76 matches
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Vizual > DAN CARAGEA - METAMORFOZĂ ȘI ANTROPOMORFIZARE Autor: Dan Caragea Publicat în: Ediția nr. 975 din 01 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Corpul uman nu se înscrie doar în stereotipiile culturale cunoscute, puse în circulație prin literatură și artă, ci este, la drept vorbind „măsura tuturor lucrurilor
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_metamorfoza_si_dan_caragea_1377985413.html [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]
-
privat dar și public, revelat și ascuns, expus și camuflat, spectacol și dramă, reprezentație și simbol, un corp a cărui figură oximoronică este înșelătoare precum frumusețea mărului putred. Dan CARAGEA București 31 august 2013 Referință Bibliografică: Dan CARAGEA - METAMORFOZĂ ȘI ANTROPOMORFIZARE / Dan Caragea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 975, Anul III, 01 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Dan Caragea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_metamorfoza_si_dan_caragea_1377985413.html [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]
-
Soare, vino Lună, Sânzienele îmbună...” Sărbătoare solară și lunară totodată, (24 iunie), i se mai spune Drăgaica, Ziua Soarelui, Ursina, Amuțitul Cucului. Se spune că sânzienele sunt zâne, că sunt fete-flori. Sunt personaje mitice ce stau sub semnul unei tainice antropomorfizări a plantei cu același nume. În unele locuri li se spune drăgaice. Spre deosebire de Rusalii, care sunt frumoase și rele, Sânzienele sunt frumoase și bune. Trăiesc în cete, ascunse de ochiul omenesc, și își fac simțită prezența doar în noaptea de
Bate la poartă Noaptea de Sânziene…. by http://uzp.org.ro/bate-la-poarta-noaptea-de-sanziene/ [Corola-blog/BlogPost/92417_a_93709]
-
în sine. Ca întotdeauna, Val Gheo- rghiu e atent la dozajele cro- matice, la sugestiile epurate ale formelor, la ritmul și intensitatea suprafețelor de culoare, la posibila lectură în registrul sim- bolurilor. Elevatul pictor împinge soluțiile tehnice pînă în pragul antropomorfizării, ca un fel de cochetă reverență cul- turală. Ironia e, ca întotdeauna, discretă, subtilă, și tocmai de aceea, cuceritoare. Val Gheorghiu se află și aici la egală distanță între rațiune și sentiment, implicare afectivă și ma- liție, ca joc dezinvolt
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
e reprodusă în ghidul virtual al muzeului. Desenele parietale din sală completează ansamblul, creând impresia de familiar. Mai departe, două incinte dedicate „Icoanelor” adăpostesc pictură religioasă naivă, în care se pot recunoaște elemente caracteristice reprezentărilor iconografice populare - trinitatea reprezentată zoomorf, antropomorfizarea entităților angelice, triunghul încadrând ochiul divin. „Trecerea spre sala Icoane, după cum spunea Horia Bernea, presupune o diminuare continuă a materialității: o fragilizare a materialului, o descreștere a densității, definind un concept muzeal original” în peisajul românesc de specialitate. Periplul vizitatorului
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
fără stăpân și fără siguranța hranei oferite de acesta. Povestea este prezentată din perspectiva celor doi câini care oferă comentarii, observații, speculații filosofice pe teme cum ar fi: conviețuirea om-câine, exilul, urbanismul, migrația sau ierarhiile sociale și relațiile de putere. Antropomorfizarea e voit aleasă ca mijloc de exprimare, încercarea artistică de ștergere a granițelor om-animal având ca scop înlesnirea anulării unei ierarhii în relație. Toate acestea sunt în spiritul filosofiei din ultimii ani de creație a lui Jacques Derrida, care propune
Filmul ”Miroase a paradis – Über damals, jetzt und die Freiheit”, prezentat la Viena by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105863_a_107155]
-
