39 matches
-
românești-universale. Dublu licențiat în Filosofie și Litere al Universității București și-a desăvârșit studiile postuniversitare în Sociologie și Istoria Religiilor la Paris și pe cele de Filosofie la Freiburg. A fost cercetător al Institutului Social Român, conferențiar la Catedra de antropogeografie a lui Simion Mehedinți, fondator al revistei Rânduiala, director în Ministerul Informațiilor, director de studii în Ministerul de Externe. A fost beneficiarul cu bursă de merit al dictaturilor ateo-regale și ateo-comuniste în Lagărele de la Vaslui, Târgu-Jiu, Brașov, Jilava, Aiud, Peninsula
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
Marea Unire, avea nevoie de fundamente teoretice bazate pe analize „la fața locului”, de o instituție în acest sens. Și, grație acestei personalități cu veleități academice omnipotente (specializat în școlile Occidentului în domenii ca filozofie, sociologie, psihologie, etnologie, economie, istorie, antropogeografie), România avea să aibă această Instituție (mai degrabă un concert de instituții, cum ar fi: Asociația pentru Studiul și Reforma Socială (devenită Institutul Social Român), revistele „Arhiva pentru știință și reformă socială” și „Sociologie românească”, Muzeul Satului din București - toate
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_cornova_1931_ed_gheorghe_parlea_1332182195.html [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
Ernest Bernea a aderat, în anul 1935, la mișcarea legionară. În același an, cei patru au fondat revista Rânduiala, care a apărut trimestrial timp de trei ani. Tot în anul 1935, Ernest Bernea a fost numit conferențiar la catedra de antropogeografie a lui Simion Mehedinți, unde a predat sociologie comparată și primul curs de etnologie din România, până în anul 1940. Rânduiala, revistă de atitudine culturală și politică, a găzduit semnături importante ale vremii ca Lucian Blaga, Radu Gyr și Haig Acterian
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
Ernest Bernea a aderat, în anul 1935, la mișcarea legionară. În același an, cei patru au fondat revista Rânduiala, care a apărut trimestrial timp de trei ani. Tot în anul 1935, Ernest Bernea a fost numit conferențiar la catedra de antropogeografie a lui Simion Mehedinți, unde a predat sociologie comparată și primul curs de etnologie din România, până în anul 1940. Rânduiala, revistă de atitudine culturală și politică, a găzduit semnături importante ale vremii ca Lucian Blaga, Radu Gyr și Haig Acterian
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
românești-universale. Dublu licențiat în Filosofie și Litere al Universității București și-a desăvârșit studiile postuniversitare în Sociologie și Istoria Religiilor la Paris și pe cele de Filosofie la Freiburg. A fost cercetător al Institutului Social Român, conferențiar la Catedra de antropogeografie a lui Simion Mehedinți, fondator al revistei Rânduiala, director în Ministerul Informațiilor, director de studii în Ministerul de Externe. A fost beneficiarul cu bursă de merit al dictaturilor ateo-regale și ateo-comuniste în Lagărele de la Vaslui, Târgu-Jiu, Brașov, Jilava, Aiud, Peninsula
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1409387324.html [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
fiu, Horia și gemenele Ana și Tudora. Între 1933-1935 devine secretar al Secției de monografii sociologice la Institutul Social Român și membru al echipelor monografice din cadrul Scolii sociologice românești, întemeiate de Dimitrie Gusti. Între 1935-1940 ajunge conferențiar la Catedra de antropogeografie a lui Simion Mehedinți, unde a ținut primul curs de etnologie din România. În 1935 fondează împreună cu Dumitru C. Amzar, Ion Ionică și I. Samarineanu, revista și colecția editorială „Rânduiala”. Devine director în Ministerul Informațiilor și director de studii în
Ernest Bernea () [Corola-website/Science/314495_a_315824]
-
