63 matches
-
care sunt interesați doar de desfășurarea acțiunii. Consideră că Ion era un tip rău care și-a bătut joc de-o fată și care nu voia decât să pună mâna pe pământ. Să le cerem acestora să vorbească despre stilul anticalofil și contrapunct, despre simetria incipit-final și despre reacția la idilismul sămănătoriștilor? Nu e normal să așteptăm asta de la un elev pentru a-i da acea notă 5 de promovare. Dar e normal să așteptăm ca el să muncească, să deschidă
cu aceste subiecte, căutăm să prindem elevul pe picior greșit sau să îl evaluăm? by https://republica.ro/simulare-la-bacalaureat-2016-cu-aceste-subiecte-cautam-sa-prindem-elevul-pe-picior-gresit-sau-sa-il-evaluam [Corola-blog/BlogPost/338453_a_339782]
-
au rămas aproape anonimi. Amintim în acest contest pe:Răzvan Țupa, Dan Sociu, Elena Vlădăreanu, Claudiu Komartin, Lavinia Bălulescu, Livia Roșca, Linda Maria Baros, Violeta Ion, Miruna Vlada, Diana Geacăr, Andra Rotaru, etc. Generația „ milenaristă“ care are un program declarat anticalofil și minimalist nu prea s-a impus pe piața poeziei.Această poezie este una cu bătaie scurtă, fapt dovedit de precocea ei manierizare. Acest contigent are déjà micile lui ierarhii. Printre acestia se află Livia Roșca, născută în Drăgășani, la
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Starea_poeziei_romanesti_la_inceputul_al_florin_tene_1358009707.html [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
au rămas aproape anonimi. Amintim în acest contest pe:Răzvan Țupa, Dan Sociu, Elena Vlădăreanu, Claudiu Komartin, Lavinia Bălulescu, Livia Roșca, Linda Maria Baros, Violeta Ion, Miruna Vlada, Diana Geacăr, Andra Rotaru, etc. Generația „ milenaristă“ care are un program declarat anticalofil și minimalist nu prea s-a impus pe piața poeziei.Această poezie este una cu bătaie scurtă, fapt dovedit de precocea ei manierizare. Acest contigent are déjà micile lui ierarhii. Printre acestia se află Livia Roșca, născută în Drăgășani, la
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_starea_poezi_al_florin_tene_1359571277_zksy8.html [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
avem de a face cu narațiuni fără epic, mizând probabilistic pe o bine controlată transparență a fisiunii simbolurilor. Între acestea, „Buzunarele” și „Gradație de merit” sunt antologice și, parcă, de nerepovestit. Pe o a doua dimensiune întâlnim un stil jurnalistic anticalofil și plin de vervă, un stil al reținerii unor vieți aflate în plină viteză, unul al oralității accelerate, al vorbirii naturale atrasă în proză de exigențele prinderii în literar a ceea ce este domestic și cotidian. Aici se încadrează schițe precum
Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/liviu-jianu-exercitii-de-proza-cugetata-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339600_a_340929]
-
poeți contemporani a fost Singur printre poeti-Parodii (1964). Până atunci publicase în reviste ieșene și în Luceafărul unde a fost o bucată de vreme redactor. Parodia că gen minor, a fost luată în serios de poet făcând o parodiere critică, anticalofila și convențională, râzând de clasici și de debutanți. El avea un umor liric cu înțepătura amicală care a prins, aruncând peste bord convențiile lirice protocolare și academiste laolaltă cu cele moderniste. Abordarea celor mai tragice teme este la fel de nonșalanta: Ne
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu by http://revistaderecenzii.ro/marin-sorescu-ironistul-%c2%84singur-printre-poeti%c2%94-ion-r-popa-profesorul-ion-ionescu-a-scris-un-interesant-articol-despre-marin-sorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]
-
Cum se comunică sfiala și devoțiunea de Ștefan Vlăduțescu Ca mai toate speciile literaturii, cu timpul, jurnalul și-a schimbat profilul. Așa cum ne-o dovedește „Sextant. Jurnal de călătorie” (Craiova, Editura Aius, 2011) de Constantin M. Popa, de la discursul natural, anticalofil, auto-referențial și de împăcare cu sine, jurnalul poate ajunge o practică discursivă de literaturizare. Acest tip de „biograficțiune” nu mai este doar o textualizare a eului, ci și o tematizare a alterității. De altfel, Constantin M. Popa scrie două jurnale