stare de fapt. De exemplu: "Justiția este oarbă; orbul nu poate să citească legile tipărite; prin urmare, a tipări legi nu folosește justiției." În retorică adesea este destul de dificil să se determine dacă reificarea a fost folosită corect sau incorect. Antropomorfizările ilogice (în literatură cunoscute ca personificări) sunt un subset specific de erori logice ale reficării, în care conceptele teoretice, nu numai că sunt considerate ca fiind vii, ba chiar cu trăsături umane și inteligente. Din latinul "res" (lucru) + facere (a
Reificare (eroare logică) () [Corola-website/Science/310609_a_311938]
-
o firmă bună la suflet." Ayn Rand a susținut că Heidegger a comis această eroare logică atunci când a folosit termenul "nimic" ca și cum ar fi ceva anume. Rand a folosit asta ca exemplu pentru ceea ce ea a numit "reificarea lui zero". Antropomorfizarea ilogică este un caz particular de reificare și constă în descrirea obiectelor naturale nevii într-o manieră în care li se atribuie sentimente umane, gânduri sau senzații. De reținut că toate antropomorfizările ilogice sunt reificări, în schimb nu toate reificările
Reificare (eroare logică) () [Corola-website/Science/310609_a_311938]
-
pentru ceea ce ea a numit "reificarea lui zero". Antropomorfizarea ilogică este un caz particular de reificare și constă în descrirea obiectelor naturale nevii într-o manieră în care li se atribuie sentimente umane, gânduri sau senzații. De reținut că toate antropomorfizările ilogice sunt reificări, în schimb nu toate reificările sunt antropomorfizări ilogice. Eroare logică a reficării nu trebuie confundată cu alte erori logice de ambiguitate:
Reificare (eroare logică) () [Corola-website/Science/310609_a_311938]
-
este un caz particular de reificare și constă în descrirea obiectelor naturale nevii într-o manieră în care li se atribuie sentimente umane, gânduri sau senzații. De reținut că toate antropomorfizările ilogice sunt reificări, în schimb nu toate reificările sunt antropomorfizări ilogice. Eroare logică a reficării nu trebuie confundată cu alte erori logice de ambiguitate:
Reificare (eroare logică) () [Corola-website/Science/310609_a_311938]
-
îngăduitoare și îndelung răbdătoare a concepțiunii creștine și va vedea numaidecât că deosebirea dintre maniera de a vedea a bibliei iudaice și concepțiunea celei creștine sânt departe cât cerul de pământ, căci în ordinea întîia de idei dăm de-o antropomorfizare a calităților poporului evreiesc, fanatic și esclusiv, pe când în a doua ordine ne întîmpină spiritul Dumnezeului păcii, îndurării și iubirii de oameni. Libera-cugetare, admițînd-o chiar în cazul de față, consistă din substituirea cosmogoniei biblice prin idei de altă natură, și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un moto lămuritor („Les chiens sont des candidats à l’humanité”, aparținând lui Jules Michelet), exprimă „o lirică «a câiniei»” (G. Călinescu), evocând câteva din momentele scurtei existențe a micului animal și durerea la dispariția prietenului patruped. Poetul procedează la antropomorfizarea câinelui, transformat în „interlocutor” tăcut, de fapt în rezonator al unor angoase, exaltări și gânduri proprii cu accente vitaliste, în simbol al ingenuității sufletești. G. Călinescu a opinat că punctul de plecare al ciclului de poeme ar fi fost poemul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288870_a_290199]
-
E: 273) și în ultima scrisoare a lui Blake adresată lui George Cumberland și datata 12 aprilie 1827: "The Real Mân The Imagination which Liveth for Ever" (E: 783). Într-o inserție din Annotations to Berkeley's Siris, Blake atribuie antropomorfizarea lui Dumnezeu concepțiilor teologice ale lui Isus, Avram și David, ale căror vederi intra în coliziune cu abstracțiunile lui Platon și Aristotel: "Jesus aș also Abraham & David considerd God aș a Mân în the Spiritual or Imaginative Vision" (E: 663
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
