1,369 matches
-
de aerobism, nici slogan publicitar. Deschis -închisul timpului ne trezește dedesubtul de aceste anonime încălțătoare. În cutiuța memoriei, stau inventariate, fosile și vedenii... Barataria, 2015 ERRÁTICAS, Poema de André Cruchaga traducido en rumâno de Elenă Buldum Silba la lengua exasperada ante el ăla ciega de las vísceras. Nos muerden los adioses y los vacíos, el ojo largo de las telarañas sobre las fotografías. Allí sobre los cascos líquidos del agua, caminan por și acaso las arenas movedizas del dintel: sé que
ERRÁTICAS, RATATE, POEZIE DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUSĂ DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1441747112.html [Corola-blog/BlogPost/343271_a_344600]
-
de ausencias, sólo de muros. Sólo de cenizas. —Siempre me desnudás en esta sedalina precaria de mis vísceras. Siempre. No hay pájaro que resista estar colgado de una mocheta, mucho menos escribir una carta con letras mayúsculas; invocar la piedad ante esta historia cruel que vivimos, no debe ser un ejercicio de aerobismo, ni slogan publicitario. El claroscuro del tiempo nos despierta debajo de estas anónimas estribaciones. En la gaveta de la memoria, están inventariados, fósiles y espejismos... Barataria, 2015 fotografie: internet
ERRÁTICAS, RATATE, POEZIE DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUSĂ DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1441747112.html [Corola-blog/BlogPost/343271_a_344600]
-
Hrisoscoleu, 1716, Ștefan Pârșcoveanu, 1716, Dumitrache Vlasto, 1717; vel paharnic: Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716; vel stolnic: Barbu Fărcășanu, 1703, Șerban sin Șerban Greceanu, 1703-1710; vel comis: Bunea Grădișteanul, 1700-1703 ; vel sluger: Chircă Rudeanu, 1714-1715, Pătru Obedeanu, 1715; vel pitar: Barbu Fărcășanu, ante 1701, Șerban Greceanu, 1714-1716; vel serdarul: Barbu Brăiloiu, 1713-1714, Drăghici Strâmbeanu, 1716, vel șetrar: Pătru Obedeanu, 1716; vel medelnicer: Preda Ppârșcoveanu1700-1701, Drăghici Strâmbeanu, 1714; vel armaș: Cernica Știrbei, 1701-1704, Pătru Obedeanu, 1705-1713, Ilie Știrbei, 1714-1715; vel clucerul de arie: Iordache
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Vintilă Bucșan, 1709, Mihai Fărcășanu, 1710, Barbu Rîioșanu, 1713, Petre Obedeanu, 1714; vel căpitanul de cazaci: Gheorghe Obedeanu, 1708, Neagul Fălcoianu, 1711-1713; căpitanul de dorobanți: Gheorghe Obedeanu, 1706, Costache Grecianu, 1709-1711, Drăghici Bălăceanu, 1714-1716; vel căpitanul de Cerneți: Matei Glogoveanu, ante 1703, Matei Fălcoianu, 1703-1704, Mihai Fărcășanu, 1705, Chirică Rudeanu,1712; vtori logofătul: Barbu Brăiloiu, 1707-1709 . Se adaugă Grigore Băleanu-v. slug. 1711-1713; v.vor. 1713-1714; v. ban 1716; v. log. 1716; Div. Cv.1717-1726 , precum și alții care îndeplineau sub Constantin Brâncoveanu
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 706 din 06 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului TEO A TRECUT DE PORȚI Titlul cărții lui Teo Cabel e mai mult decât un proiect. Mă gândesc la istorica temere a Romei de odinioară: „Hanibal ante portas !”. După debut în volum de versuri, după o publicistică literară foarte echilibrată, Teo Cabel își adună „mărunțișul” cultural și decide: „Merg mai departe”. Eu îl cunosc bine, îi știu lecturile mărturisite. El e un luptător greu de convins că
CARTEA CU PRIETENI XXXXVIII- TEO CABEL de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxxv_teo_cabel_ioana_voicila_dobre_1354825370.html [Corola-blog/BlogPost/365750_a_367079]