obligatoriu pentru studenții Facultății de Științe, sarcina predării revenindu-i lui Ștefan Popescu care din 1908 fusese numit profesor suplinitor și apoi agregat la catedra de geografie a universității ieșene. El a predat lecții de Geografie matematică, Geografie fizică generală, Antropogeografie și Geografia continentelor. Nu a efectuat nici personal, nici cu studenții cercetări de teren, poate și datorită organismului său șubred. Munca intensă i-a vlăguit puterile și numai după trei ani de activitate, moare, tocmai când începuse o nouă și
Ștefan D. Popescu () [Corola-website/Science/324688_a_326017]
-
Zelea Codreanu . A colaborat la numeroase ziare și reviste (mai ales Convorbiri literare pe care a condus-o mulți ani): "Cuvântul Studențesc", "Duminica poporului", "Lamura", precum și la cele de specialitate, cu multe studii de geografie, metodologie geografică și mai ales antropogeografie: "Analele Academiei Române", "Buletinul Societății Române de Geografie", "Analele Dobrogei", "Natura", "Anuarul de Geografie și Antropogeografie", "Volkermagasin" (Germania) și multe altele. Marginalizat după instaurarea comunismului (cea mai mare parte a studiilor sale fiind interzise de noua orânduire politică), s-a stins
Simion Mehedinți () [Corola-website/Science/299299_a_300628]
-
a condus-o mulți ani): "Cuvântul Studențesc", "Duminica poporului", "Lamura", precum și la cele de specialitate, cu multe studii de geografie, metodologie geografică și mai ales antropogeografie: "Analele Academiei Române", "Buletinul Societății Române de Geografie", "Analele Dobrogei", "Natura", "Anuarul de Geografie și Antropogeografie", "Volkermagasin" (Germania) și multe altele. Marginalizat după instaurarea comunismului (cea mai mare parte a studiilor sale fiind interzise de noua orânduire politică), s-a stins din viață în anul 1962.
Simion Mehedinți () [Corola-website/Science/299299_a_300628]
-
deosebite, și-a început activitatea didactică încă din anul II de studenție (1920), în calitate de asistent suplinitor în cadrul "Catedrei de Geografie a Secției Geografie-Istorie a Facultății de Litere și Filosofie", Univerisitatea Al.I.Cuza, Iași, în 1925 devenind conferențiar suplinitor la "Antropogeografie". Tot în acest an a fost numit asistent provizoriu la "Laboratorul de Studii Geografice". Fiind primul geograf cu pregătire istorică din cadrul "Catedrei de Geografie", Gh. I Năstase a jucat un rol crucial în dezvoltarea învățământului superior geografic ieșean, realizând, pentru
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]
-
ieșean, realizând, pentru prima dată, îmbinarea între geografie fizică (latura naturală a geografiei) și geografia umană (latura uman-socială a geografiei). În mai 1929 ajunge asistent definitiv al "Laboratorului de Studii Geografice", iar în 1932 capătă funcția de profesor titular la Antropogeografie, după ce își susține teza de doctorat pe tema evoluției cunoașterii Deltei Dunării. În 1938 se înființează "Catedra de geografie generală și geografie umană", la care Gh. Năstase devine titular în 1939, unde rămâne până în 1948, când este arestat pe motive
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]
-
lucrări, din motive politice. Activitatea didactică a profesorului a integrat atât predarea de cursuri ("Geografia omenească a României, Principii de geografie umană, Populațiile Africii și ale Americii, Geografie Generală, Etnografie"), cât și conducerea de lucrări practice ("Geografie umană, Morfologie terestră, Antropogeografie") sau îndrumarea lucrărilor de licență și doctorat. Calitățile didactice ale lui Gh. I Năstase sunt surprinse de Nicolae Poni (fostul său student), în revista "Viața Basarabiei": "„Am asistat cursul profesorului Năstase și de la primele vorbe am fost impresionat de simplitatea
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]
-