transcendent, între individ și cosmos. Potrivit lui Blake, eul poate escamota descrierile șablonizate și superficialitatea emoțională prin utilizarea unui trop imaginativ interesant: prozopopeea. Universul exterior poate fi înțeles și, astfel, apropriat emoțional doar pe baza unei personificări executate subtil de către subiect. Antropomorfizarea unui peisaj de altminteri static îi permite eului să experimenteze starea de iubire divină, precum susține Blake în Annotations to Swedenborg's Divine Love and Divine Wisdom: "Think of a white cloud. aș being holy you cannot love it but
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
obiect; 2. identificarea părții cu întregul; 3. reducerea multiplului la unicitate; 4. identificarea esenței cu aparența; 5. instituirea izomorfismului total dintre relațiile spațio-temporare; 6. anularea granițelor dintre nivelurile existenței (materie/spirit, animat/inanimat); 7. asimilarea originii cu cauzalitatea; 8. hilozoismul (antropomorfizarea cosmosului); 9. frenezia asociativă sau interpretarea oricărei asemănări ca identitate și a contingenței drept cauzalitate; 10. parcelarea lumii în două zone distincte: sacră și profană, pură și impură, bună și rea, cadre și deținuți. Pentru George Călinescu, "un simbol nu
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a „părții“ în armonia totului. IV. LUMI îMPIETRITE: CHIP, PERSOANĂ, MEMORIE IV.1 Obstinația chipului Viziunea fragmentară a părții versus viziunea unificatoare a Unului. întruchipările Unului și nașterea memoriei. Experiența Unului și „externalizarea“ relației - interpretări eronate. IV.2 Despre persoană Antropomorfizarea Unului. Problematizarea și resemnificarea conceptului de persoană. Ilustrări. Chipul personalal Unului și „idolatria metafizică“ (Henry Corbin). Fluiditatea întruchipărilor divine și virtutea neasumării chipului. IV.3 Despre memorie Memoria ca expresie a neadecvării în relația cu Unul. împietrirea lumii și nașterea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
pagana, che fu alla base dell'ideologia imperiale bizantina. (61). Vezi și 11-71. 42 Înaintea lui Platon, Xenofan (B XXIII, în Filosofia greacă până la Platon. Vol. I, partea II) și Anaximandru (comentat în Jaeger, La naissance de la théologie 38) criticaseră antropomorfizarea divinului, impunând astfel o viziune teologică negativă. Din arché, principiul originar al lumii, derivau ápeiron, cel ce determină orice devenire și este nereprezentabil. 43 Vezi Besançon 72-120, unde se urmăresc în paralel interdictul Torei, interpretarea iudaică, cea musulmană și cea
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
vertige (s.m.); ro. vertij (s.n.); en. vertigo/dizziness/gidiness. Perspectiva antropocentrică în reprezentarea caracteristicilor conceptuale nu depășește referințele univoc anatomice. Aceasta, spre deosebire de limbajul figurat, care va depăși în oricare dintre situații barierele noționale și implicit, cerința univocității - prin procedeul de antropomorfizare. Antropomorfizarea/ personificarea este un procedeu estetic, antropocentrismul este o perspectivă conceptuală, metodologică și de filozofie a limbajului, străină retoricii. Antropomorfizarea implică, în concepția noastră, toate dimensiunile "umanului", de la cea biologică la cea psihologică și spirituală. Considerăm perspectiva antropocentrică, în terminologie
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
s.m.); ro. vertij (s.n.); en. vertigo/dizziness/gidiness. Perspectiva antropocentrică în reprezentarea caracteristicilor conceptuale nu depășește referințele univoc anatomice. Aceasta, spre deosebire de limbajul figurat, care va depăși în oricare dintre situații barierele noționale și implicit, cerința univocității - prin procedeul de antropomorfizare. Antropomorfizarea/ personificarea este un procedeu estetic, antropocentrismul este o perspectivă conceptuală, metodologică și de filozofie a limbajului, străină retoricii. Antropomorfizarea implică, în concepția noastră, toate dimensiunile "umanului", de la cea biologică la cea psihologică și spirituală. Considerăm perspectiva antropocentrică, în terminologie, o
