43 matches
-
politici și de cultură, ca și clerici și monahi, a fost sumbră; au fost închiși cu zecile de mii în închisori și lagăre de muncă forțată din care foarte mulți nu s-au mai întors niciodată. Acuzat pentru naționalism și antisovietism ca „trădător” și „criminal de război” și condamnat în contumacie la închisoare pe viață, profesorul Nichifor Crainic, exclus din Academie și din Societatea Scriitorilor, se refugiază din luna august anul 1944 și până în luna mai anul 1947 ascunzându-se prin
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
deranjat noua putere proaspăt venită pe tancurile sovietice prin trădări și proaste decizii politice se numărau cele mai mari ziare ale acelor vremuri, printre care „Universul“, „Curentul“, „Porunca Vremii“, „Gândirea“. Aceste ziare au primit rapid eticheta de promotoare ale naționalismului, antisovietismului sau antidemocrate. În plan politic, acestea erau acuzate că ar fi sprijinit legionarismul, fascismul și hitlerismul, iar ziariștii au devenit brusc „criminali de război“. Nu mai puțin de 14 jurnaliști, cei mai prestigioși din perioada interbelică, aveau să fie citați
Nichifor Crainic, Pamfil Şeicaru, Radu Gyr, condamnaţi la moarte şi închisoare de soţia lui Brucan, acuzatorul public Sidorovici. DOCUMENTE by http://balabanesti.net/2012/12/27/ziaristi-online-nichifor-crainic-pamfil-seicaru-radu-gyr-condamnati-la-moarte-si-inchisoare-de-sotia-lui-brucan-acuzatorul-public-sidorovici-documente/ [Corola-blog/BlogPost/340017_a_341346]
-
politici și de cultură, ca și clerici și monahi, a fost sumbră; au fost închiși cu zecile de mii în închisori și lagăre de muncă forțată din care foarte mulți nu s-au mai întors niciodată. Acuzat pentru naționalism și antisovietism ca „trădător” și „criminal de război” și condamnat în contumacie la închisoare pe viață, profesorul Nichifor Crainic, exclus din Academie și din Societatea Scriitorilor, se refugiază din luna august anul 1944 și până în luna mai anul 1947 ascunzându-se prin
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
coerente pentru promovarea drepturilor omului ar fi un pas înainte în afirmarea drepturilor omului în lume. Este ciudat cum, în legătură cu Rusia, Parlamentul European a căzut fie în indulgență, fie în ceea ce aș numi un sentiment "anti-Rusia”, motivat în trecut de antisovietism și, prin urmare, de un anticomunism înveterat. Este timpul să realizăm că Zidul Berlinului a căzut cu peste 20 de ani în urmă și că actualul regim nu mai are nicio legătură cu predecesorii săi. Cu toate acestea, acesta este un regim
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
1942) a fost un folclorist, etnograf, dialectolog, publicist, pedagog și sociolog român basarabean, director al Institutului Social din Basarabia. După ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice în 1940 și apoi, din nou în 1942, a fost acuzat de "românofilie", "fascism" și "antisovietism", pentru poziția sa categorică împotriva teoriei moldoveniste si a introducerii alfabetului rus în Basarabia. Pe baza acestor acuzații a fost arestat de către NKVD și condamnat la moarte, fiind schimbată sentința apoi în detenție în Gulag. s-a născut pe 14
Petre Ștefănucă () [Corola-website/Science/299990_a_301319]
-
națională, isi înstrăinează bogățiile economice și sunt obligate să renunțe la orice progres social”. Este din nou un prilej potrivit să se facă puțină propagandă „succeselor” regimului de la București în „lupta contra naționalismului și a formelor sale cele mai importante: antisovietismul, antimaghiarismul și antisemitismul”. Exemplul a fost iarăși Lucrețiu Pătrășcanu, „îndepărtat” de la „linia șovinista”. „O puternică afirmare a solidarității internaționale a clasei muncitoare” se intitulează articolul lui D. Baboian, apărut în ziarul „Scânteia”, din 10 iulie 1948. Autorul consideră că „de la
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