Constantin M. Popa: Cum se comunică sfiala şi devoţiunea, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-m-popa-cum-se-comunica-sfiala-si-devotiunea-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339630_a_340959]
-
declarată, în sensul operei literare. Particularitățile acestui gen de scrisori par să fie naturalețea, spontaneitatea, și sinceritatea.Aceasta din urmă este condiția sine qua non generând valoarea estetică a scrisorii și comentată de Camil Petrescu, scriitorul care a teoretizat scrisul anticalofil și care a prețuit entuziast documentele nealterate prin imixtiunea “ stilizării“.( Amintirile colonelului Locusteanu). Un tip aparte de scriitor este epistolierul care nu are în vedere un public, stabilind un raport unic bilateral între sine și destinatar. El respect cât mai
GENUL EPISTOLAR CA LITERATURĂ POST-FESTUM E PE CALE DE DISPARIŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Genul_epistolar_ca_literatura_post_fest_al_florin_tene_1335592838.html [Corola-blog/BlogPost/359148_a_360477]
-
au rămas aproape anonimi. Amintim în acest contest pe:Răzvan Țupa, Dan Sociu, Elena Vlădăreanu, Claudiu Komartin, Lavinia Bălulescu, Livia Roșca, Linda Maria Baros, Violeta Ion, Miruna Vlada, Diana Geacăr, Andra Rotaru, etc. Generația „ milenaristă“ care are un program declarat anticalofil și minimalist nu prea s-a impus pe piața poeziei.Această poezie este una cu bătaie scurtă, fapt dovedit de precocea ei manierizare. Acest contigent are dej" micile lui ierarhii. Printre acestia se află Livia Roșca, născută în Drăgășani, la
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Starea_poeziei_romanesti_la_inceputul_al_florin_tene_1334664025.html [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
Vlădăreanu, Claudiu Komartin, Lavinia Bălulescu, Livia Roșca, Linda Maria Baros, Violeta Ion, Miruna Vlada, Diana Geacăr, Andra Rotaru etc. Un poet de anvergură este Ion Iancu Vale, ctitor de reviste de bună calitate. Generația „milenaristă” care are un program declarat anticalofil și minimalist nu prea s-a impus pe piața poeziei. Această poezie este una cu bătaie scurtă, fapt dovedit de precocea ei manierizare. Acest contigent are deja micile lui ierarhii. Printre aceștia se află Livia Roșca, născută în Drăgășani, la
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI by http://uzp.org.ro/starea-poeziei-romanesti-la-inceputul-secolului-xxi/ [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
poeți contemporani a fost „Singur printre poeți-Parodii (1964)”. Până atunci publicase în reviste ieșene și în „Luceafărul” unde a fost o bucată de vreme redactor. Parodia ca gen minor, a fost luată în serios de poet făcând o parodiere critică, anticalofilă și convențională, râzând de clasici și de debutanți. El avea un umor liric cu înțepătură amicală care a prins, aruncând peste bord convențiile lirice protocolare și academiste laolaltă cu cele moderniste. El dezbate lucruri cunoscute, dar spuse „pe dos”. Abordarea
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Marin_sorescu_ironistul_sin_ion_ionescu_bucovu_1384598369.html [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
noapte, Și-n corp îmi dă năvală gândul tău, senin: Nu lăsa privirea să-mi ducă anii departe Că-n geamul tău deschis pot să nu revin...” (Trăiesc în privirea ta). Imaginarul poetic feminin este ”geologic și biologic”, confesiv, retoric, anticalofil, antipoetizant (vezi Georgeta Sadom, Imaginarul poeziei feminine, 2010, p.95-97). Sunt și niște încondeieri subtile, marcate de suavitate și candoare a trăirii, de ingenuitate, dar și pătrunde cu dibăcie sentimentul dramatic al trecerii timpului: Tresare-n somnul meu o zi
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Renata_verejanu_1404209301.html [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
mai mult decât simple întâmplări dar păstrându-și concretețea, chiar atunci când comentariile problematizante le înlănțuie, le storc semnificații. Detașat și participativ patetic, având curajul de a apela la locuri comune și situații tipice, pe care le valorifică superior prin contextualizare, anticalofil și total imun la barochismul stilistic invadator, Marin Preda pare deținătorul, păstrătorul și vatorifieatorul uneia din cele mai bogate experiențe existențiale și capacități ficționale dintre prozatorii miaituri de lazd, acționând pe filiera realismului clasic. Fără îndoială, Marin Preda a deschis
