ? În ultimele săptămâni, pe traseul : satul natal- centrul de comună- capitala județului, Dio costată cu amărăciune că autobuzul circulă precum barca pe valuri : din hop în hop! Noul program (?!) nu are nici în clin , nici în mâneca șoferului i.m., care pur și simplu de-servește călătorii de pe acest traseu. Cu sau fără muzică la bord
CÂTE-UN HOP-HOP-HOP,PÂNĂ N-OM MAI FI DELOC! de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cate_un_hop_hop_hop_pana_n_costel_zagan_1387130978.html [Corola-blog/BlogPost/363354_a_364683]
-
și nebunești. Trenul s-a pus în mișcare, iar eu mergeam pe lângă el, continuând s-o privesc pe Miruna în ochi, până când nu s-au mai zărit, nici lacrimile noastre, nici mâinile fluturând de rămas bun... Ducea cu el toată amărăciunea și tristețea mea, căci pierdeam din nou un diamant prețios, care strălucise în viața mea un scurt timp și-mi dăruise un dram de fericire... Referință Bibliografică: Valea Mare - Valea Iubirii / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1758
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
mi-au făcut-o, lor nu le pasă, ei șanț fericiți, poate chiar se bucură de stresul prin care trec eu. A ține pică pe cineva, a nu ierta, înseamnă a ne închide pe noi înșine într-o închisoare a amărăciunii. Împăratul din pildă cred că a gândit la fel. Avea destule probleme pe cap, mult mai importante decât datoria acelui rob. Ori de câte ori se uită în registru și vedea datoria, avea amărăciune și nu se mai putea concentra asupra altor lucruri
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
ne închide pe noi înșine într-o închisoare a amărăciunii. Împăratul din pildă cred că a gândit la fel. Avea destule probleme pe cap, mult mai importante decât datoria acelui rob. Ori de câte ori se uită în registru și vedea datoria, avea amărăciune și nu se mai putea concentra asupra altor lucruri mult mai importante. Cand iert, eliberez un prizonier, iar apoi imediat îmi dau seama că acel prizonier eram eu insumi. Așadar când am iertat, mi-am făcut în primul rând mie
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
necondiționat, fără să te aștepți neapărat să-și ceară iertare. Împăratul din pildă citită a iertat neconditionat.Omul nu și-a cerut iertare, ci a cerut doar timp ca să plătească. Iertarea necondiționată este benefică (sănătoasă) - ne scăpa de durerea și amărăciunea sufletească pe care o purtăm în noi atunci când nu iertam. Ne scăpa de închisoarea amărăciunii despre care vorbeam. b) Iertarea trebuie să fie definitivă - pentru totdeauna. Este ceva foarte important aici de observat: am fost obișnuiți să spunem că trebuie
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
iertat neconditionat.Omul nu și-a cerut iertare, ci a cerut doar timp ca să plătească. Iertarea necondiționată este benefică (sănătoasă) - ne scăpa de durerea și amărăciunea sufletească pe care o purtăm în noi atunci când nu iertam. Ne scăpa de închisoarea amărăciunii despre care vorbeam. b) Iertarea trebuie să fie definitivă - pentru totdeauna. Este ceva foarte important aici de observat: am fost obișnuiți să spunem că trebuie să iertam și să uităm. Într-adevăr Biblia spune că "D-zeu aruncă în marea
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
câini care lătrau tot timpul. Zi răcoroasă de toamnă cu ploi subțiri și adieri prevestitoare de iarnă grea. Cu cocori de pe aripile cărora se scutură și bruma noastră de speranță, atât cât mai rămăsese. Cu nopți din ce în ce mai lungi și cu amărăciunea neputințelor legate de gâtul nostru. Cu întrebările sugerate de rafturile cămărilor goale. Reparații mărunte, curățatul coșului, grija pentru lemnele de foc, tăiatul, adăpostirea lor și retragerea în cea mai călduroasă cameră. Când făceau o casă, bătrânii spuneau de regulă: Să
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_5_.html [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
mare a lui Eminescu se ridică din mâhnire. Speranța, credința, mângâierea nu par să-l încolțească pe poet așa cum o face dezamăgirea. Accentele acestei trăiri sunt profunde. Poate de aceea, din această dezamăgire limba română a strâns o capodoperă de amărăciune glacială, Luceafărul.” ,,Ca și în poezie, Eminescu posedă un număr egal de coarde la lira sa de prozator literar, iar între aceste două tulpini, poezia și proza, circulă o aceeași sevă, pentru că rădăcina e aceeași, și cum, la fel ca
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1452875869.html [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
un sentiment care atinge cu aripa lui pe tot omul. Iubirea, făcând liantul care conferă bucurii și puterea de a înfrunta nebănuitele încercări ale vieții, în același timp, ea poate să facă salturi incredibile dând naștere la neliniști, îndoieli, ori amărăciuni, îndemnând să căutăm certitudini. Pe un astfel de fond își conturează și poeta Tatiana Dabija sentimentele construindu-și discursul liric din mici fragmente de oglinzi. Eul feminin îi frământă spiritul și judecata: În noaptea asta toate par deșarte -/ Din focul
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]