2,399 matches
-
necunoscătoare a artei paleologe contemporane din afara enclavei, care și-a continuat astfel tradiția școlii locale românești - comnenul secolelor XI-XII. „Școala comnenă hunedoreană a fost atât de puternic înfiptă în sol românesc și atât de fertil încât se înțelege automat că ancora creativă a cerebralității românești aruncată din secolul XII în urmă aterizează într-o epocă net anterioară sosirii ungurilor în Europa” (p.123-124). Este primul document de importanță fundamentală căci el confirmă continuitatea neîntreruptă a cerebralității românești la nord de Dunăre
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
În vârf de munte, eu le-am ancorat Mă mai încearcă dorul, uneori Iubirea ta, mereu îmi dă târcoale Și mă străbat adeseori fiori Amorului stafii, îmi ies în cale N-am să mă las, nu voi ceda ispitei Din ancore nu voi să mă dezleg Voi rupe lanțurile doar iubitei Pe care am să pot s-o înțeleg Uscat de vânt, și biciuit de ploaie Voi aștepta, pe piscul meu, etern De sacrificiul meu nu te înmoaie Vei dăinui de-
VREMEA PRIBEGIEI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1473093542.html [Corola-blog/BlogPost/375799_a_377128]
-
întunecat ce se tot învârtea și se înălța spre cer, crescându-i dimensiunea. Mi-am dat seama că este un mic ciclon, ades întâlnit pe Marea Neagră, în perioadă de furtună. Până mi-am strâns sculele și am recuperat parâma de la ancoră, a trecut o eternitate. Nu mai era mult să intru în panică. Încercam să îndrept barca cu prova spre mal, dar din momentul când ancora nu a mai fost înfiptă în nisipul mării, barca mea era trasă ca de un
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Batranul_si_marea_stan_virgil_1380392197.html [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
Marea Neagră, în perioadă de furtună. Până mi-am strâns sculele și am recuperat parâma de la ancoră, a trecut o eternitate. Nu mai era mult să intru în panică. Încercam să îndrept barca cu prova spre mal, dar din momentul când ancora nu a mai fost înfiptă în nisipul mării, barca mea era trasă ca de un magnet spre larg. Trăgeam cu ambele mâini de o singură ramă, să pot îndrepta ambarcațiunea cu prova spre mal, dar fără succes. Se declanșase furtuna
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Batranul_si_marea_stan_virgil_1380392197.html [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
vâsle pe marea agitată, dar nu chiar așa de supărată, am ajuns cam la o milă marină (1830 m) de țărm. Speram să cădem pe zonă cu piatră și scoică pe fundul mării unde să fie și guvide. Am aruncat ancora și ne-am pregătit sculele de pescuit, un fel de petactare, nailon ceva mai gros, înfășurat pe o bucată de șlap sau papuc din plastic, cu un plumb la capăt și două - trei cârlige legate, în care punem râme negre
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor.html [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
plastic, cu un plumb la capăt și două - trei cârlige legate, în care punem râme negre din baltă, sau bucăți mici de pipotă de pasăre. Musai să fie roșie pipota, altfel guvidul nu mușcă. Fratele stătea în pupa, eu la ancoră. Așa este rânduiala. Mâine ne schimbăm între noi. Guvidul mușcă frumos. Are poftă de mâncare când marea este agitată. Numai stomacurile noastre să reziste la această legănare continuă. Să nu avem rău de mare. Dacă nu este hulă (furtună de
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor.html [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
de seamă că marea era acum cu valuri largi și înalte de peste doi metri. Vântul între timp își schimbase direcția. Bătea dinspre mal spre larg. - Frate, hai s-o tăiem că nu mai ajungem la mal. - Gata, scot voltele. Ridicăm ancora și pornim spre mal, până nu vine furtuna. Strângem repede cele patru volte de fiecare și le aruncăm în fundul bărcii. Scoatem și minciogurile cu peștele aruncat în ele, apoi eu încep să trag de parâma de care era legată ancora
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor.html [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
ancora și pornim spre mal, până nu vine furtuna. Strângem repede cele patru volte de fiecare și le aruncăm în fundul bărcii. Scoatem și minciogurile cu peștele aruncat în ele, apoi eu încep să trag de parâma de care era legată ancora. Aveam cam o sută de metri de parâmă de recuperat. Trăgeam de parâmă și valurile când ne ridicau deasupra coamei înspumate, când ne aruncau în abis. Teama se infiltrase în sufletele noastre ca un virus. Parcă nu se mai termina
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor.html [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
tras de vâslă, chiar dacă forța noastră fizică nu mai exista. Mai mult frica ne dădea puterea necesară continuării luptei cu natura dezlănțuită. Când vom ajunge aproape de diguri vom încerca să o luăm spre Saturn, spre locul de acostare. Am aruncat ancora pentru a ne mai odihni, simțeam că nu mai putem continua să înaintăm. Ancora nu ținea barca pe loc. Valurile ne duceau din nou târâși spre larg. Cât timp fratele trăgea la vâsle, eu trăgeam de parâmă să scot din