din ultima vreme ale României pentru promovarea de relații prietenești între majoritatea română și minorități. Era încă odată condamnată atitudinea „șovina” a lui Lucrețiu Pătrășcanu, atrăgându-se atenția că nu se acționa suficientîn direcția eliminării celor care încercau să răspândească antisovietismul. Luându-se fiecare minoritate în parte, sârbii erau considerați „în chip deosebit primejdioși din cauza înstrăinării lui Tito de fraternitatea comunistă”. Din 1949, Iugoslavia, având în frunte un partid unic și un conducător ce se considera în continuare comunist, a început
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
studii despre chestiuni care erau tabu în România înainte de 1989. Se numără printre acei romaniști care au denunțat, încă din anii ’60, falsul așa-zisei limbi moldovenești, opinie pentru care autoritățile politice de la Chișinău l-au taxat drept „trubadur al antisovietismului”, „înverșunat antisovietist”. O mare parte a scrierilor lui H. sunt dedicate interferențelor culturale româno-germane. Astfel, s-a simțit îndemnat să supună analizei critice variatele relatări în limba germană despre români, luați ca indivizi - fizionomie, trăsături de caracter, comportament -, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
din Paris din 1871 manifestarea sa cea mai spectaculoasă. La începutul secolul XX, ea este convergentă cu teama de atentatele anarhiste* și de mișcările revoluționare, socialismul* și comunismul fiind adesea asociate într-o aceeași execrare. De la anticomunism la antibolșevism și antisovietism Odată cu revoluția din Octombrie*, termenii dezbaterii se schimbă radical. Comunismul nu mai reprezintă o amenințare ipotetică ci o realitate care bulversează societatea. Bolșevicii* distrug economia* de piață, abolesc proprietatea privată, îi persecută pe cei avuți, nesocotesc națiunea, recuză religia*, combat
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din 1818 - „O stafie colindă Europa: stafia comunismului” - le apare multora ca o amenințare imediată. Până acum, anticomunismul a fost mai ales un antimarxism, ostil doctrinei luptei de clasă și internaționalismului*. De acum înainte, el ia forma antibolșevismului și a antisovietismului, ostil nou-născutului sistem comunist mondial* căruia URSS* îi este matricea și motorul, iar Internaționala Comunistă* (IC) - dispozitivul de difuzare. începând din 1918, bolșevismul provoacă apariția mai multor timpuri de anticomunism. Primul este cel al „Albilor”, bazat pe reacția ofițerilor țariști
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
tentativă de pace, pe data de 30 septembrie 1965, generalul Suharto pune sub acuzație PC indonezian și lansează o feroce campanie anticomunistă care duce la asasinarea a cel puțin 500000 de comuniști. Dacă în SUA, anticomunismul îmbracă mai întâi forma antisovietismului din cauza declanșării Războiului Rece și cursei înarmării nucleare, el atinge paroxismul în timpul războiului din Coreea* sub impulsul senatorului McCarthy, care lansează o „vânătoare de vrăjitoare” contra comuniștilor și a simpatizanților lor în mediile intelectuale și cinematografice; aproape 10000 de persoane
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
este ușoară, în măsura în care, în această luptă feroce dintre două lumi, este normal să existe trădători, agenți ai inamicului. Rînd pe rînd, Pătrășcanu în România, Gomulka în Polonia, Rajk în Ungaria, Kostov în Bulgaria și Slansky în Cehoslovacia vor simboliza trădarea, antisovietismul, fracționismul titoist. Procesele sînt grandilocvente și mărturiile mincinoase. Procesul Rajk, de exemplu, a servit la teoretizarea terorii [și] permite dezvoltarea și concretizarea logicii 'vigilenței revoluționare' 16. După actul de acuzare, Rajk ar fi fost angajat încă din anii treizeci de către
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