-
Tu nu le-ai văzut? - Să știi că nu, dar căutam altceva și m-am enervat... - Ei lasă, că îți trece...! Când vei purta această eșarfă, ca amintire... - Eu? Doar nu mi-ai luat-o mie! Cred că este pentru Anto. Știu că-i plac culorile astea. Rochiță din in nu vrei să-i iei? - A zis că are și nu m-a lăsat să-i cumpăr... Dar eșarfa astalaltă îți place? am întrebat-o eu, zâmbit hoțește la gândul că
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
vitrinele erau mai goale ca după un război, ori cea de azi când vitrinele sunt pline ochi, dar el este mai sărac ca năpăstuitul Iov?!... 2) Cel de-al doilea motiv îi vizează pe conducătorii românilor din cele două perioade - ante și postdecembristă, cu diplomele care le atestă școlile isprăvite. Ei bine, dacă Nicolae Ceaușescu a fost necontenit luat în tărbacă pentru studiile sale de cizmar neîmplinit, dacă soția sa a fost pe îndelete forfecată pentru pasiunea achiziționării diplomelor fără acoperire
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
și după creștinizare, tradițiile lor de castă din India. Așa au dezvoltat ei o strategie de supraviețuire a șatrei de care se folosesc azi și ortodocși supuși presiuni statului de drept, agresiunii raționalității occidentale, mai ales după aderarea la UE/ANTO. După dezrobire, țiganii sunt folosiți de ruși și de președinții ortodoxo-comuniști moldo-valahi. Moscova a instalat la București după 1944 pe Ana Pauker și după 1989 pe Ion Ilici Iliescu, care la rândul lor se bazau pe oamenii din etnia lor
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
și după creștinizare, tradițiile lor de castă din India. Așa au dezvoltat ei o strategie de supraviețuire a șatrei de care se folosesc azi și ortodocși supuși presiuni statului de drept, agresiunii raționalității occidentale, mai ales după aderarea la UE/ANTO.După dezrobire, țiganii sunt folosiți de ruși și de președinții ortodoxo-comuniști moldo-valahi. Moscova a instalat la București după 1944 pe Ana Pauker și după 1989 pe Ion Ilici Iliescu, care la rândul lor se bazau pe oamenii din etnia lor
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
a Sfântului Imperiu Roman condusă de papa, reface unitatea națională, dar cea spiritual eșuează și e decapitat.1700 Ortodocșii romani din Transilvania se unesc cu Roma, descoperă astfel originea latină a neamului și Școala ... XXV. VIOREL ROMAN - ISLAMUL ȘI ORTODOXIA ANTE PORTAS, de Viorel Roman, publicat în Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015. Integrarea greco-pravoslavnicilor în UE/NATO și tratarea Rusiei ca o țară secularizată, quasi occidentală cu stat de drept, economie de piață și democrație de tip Westminster sunt
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în context european, 2002 Națiunea și provocările (post)modernității, 2002 Moldova ante portas, 2005 Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest, Editura Cartier, Colecția Cartier Istoric, 2009 și multe altele... Viziunea, concepția sau opinia Domnului Dan Dungaciu despre implicarea creștinilor, a laicilor în viața Bisericii În clasicul studiu “Mirenii în Biserică
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
de nicio intimitate? Adică nu de ascunzișuri, ci de intimidate, oare nu de acolo iese comunicarea profundă? Bine, cum nici prea multa dorința de comunicare autentică nu există, decat hu-la-la...în face-pook zdravăn de multe ori. Ne amintim de acel “ante -credit-psihologic-virtual”? Ei bine, aceștia nu cred că-l au într-un fel, așa după cum îl pot avea unii chiar cu limbaj deocheat, dar ‘artistic’... zic ei. Cum nici în așa ceva nu cred, deoarece, oricât s-ar asocia ‘drumurile’acestei rețele