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Aceasta, spre deosebire de limbajul figurat, care va depăși în oricare dintre situații barierele noționale și implicit, cerința univocității - prin procedeul de antropomorfizare. Antropomorfizarea/ personificarea este un procedeu estetic, antropocentrismul este o perspectivă conceptuală, metodologică și de filozofie a limbajului, străină retoricii. Antropomorfizarea implică, în concepția noastră, toate dimensiunile "umanului", de la cea biologică la cea psihologică și spirituală. Considerăm perspectiva antropocentrică, în terminologie, o metodă epistemologică, ce implică ființa umană ca model de accesibilizare a abstractului. Modele de conceptualizare, omul de știință a
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lectura. Este posibil ca totul să fi preexistat în stadiul de fragmente, parțial cizelate, iar articularea să fi eșuat tocmai din excesiva conturare (până la autonomie deplină) a părților. Prea sunt bine definite unele episoade (cele patru bagaje literate, în linia antropomorfizării obiectuale din suprarealism, cuplul aproape shakespearian Bruță-Chiose, bufoni, boschetari, gropari fără craniul sărmanului Yorick, apoi scena de amor în trei - Genel, Gabriela plus spectrul lui Mircea Eliade, în prelunga intertextuare cu La țigănci, destinul junelui supranumit Pink Floyd, poveste-n
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
trup mort va reînvia este fie o prostie, fie o nebunie", fapt care a cauzat multe controverse și conflicte, el fiind acuzat chiar de erezie. Atribuirea unui corp îngerilor este considerată de el o alegorie și nu o încercare de antropomorfizare a lui Dumnezeu, idee pe care o evită (Geneza 18:8), deși uneori cade în mrejele ei (Daniel 12:2 și 12:13). De menționat că în al 13-lea principiu al credinței iudaice învierea mortului nu confirmă aspectul universal
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
dat În gând, ca să se Împlinească Orsita, ori c-or fi murit de Întristare. b. Vânătoarea Actul vânătorii posedă multiple semnificații În folclorul tuturor popoarelor. Basmul românesc nu face excepție, găsirea partenerei de căsătorie În urma unei aventuri cinegetice, În urma unei antropomorfizări tipice basmului, există În numeroase narațiuni și sub o largă varietate de scheme. Este Încă o dovadă a faptului că În basmul românesc sunt antrenate mărturii existențiale arhaice, datând dintr-o perioadă În care agricultura nu se generalizase, iar vânătoarea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o prezență sumbră în opera ficțională a fostului student la fizică. Unul dintre aspectele cele mai vizibile în V. și Strigarea [la licitație a] lotului 49 (The Crying of Lot 49) este reificarea elementului viu, în special cel uman, și antropomorfizarea celui anorganic, cele două extreme apropiindu-se astfel de sumbra egalizare entropică (un lucru asemănător se va întâmpla și în romanul lui Kurt Vonnegut, Abatorul 5). Primul roman, V., ca mai toate creațiile lui Pynchon, are o structură complicată, labirintică
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
op. cit., p. 491. 4 Idem, p. 726. 5 Cornel Mihai Ionescu, op. cit., p. 30. 6 O bună observație, în acest sens, la Mircea Muthu, Literatura română și spiritul sud-est european, Editura Minerva, București, 1976, p. 87: "Fără a fi totală, antropomorfizarea prin acțiune a Inorogului și a celorlalte lighioane nu înseamnă abandonarea, de către Cantemir, a platformei creștin-otodoxe." 7 Cel mai bun studiu asupra rolului sentențiilor și detentei moraliste a alegoriei cantemiriene este cel al lui Eugen Simion, Cantemir, moralistul, în vol
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]