2005. Pe fondul sfârșitului de regim Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu părea să fie un urmaș promițător, chiar dacă existau și alte nume puse în joc. Că a fost vorba de manevre de culise (viitorul dictator fiind sprijinit de câțiva aparatciki amăgiți de antisovietismul său) sau de un mini-puci camuflat pe care el însuși l-a organizat spre a prelua puterea, cercetătorii biografiei sale politice au speculat în fel și chip ambele variante. În orice caz, momentul său de glorie l-a constituit micul
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
să se revolte și să-și descrie calvarul, Goma a fost comparat cu Soljenițin. Descalificarea morală a unei părți a victimelor represiunii din prima perioadă nu mai era luată În seamă. Anticomunismul lui Goma era inițial doar o formă de antisovietism, cum o indică adeziunea lui la PCR În 1968. Spre deosebire de alții, Goma era și un adversar al „vechilor” naționaliști, cărora le reproșa abandonarea Basarabiei și persecutarea basarabenilor. Singularizarea politică a lui Goma (Într-o scrisoare adresată lui Ceaușescu Îi spunea
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
60, a căror interdicție de publicare fusese ridicată, dar care se aflau permanent sub supravegherea strictă a Securității. Dacă, în cazul istoricilor de partid, asistăm la o operațiune relativ rapidă de înlocuire a pro-sovietismului agresiv din anii '50 cu un antisovietism de circumstanță, pentru cea de-a doua categorie de istorici, cei formați în cultura interbelică și recuperați de propaganda PCR după o lungă perioadă de persecuții politice, noua bătălie istoriografică împotriva URSS reprezenta nu doar o șansă de reabilitare personală
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
istorice (Partidul Național Țărănesc, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat) au avut posibilități de reacție reduse. Comuniștii au folosit demagogia foarte eficient În eforturile lor de a ajunge la guvernare: atacurile propagandistice asupra partidelor istorice (care au fost acuzate de antisovietism, de colaborare cu Garda de Fier Înainte de 1940) și calomniile la adresa prim-miniștrilor numiți de Palat (Constantin Sănătescu și Nicolae Rădescu) au fost Însoțite de demonstrații În stil bolșevic. Obiectivul era câștigarea controlului asupra ministerelor-cheie și impunerea comuniștilor la departamentele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
idealurile social-democratice va fi în permanență respinsă în mod fățiș. Cu toate acestea, pe plan diplomatic, IS își întețește presiunea în favoarea negocierii și căutarea unor "concesii rezonabile", așa cum o afirmă în rezoluția Congresului de la Londra, din iulie 1955. Anticomunismul și antisovietismul se vor diferenția din ce în ce mai mult în declarațiile conducătorilor IS. 1956, anul raportului Hrușciov 20, care denunță crimele lui Stalin, constituie o etapă decisivă în istoria mișcării comuniste internaționale: de acum înainte, totul va arăta altfel. Pe termen lung, această nouă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de a se stabili în același timp în IS, între "ideologi" și "diplomați" și aceasta după criterii care nu anulează deloc noțiunile tradiționale de dreapta sau de stînga, întîlnite de-a lungul acestei istorii. Pentru "ideologi", care asemuie anticomunismul cu antisovietismul, aceste trei partide, nereprezentînd națiuni, ci "mișcări socialiste", nu pot fi respinse. Pentru "diplomați", între care SFIO și Partidul Laburist sînt cei mai importanți, acceptarea unor asemenea organizații, care nu au decît o influență limitată, dacă nu derizorie, ar însemna
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
aveva manifestato un certo risentimento nell'amministrazione americană. Îl cancelliere sosteneva che solo la pressione dell'Europa comunitaria, în particolare la pressione della Repubblica Federale Tedesca, avrebbe potuto indurre gli Stați Uniți a rispettare una politică di fermo anticomunismo e antisovietismo 9. Tra îl 1958 e îl 1963 și rafforzò ulteriormente l'asse Parigi-Bonn, già consolidato dal Piano Schuman, grazie soprattutto al rapporto traAdenauer e de Gaulle, che portò, nel luglio 1960, al negoziato sull' Unione europea 10. Nonostante la firma