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor.html [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
dădea puterea necesară continuării luptei cu natura dezlănțuită. Când vom ajunge aproape de diguri vom încerca să o luăm spre Saturn, spre locul de acostare. Am aruncat ancora pentru a ne mai odihni, simțeam că nu mai putem continua să înaintăm. Ancora nu ținea barca pe loc. Valurile ne duceau din nou târâși spre larg. Cât timp fratele trăgea la vâsle, eu trăgeam de parâmă să scot din nou ancora, care avea ghearele de prindere îndreptate de forța curenților și de aceea
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor.html [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
economice pe care le avea la îndemână și prin care făcea față sarcinilor domnești , dar și celor de întărire a autonomiei economice și sociale a familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor-
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
e structurată pe capitole cu subcapitole scurte, având titluri din care desprindem prezența țării natale, oriunde s-ar afla autoarea : "Madrid și București", "Granada și Săliștea", "Algarve și Eminescu"... "Bănuiesc, subliniază Milena Munteanu, că fiecare dintre noi a pus o ancoră undeva, fiecare are un loc esențial, de reper, un loc pe care-l poartă în suflet, oriunde s-ar afla. Despre mine știu că oriunde aș fi făcut umbră pământului, tot acasă am rămas, gravitând în jurul stâlpului casei". Prezentările sunt
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
Fărcaș, taragotul e un instrument magic în care-i cristalizată însăși epopeea neamului nostru, pentru că acest taragot a plâns și a bucurat românul, câteva decenii zi cu zi, în toate momentele trăirilor sale, aninat de urma gândului său, ca o ancoră sufletească! Taragotul lui Dumitru Fărcaș vuiește o tremurătoare rapsodie de auzire, de citire și de privire, căci răsunetul lui cântă, povestește și înfățișează iubirea, patima, bucuria, răul, durerea, alinarea, jocul, truda, odihna, petrecerea...într-o înfățișare vie a muzicii folclorice
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
Dar eu scriu despre floare fiindcă, la naștere, o ursitoare mi-a turnat cerneală în scăldătoare... *** Și nu s-a dat încă sentința definitivă, poetul rămânând o corabie-n derivă. Pirați ai valurilor, nu spintecați metafore, ci aruncați-mi o ancoră! Referință Bibliografica: JUDECAȚI-MĂ...( DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI) / Gheorghe Pârlea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 447, Anul ÎI, 22 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
JUDECAŢI-MĂ...(DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Judecati_ma_de_ziua_mondiala_a_poe_gheorghe_parlea_1332421550.html [Corola-blog/BlogPost/364922_a_366251]
-
a fost Consilier independent al orașului Moldova Nouă, apoi Consilier județean independent pentru județul Caraș-Severin și membru al Alianței pentru Pace din România. Este un adevărat învățător de lege. Din poeziile lui Mihai LEONTE, desprindem speranța, iubirea, credința ca de pe ancora ce se înalță în timpul furtunii și spațiul pe care îl visează omenirea în permanență. A căutat să limpezească unele lucruri despre care cititorul nu a fost informat înainte. Prin imagini curate a implementat profund în versuri, dobândirea libertății. Dar mai
METAFORE APRINSE 2012 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Metafore_aprinse_2012_mihai_leonte_1334250934.html [Corola-blog/BlogPost/358474_a_359803]
-
cea pentru realizarea unității de credință: "Unirea credinței și împărtășirea Sfântului Duh, cerând, pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Iisus Hristos Dumnezeu să o dăm". Trupul înviat și dătător de viață al Domnului este ancora credinței și a iubirii lipsite de egoism (John S. Romanides, The Ecclesiology of St. Ignatius of Antioch, International printing company, Atlanta 1956, p. 10). Fără întruparea reală, mântuirea nu ar fi fost posibilă Dreapta mărturisire este aceea că Întruparea s-
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_temeinicia_stelian_gombos_1389599539.html [Corola-blog/BlogPost/363662_a_364991]
-
faptul că mai aveam peste optzeci de kilograme în plus în barcă, adică pe bătrân. Dar după o jumătate de oră, am ajuns destul de departe de mal, spre nord, acolo unde Venus era mai aproape decât Saturn. Bătrânul a aruncat ancora și am început pescuitul. Mergea bine. Guvidul trăgea nervos de momeală, iar eu aveam râmă neagră, plăcerea lui, după pipota proaspătă de un roșu carmin, mai ales dacă este de la pasărea de țară, de rață, curcan sau gâscă. Dar valurile
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423658456.html [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