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
Svoboda moare într-o zi întunecoasă și umedă de noiembrie, cauzând primele frământări sufletești ale protagonistului, în timp ce Apostol Bologa moare simbolic în zorii unei zile de primăvară „cu ochii însetați de lumina răsăritului”. Stilul literar al lui Liviu Rebreanu este anticalofil, lipsit de podoabe. Partizan al romanului obiectiv, Rebreanu considera că „sinceritatea e calitatea de bază a scrisului adevărat... Prefer să fie expresia bolovănoasă și să spun, într-adevăr, ce vreau decât să fiu șlefuit și neprecis de altfel, cred că
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
juvenilă, scrisă nu fără un patos al lucidității, de pe vremea studenției, scoasă din sertar silit de împrejurări". Debutul balzacian al romanului, amintind, în același timp, de scrierile marilor prozatori interbelici, Rebreanu, Călinescu sau Camil Petrescu, mai ales, ca și caracterul anticalofil al scrisului, pe care îl subliniază scriitorul însuși, prin mărturisirea preferinței pentru arta care are în vedere, în primul rând, "structurile interne ale lucrurilor, "dezbrăcate"" de deșertăciunea formelor care, în scris, devin detalii "inutile"", atestă înrâurirea pe care o are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este inexistentă fiindcă el însuși, copil fiind, nu a beneficiat de aceste stări de beatitudine, simțindu-se, dimpotrivă, copleșit și agresat de tot ceea ce îl înconjoară. Restrângând raționamentul doar la repudierea frumosului, avem aici o explicație psihanalitică a teoretizărilor sale anticalofile. Cât privește misoginia sa, am mai amintit că, până la punerea în scenă a piesei Suflete tari (1922), el a tot nutrit speranța că își va întâlni mama. După acest moment, consideră că orice căutare este zadarnică. Puseele sale misogine se
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și de cazurile exemplare de conștiință nu poate avea nimic în comun cu meandrele inconștientului. Aserțiunea e doar în parte valabilă, multe dintre teoretizările eseistului nu se regăsesc în registrul ficțional al operelor sale. E suficient să amintim de doctrina anticalofilă, fervent susținută în eseul Amintirile colonelului Grigore Lăcusteanu și amărăciunile calofilismului ca și în subsolul romanului Patul lui Procust, dar care nu se poate susține la nivel stilistic în beletristica sa. Admirator fără rezerve al fenomenologiei lui Husserl, el se
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
o tranșee sau poate numai un șanț. În afară de „ideologie” îl desparte de ei, în primul rând, în modul cel mai vizibil, stilul. Stilurile acelora sunt de o virtuozitate magistrală, cu străluciri de diamant. Al lui Ralea e neglijent, instantaneu, nici măcar anticalofil, ci noncalofil. Își găsește cuvintele la întâmplare, „non sans quelque méprise”. E un stil de conversație, atașant, plin de farmec și la urma urmei excelent. Cei patru cultivă paradoxul și îl administrează provocator, ca o comoție a inteligenței. Ralea întâlnește
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
1935; ed. îngr. Sande Vârjoghe, pref. Petru Creția, postfață Ioan C. Filitti, Galați, 1991. Repere bibliografice: Camil Petrescu, Teze și antiteze, București, 1936, 69-85; Călinescu, Ulysse, 252-256; Călinescu, Ist. lit. (1982), 192-193; Ist. lit., II, 604-607; Radu Albala, Un viguros „anticalofil” - Grigore Lăcusteanu, VR, 1973, 3; Dicț. lit. 1900, 491-492; Manolescu, Istoria, I, 252-255; Dicț. scriit. rom., II, 724-726; Bârna, Comentarii, 182-187; Simion, Genurile, 145-155. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
sunt de prisos, nimeni nu se mai întreabă: cine? / ci «cum» mai poate fi mai frumos”), sentimentul declinului general. Declin al rostirii poetice inclusiv (un poem se intitulează simptomatic Amurg literar) și încercare de revigorare a poeticității printr-o turnură anticalofilă, care - încă de pe acum - nu este pur exercițiu de frondă, ci presupune, structural, o anume viziune: regalul soare îi pare „putrefact și cețos”, carnea roșie a cireșelor este răstălmăcită simbolic, sugerându-i hemoptizia adolescenților tuberculoși etc. Placheta, nepublicată, din 1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