FACEBOOK BUCLUCAŞ...(II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1411218012.html [Corola-blog/BlogPost/360056_a_361385]
-
gestionarea fondurilor venite de la UE. Unele dintre ele țin de desemnarea autorităților de management pentru perioada 2014-2020, altele de sistemul informatic de întregistrarea și stocare a proiectelor sau de lansarea ghidurilor. Totodată, Ghinea a vorbit despre existența unor condiționalități ex ante negociate cu Comisia Europeană pe care România s-a angajat să le ducă la bun sfârșit până la 31 decembrie 2016. Nouă dintre acestea, care vizează sectoare precum achizițiile publice, transporturile, managementul deșeurilor, cercetarea și inovarea și dezvoltarea digitală, au un
„Sunt foarte multe proiecte europene blocate pentru că noi nu știm în țara asta ce conductă pe unde trece” by https://republica.ro/cristian-ghinea-zsunt-foarte-multe-proiecte-europene-blocate-pentru-ca-noi-nu-stim-in-tara-asta-ce-conducta [Corola-blog/BlogPost/337823_a_339152]
-
autostradă, ce îmi iese în cale. Și sunt foarte multe proiecte care au dat de o conductă. Și atunci în negocierile dintre Comisie și Guvernul României am zis: Hai să avem un fel de hartă. Asta e o condiționalitate ex ante, care nu a fost făcută la momentul respectiv. Sau o altă condiționalitate este planul de gestionare a deșeurilor, care ar trebui să spună ce facem cu gunoaiele în această țară. Cum le sortăm, cum le depozităm în gropi ecologice. Din
„Sunt foarte multe proiecte europene blocate pentru că noi nu știm în țara asta ce conductă pe unde trece” by https://republica.ro/cristian-ghinea-zsunt-foarte-multe-proiecte-europene-blocate-pentru-ca-noi-nu-stim-in-tara-asta-ce-conducta [Corola-blog/BlogPost/337823_a_339152]
-
19. Jorge Sammir Cruz Campos (Getafe), 8. Ognjen Vukojevici (Dinamo Kiev); Atacanți: 22. Eduardo Alves da Silva (Șahtior Donețk), 9. Nikica Jelavici (Hull City), 17. Mario Mandzukici (Bayern Munchen), 18. Ivica Olici (VfL Wolfsburg), 4. Ivan Perisici (VfL Wolfsburg), 16. Ante Rebici (AC Fiorentina). Mexic - selecționer Miguel Herrera Portari: 13. Guillermo Ochoa (AC Ajaccio), 1. Jose de Jesus Corona (Cruz Azul), 12. Alfredo Talavera (Toluca); Fundași: 7. Miguel Layun (America), 22. Paul Aguilar (America), 15. Hector Moreno (Espanol Barcelona), 4. Rafael
CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014 by http://uzp.org.ro/campionatul-mondial-de-fotbal-2014/ [Corola-blog/BlogPost/94268_a_95560]
-
Arhiva Literară, Taifas Literar, Poeții noștri, Rețeaua Literară, Scrie Liber, Lira 21, Poezii.biz, Cronopedia, Constelații Diamantine, Algoritm Literar, Cenaclul „Sunetul Muzicii”, Versuri și Creații, Cenaclul literar „Noduri și Semne”, Cenaclul poetic Schenk, Cenaclul qPoem, Cenaclul qProză, qpoem.com, Ferestre Ante Portas, Literatura pentru toți, Glasul literelor, LiterNautica, Armonii Culturale, Înțelepciune.ro, MeArteka (Albania), Literaturitate - reviste sau cenacluri internaționale de creație literară și cultural-artistică în format electronic. A mai publicat în: ziarul Observatorul, Canada; revista Lumină Lină - SUA; ziarul Palia Expres
CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_Ardelean.html [Corola-blog/BlogPost/366171_a_367500]
-