politică, sociologie, etnologie, etnografie, filosofie, folclor, istoria literaturii și a științelor - este lucrarea Coordonate etnografice: civilizația și cultura. Definind cele două concepte și raporturile dintre ele, studiul amendează morfologia istoriei lui Oswald Spengler și încearcă să fundamenteze locul și rolul antropogeografiei și etnografiei printr-o supralicitare a factorului etnic în dauna celui social. Opiniile teoretice privitoare la arta scrisului se înscriu în coordonatele doctrinei maioresciene privitoare la progres și adevăr. Conservator în politică, M. este tradiționalist și academizant în gândire, adversar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
toate mijloacele pe care știința i le pune la dispoziție. 2. Cercetarea sociologică trebuie să aibă un caracter complex, sub conducerea sociologului sau alături de el urmând să lucreze toate specialitățile care pot fi utile: economie politică, demografia, istoria, medicina, antropologia, antropogeografia, geografia economică și așa mai departe"33. Paul Stahl știa că în contextul anului în care partidul sărbătorea 40 ani de la înființare, argumentul recunoașterii internaționale nu este suficient, fiindcă dogmatismul anilor '50 încă nu s-a atenuat. Prin urmare, considera
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Marinescu, G., Determinism și cauzalitate În domeniul biologiei, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, vol. 13, mem. 7, București, 1938. Marinescu, G., Laboratoriile și intelectualii, București, 1920; publicat inițial În Revista Renașterea Română, 3, nr. 3, septembrie-noiembrie 1920. Mehedinți, Simion, Antropogeografia pentru clasa VI-a secundară, ediția a II-a, Editura Librăriei Socec and Co., București, 1938. Mehedinți, Simion, Întrebări, București, 1942; publicat inițial În Revista Fundației Regale, nr. 2, februarie 1942, pp. 243-257. Mehedinți, Simion, „Școala română și capitalul biologic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
utilizând, păstrând, transmițând și modificând hărți mentale, mișcându-se și într-un spațiu simbolic, nu doar fizic. O bună istorie nu poate fi gândită fără o bună geografie, iar aceasta din urmă nu e întreagă fără o geografie umană. Secularizarea antropogeografiei, începută încă înainte de consacrarea ei ca disciplină academică în Germania sfârșitului de secol XIX și desăvârșită prin transferul ei peste Rin, unde a devenit fundamentul școlii de la Annales, nu a șters complet rădăcinile gândirii calitative a spațiului, adânc înfipte în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fundamentul școlii de la Annales, nu a șters complet rădăcinile gândirii calitative a spațiului, adânc înfipte în mileniile de geografie sacră și încă inteligibile pentru specialiștii mediu înzestrați până prin anii ’60 ai secolului trecut. Din păcate, în ultimele decenii, după ce și antropogeografia și-a consumat cotitura postmodernă, devenind în esență o ramură a studiilor culturale (deși, pe de altă parte, alte științe sociale trăiesc încă o cotitură spațială), asemenea referințe erudite au devenit rare și obscure, astfel că în cele mai fericite
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
1924-1926 a fost trimis la specializare la Paris, beneficiind de îndrumarea unor mari geografi ai vremii, în frunte cu Emm. de Martonne. Însușindu-și temeinic concepția școlii franceze de geografie umană, a fost numit, în 1925, suplinitor al Conferinței de Antropogeografie și apoi asistent provizoriu la Laboratorul de studii geografice de la Facultatea de Științe din Iași. După întoarcerea de la Paris și-a continuat activitatea didactică și de cercetare științifică, fiind numit asistent definitiv la Laboratorul de studii geografice (1929ă. În urma unor
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
un model de analiză aprofundată a unor probleme de evoluție a deltei, pe care a susținut-o la 24 mai 1932, obținând titlul de doctor în geografie. Titlul științific obținut i-a permis să fie avansat conferențiar titular definitiv de Antropogeografie, cu începere de la 1 iulie 1932. Distins cadru didactic, a condus Catedra de Geografie de la Universitatea Al.I.Cuza, fiind apreciat și stimat de studenți și colaboratori. A promovat cercetarea în domeniul geografiei și a încurajat tânăra generație de la catedră