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
vrut să accepte teza cu privire la „rolul Uniunii Sovietice în fruntea țărilor socialiste și ca centru al unității mișcării comuniste internaționale”, nici propunerea ca PCUS să fie însărcinat cu organizarea de consfătuiri periodice ale partidelor frățești. Ei au adus ca argument antisovietismul populației poloneze, care ar putea interpreta formulele respective „ca o supunere față de Uniunea Sovietică, ca o atingere a suveranității naționale”. Un alt punct pe care delegația poloneză nu l-a acceptat a fost aprecierea revizionismului ca principal pericol în cadrul mișcării
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
steagul, „clasicii” polonezi, monumentele istorice, manualele, funeraliile sau pelerinajele au avut mereu un rol central, captând aproape necondiționat solidarități și antipatii, parteneriate de tot felul. Povestitorul nu prea reușește să depășească obsesiile identitare ale polonezilor, în mare parte bazate pe antisovietism. De aceea, relațiile cu „țările-surori” sunt pasager amintite, sugerându-se mai curând realitatea unei aglomerări întâmplătoare de state, menținute sub patronajul URSS, decât o bună vecinătate ori vreo înfrățire ideologică, mai degrabă o acerbă competiție pentru resurse decât dorința de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1 în comunismul românesc al momentului); Iuliu Maniu, liderul Partidului Național Liberal (o convorbire foarte lungă; i-a făcut lui Ethridge o schiță a istoriei recente a României, insistând pe instalarea guvernului Groza, nereprezentativitatea acestuia și lipsa libertăților, comunizarea accentuată; antisovietismul/anticomunismul, ca și filoocidentalismul lui Maniu erau nedisimulate, el credea că sovieticii ar putea să fie forțați să devină rezonabili doar prin amenințarea cu un război); Șerban Voinea, membru al Partidului Social-Democrat (era lipsit de dogmatism, un interlocutor adecvat, capabil
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
anul 1949: se vorbea de 398 de titluri, în 5.389.050 de exemplare ( În: "Veac nou", an VIII, nr. 13, 27 martie 1952). 18 Iată câteva titluri publicate, în acest scop, de Cartea Rusă în anii 1948-1949: Marin Dima, Antisovietismul: manifestări, cauze, efecte; D.A. Furmanov - 1918; N.G. Cernâșevski - Arta și realitatea din punct de vedere estetic; Maxim Gorki - Cu cine sunteți voi, maeștri ai culturii?; Despre literatura și arta sovietică; Bazilevici, C.P.; Bahrusin, S. V.; Foght, A. V. - Istoria U
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
Estul și intelectualii lui sunt percepuți, din celălalt punct, într-o grilă complet diferită. Idealismul vulnerat al cobailor umani răsăriteni e contrabalansat de pragmatismul decizional al politicienilor și de socialismul pur teoretic al intelectualității, al faimoasei intelligentsii pariziene pentru care antisovietism înseamnă anticomunism și anticomunism înseamnă fascism. Aceste echivalări jenante, dar atât de comode pentru stângiștii aflați la o distanță asigurătoare de epicentrul socialismului real, creează o atmosferă morală aproape irespirabilă. Pe lângă sunetul mat al adevărului său, Dumitru Țepeneag trebuie să
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
a mai ținut deloc seama de balcanism, nici de ortodoxie. Pur și simplu l-a interesat să transforme Grecia într-un avanpost occidental în Europa de Est. Asemenea s-a procedat cu Turcia, inclusă în NATO. A convenit de minune pînă și antisovietismul României lui Ceușescu, președintele George Bush declarînd, atunci, că România e cea mai avansată țară din estul Europei. Dar, incontestabil, cruzimea balcanicilor a ieșit în evidență în atrocitățile comise între "republicile" fostei Iugoslavii, acum în război neîmpăcat. Balcanii au renăscut
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]