toate mixate dintr-o perspectivă s-ar zice optzecistă, cu rime imprevizibile și neologisme. Poema reprezentativă, și cea mai amplă, e 4 zile de dragoste, despre Euridice și mitul orfic. T. se impune - crede Marian Popa - mai mult lexical și anticalofil decât sentimental, imaginile sale având „ceva din gravura socială expresionistă”. Totuși, lirica târzie nu va mai atinge nivelul cărții de debut, cea „cu sânge, pâine și cocs”, a omului „despletit și oxidat de vânt/ gata să smulgă un ultim echinox
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
limbile de origine (limba greacă, limba latină) elementele compuselor savante utilizate în majoritatea limbajelor specializate aveau atributul transparenței, asigurat de deschiderea/ transparența codului comun al limbilor istorice. Prin compunere, știința a creat formațiuni motivate, care însă diminuează transparența denotantului (calofil, anticalofil, filantrop). III.10.1. Transparență și traductibilitate: metafora de Internet Studiile contrastive sunt în măsură să evidențieze gradul de traductibilitate, transparența metaforei terminologice (D. Butiurca, 2014) în limbajul specializat. Relația dintre lexicul comun și lexicul specializat din domeniul Internetului în
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
literară, această funcție acționează nu numai la nivelul expresiei (ca în cazul comunicării nonartistice), ci și la ni vel semantic, instituind limbajul artistic/poetic ca sistem autonom de semne. Un aspect particular este evidențiat prin creațiile literare ce ilustrează stilul anticalofil/un registru stilistic prozaic, în care mijloacele expresivității artistice par a fi absente. Însă chiar această absență („gradul zero al scriiturii“, cum îl numea Roland Barthes) devine semnal al funcției poetice, sugerând o lume banală, mediocră, absurdă, lipsită de fru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
surprinzând raportul dintre om și mediul său natural, social și istoric. Portretul este frecvent focalizat asupra unei dominante morale (personaje caractere) sau asupra unei carențe ereditare (pe care o vor accentua na turaliștii). - Cultivarea unui stil sobru, adesea impersonal sau anticalofil: „Modalitatea de redare trebuie să fie cât mai simplă, pentru ca toți să o poată înțelege.“ (G. Larroux, Le Réalisme) - Diversitatea modelelor realiste: realismul obiectiv (de observație: Comedia umană de Honoré de Balzac; romanul balzacian Enigma Otiliei de G. Călinescu; realismul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a unui personajnarator (caracterizat prin luciditate, prin profunzimea necruțătoare a introspecției) sau din perspectivele divergente ale unor personaje focalizator (descen trarea viziunii/perspectivă „pulverizată“, multiplă). Rezultanta este o construcție imprevizibilă, aparent dezechilibrată, cu inserții, discontinuități, paralelisme, suprapu neri; discursul, frecvent anticalofil, este, de cele mai multe ori, homodiegetic (literatura autenticității, romanul experienței), dar scriitorii optează și pentru persoana a IIIa narativă (situație în care naratorul anonim se estompează, lăsând în primplan perso najefocalizator, ca în Pădurea spânzuraților de L. Rebreanu, care afirma: „Mam
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
validează autenti citatea unor experiențe definitorii (iubirea, prietenia, războiul, boala, moartea etc.) sunt documentele nonficționale inserate în text (decupaje din ziarele vremii, scrisori, informații de orice natură din domenii nonliterare). Aceste inserții determină amestecul registrelor stilistice, conferind scriiturii un caracter anticalofil. - Romanul postmodern extinde imprevizibil tehnica inserțiilor, transformând textul întro construcție ingenioasă din „prefabricate“ - „decupaje“ nemarcate grafic din alte texte, literare sau nonliterare. Intertextualitatea și colajul devin astfel procedee menite să de construiască textul, săi distrugă unitatea. Epicul își pierde ponderea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]