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
mai larg al geografiei umane și se ocupă cu studiul modului în care relațiile de putere dintre grupurile umane sunt modelate de teritoriul pe care acestea îl locuiesc. Ratzel, care, pentru a-și denumi teoriile, prefera să folosească termenul de antropogeografie, era profund influențat de darwinismul social. Pornind de la afirmația potrivit căreia structurile geografice și climatice determină forma și structura entităților politice care le ocupă, geografia politică afirma că cel mai adaptat stat la subansamblul geografic în care este situat va
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
antropogeograf cu studii publicate în toată lumea, Gheorghiță Geană știe ce trebuie subliniat. „Lumea bine așezată în matca ei, pe care dramele interne nu reușesc s-o tulbure decât întâmplător” apare aproape în toată „literatura muntelui”. E un tipar în definirea antropogeografiei românești. Trebuie să ne oprim asupra unui important poet al optzecismului românesc, Mircea Petean, vizibil mai ales printr-un volum antologic recent apărut, Munți și zile. Prima secțiune a volumului, Un munte, o zi , secțiuni: Domeniul, Tânărul domn, Singură tate
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]
-
se ocupă de filozofia culturii. E un dascăl celebru, întocmai ca reprezentanții Școlii Ardelene, sau ca Vasile Pârvan și Nicolae Iorga. A fost un om generos, Mircea Eliade a fost și este un deschizător de drumuri pentru istorici, pentru studiul antropogeografiei, preistoriei, protoistoriei, folclorului - mai ales unde s-au manifestat și creat fenomenul original șdesigur: originar, M. H.ț s-au transmis simboluri de viață, tradiție"... în următoarele două pagini, spre stupefacția locotenent-colonelului, care în febra transcrierii mai "pocea" câte un
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
casa de educație a neamului românesc", Legătura dintre istorie și geografie, Fazele geografice ale istoriei (după Opere complete, 1943), Omul ca factor economic (din Geografia economică, 1922), Ce însemnează mediul geografic și Urmările sociale ale adaptării la mediul geografic (din Antropogeografia, 1936). Se adaugă Introducerea la Altă creștere: Școala muncii (ediția din 1939), prelegerea inaugurală a cursului de etnografie Datoria generației actuale (1933); Academia, instituție etnopedagogică (1941), De senectute. Bătrânețea în cadrul muncii pentru cultură (1947); în fine, fragmente din Vindecare și
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
de Pace de la Paris (februarie 1919 - mai 1920). De la stânga la dreapta: Ion Codreanu, Sergiu Cujba, Ion Pelivan, Gheorghe Năstase. Din cartea Albumul Basarabiei, de Gheorghe Andronachi. În baza specializării În Franța, este numit În 1925 suplinitor al Conferinței de Antropogeografie, apoi asistent la Laboratorul de Studii geografice de la Facultatea de Științei, iar În 1929 este definitivat. În mai 1932 susține teza de doctorat cu titlul Contribuțiuni la cunoașterea geografică, fizică și omenească a Deltei Dunării În antichitate, obținând astfel titlul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
de Științei, iar În 1929 este definitivat. În mai 1932 susține teza de doctorat cu titlul Contribuțiuni la cunoașterea geografică, fizică și omenească a Deltei Dunării În antichitate, obținând astfel titlul de doctor În geografie. Este avansat conferențiar titular de antropogeografie Începând cu data de 1 iulie 1932. În urma concursului din anul 1939 este numit profesor titular la această catedră până În anul 1948. Silit prin criteriile politice discriminatorii, părăsește activitatea didactică, iar din 1955 este acceptat la Institutul de Geologie și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]