luau valurile pe sus și o depășeam pe cea cu motor care mă tracta. Am încercat și atunci să ajung la mal, însă trăgând de o ramă cu amândouă mâinile, să întorc barca, dar ea tot spre larg se îndrepta. Ancora nu mai ținea, iar furtuna mă trăgea cu repeziciune spre largul mării. Norocul meu a fost că m-a văzut același coleg care m-a ajutat să ridic barca în Venus. Era cu niște vecini la pescuit și ei erau
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423658456.html [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
el. Colegii mă anunțau să mă pregătesc de plecarea la mal. Era prea cald și deja peștele nu mai mușca. Apa mării aproape fiartă și lipsa curenților au amorțit peștele pe fundul apei. Am strâns sculele, mi-am recuperat parâma ancorei, am montat ramele și cu minciogurile puse în barcă, am început să trag liniștit la vâsle. Cu speranța că la mal voi găsi cumpărători, am cântărit din priviri grămada de pește, considerând că totuși a fost o zi mulțumitoare, pentru
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406277054.html [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
înțelegeți tot ce vă spun și, mai ales... ce nu vă spun !... OARE CINE SUNT? Sunt, oare, pana de pasăre rătăcită-n agonia zborului? sau izvorul secat din lacrima toamnei? Sunt amurgul înnourat de-acele ploi îndelungate? sau doar o ancoră legată de cer și aruncată-n oceane?! Dar și mai mult de-atât aș vrea să știu ce ferecă porțile dinspre Tine? CLIPA Se-așterne ceasul înserării, iar rememorarea pătrunde tiptil în mine... și în timp; aducerea-aminte se grăbește, ca
DIN VOLUMUL 101 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_volumul_101_poeme_viorela_codreanu_tiron_1385918489.html [Corola-blog/BlogPost/344503_a_345832]
-
Scriptura, te-agăți de orice sfat local Ca să-l întorci chiar de la groapă, pe patul rece de Spital... Se știe că-n astfel de cazuri, când ești atât de tulburat Cauți colacul de salvare...altfel ești sigur înecat... Aruncă-ți ancora prin valuri, s-ajungi la Țărmul Veșniciei La CHRISTOS FIUL lui TATĂL prin DUHUL SFÂNT și al Mariei ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Bunicul este rădăcina
BUNICUL ESTE RĂDĂCINA... de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1423172392.html [Corola-blog/BlogPost/374620_a_375949]
-
Articolele Autorului Zâmbete exaltate, ochi scânteind în luminile reflectoarelor ce se-aprind și se sting în ritmurile muzicii ritualice, mărșăluitul inimilor tinere pe bubuitul tamburilor și-al chitarelor, dezlănțuitele energii ale ritmului învolburează pletele lungi ale soliștilor precum lanțurile de ancore ale corăbiilor wikinge. Libertatea e asediată de demonice energii ce învăluiesc în pânze de păianjeni vampiri și veninul văduvelor negre zâmbetele copiilor și orașul. Moartea se prinde de mâini în sarabanda execuțiilor se dezlănțuie ploaia de flăcări și plumb escortată
SUB ASEDIUL TERORII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462397491.html [Corola-blog/BlogPost/378842_a_380171]
-
La început culorile erau anemice, dar pe parcurs se transformau, devenind aprinse. În stânga lor cerul se înfățișa privirii ca o imensă avalanșă de zăpadă scânteietoare. Linia orizontului era străpunsă în două locuri de catargele a două vase aflate undeva la ancoră, mai departe de țărm. -Nici cel mai talentat pictor n-ar putea reda așa ceva, se încumetase Iulia să spună mai mult în șoaptă.Un spectacol de culoare ce se petrecea o dată cu nașterea unei noi zile. O feerie neobișnuită, învăpăiată cuprinsese
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vacanta_la_mare.html [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
cu care își evacuează senzațiile, sentimentele abia prefigurate și care nu ajung să se pritocească îndeajuns (darămite să sedimenteze!?) pentru a coagula forme, conținuturi și mesaje durabile, nefaliate pe „subplăci tectonice” în care s-a refugiat de groază înecatul, aruncând ancora anapoda, sunt de natură să îngrijoreze. Clasicii sunt din ce în ce mai neglijați, dacă nu detestați și huliți (din ignoranță și din modă, că nu „se mai poartă!”), depășiți ce să mai spun, de ce adică tot ce este frumos să înceapă cu ei
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_iii_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
spectacolul zilei începe, zeul soare își desface razele. Acum se deschid ferestrele sufletului și intră clarvăzătoarele ploi cu eșarfe. Norii se prind de mâini și se scutură în seninul albastru al apelor. Mă desprind ușor din ceața privirii, ca o ancoră de țărmul nemulțumirilor, când se descompun pescărușii pe valuri și marea fuge de corăbii, să rastălmăcească adevărul pe care nicio minte din lume nu-l va descoperi. Referință Bibliografică: Răstălmăcire / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319
RĂSTĂLMĂCIRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Rastalmacire.html [Corola-blog/BlogPost/357355_a_358684]