pe gânditori încă din Antichitate. De exemplu, Aristotel a încercat o definiție a ei, socotind-o în cele din urmă, pronie. Dar modelul elocvent a rămas Iisus, care prin blândețea superioară, biciuind răul cu pilde, a împărțit istoria în două: ante Christum și post Christum. Dacă s-ar fi ajuns la un imperiu al blândeții, fața lumii ar fi fost mai luminoasă: până și cei malefici s-ar fi transformat în agreabili. Și aceasta numai prin credință vertiginoasă poate s-ar
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/despre-bunatate/ [Corola-blog/BlogPost/339586_a_340915]
-
Quasimodo, Natură moartă cu poet, Efemeride, Divagații și alte magii, La cap de pod, Joc de doi - Incantații rebele, Rai gol, Arpegii interzise, Crestomația Melanholiei - Semne de apă, Catharsis, Extaze, Stanțe infidele, Exil de voie, Praf lunar, Uitaria, Sintaxa ploii, Ante finis) exprimă forma de trăire înaltă a unui „poet pentru care actul creației reprezintă deopotrivă bucuria dăruirii de sine și suferința celui care taie în carnea propriilor silabe până la rădăcina unde respiră, unică, esența Frumosului.” (Vladimir Alexandrescu). Rostiri și tăceri
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
încânte și să onoreze locuitorul ținuturilor evocate, prin atenția și minuțiozitatea cu care autoarea se apleacă asupra așezării acesteia binecuvântate de Dumnezeu, prezentându-i - în cuvinte dulci, suave, pline de simțire și respect - geografia, istoria (din antichitate, evul mediu, perioadele (ante, inter și post) belice, până în vremurile noastre), obiceiurile și tradițiile, personalitățile ce i-au marcat decursul istoric, ajungând până în prezent. Așa după cum era și normal, cu profund respect pentru meseria de dascăl și ținând cont de principiile morale, etice, epistemologice
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_elena_buica_intoa_elena_buica_1341283470.html [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
poezie româno-germană, Editura Dionysos din Kastellaun (Germania), 2003, în antologia internațională de haiku Scoici de mare, Editura Ex Ponto, Constanța, 2007, în dicționarul Scriitori români de azi (http://scriitoriromanicontemporani.wordpress.com/scriitorii-despre-ei-insisi), în O antologie a literaturii nemțene, de Laurian Ante, Ed. Mușatinia, Roman, 2006, în antologia internațională HAIKU, Editura Orion, București, 2007, în antologia Poeți nemțeni, de Emil Bucureșteanu, Editura Timpul, Iași, 2008, în antologia Gânditorul de la Humulești, coordonată de Cristian Livescu, Ed. Crigarux, 2008, în Antologia sonetului românesc, coordonată
MIHAI MERTICARU de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Mihai_Merticaru.html [Corola-blog/BlogPost/341034_a_342363]
-
Acesta desfăcu pergamentul și citi: -Înaltul procurator al provinciei Iudeea, Ponțiu Pilat, în numele lui Tiberius Cezar Augustus, împăratul Romei, poruncește centurionului Gaius Cassius: Soarele nu trebuie să apună și cei trei condamnați să mai fie în viață. Faceți cele necesare! Ante mortem nemo beatus! (înainte de moarte nimeni nu este fericit). Decurionul înfășură documentul și ridicându-și brațul în chip de salut, făcu cale întoarsă fără să mai spună nimic. Ordinul odată sosit, totul era clar. Cei trei trebuiau să fie uciși
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
o zgârietură nu-i un titlu de glorie sau vre-o virtute. Încet, încet, însă ajungi să trăiești cu moartea alături, în tovărășie. Ajungi să-i zâmbești ca unui prieten drag știind totuși că într-o zi te va cuprinde. Ante mortam nemo beatus! cum ne-a spus procuratorul Ponțiu Pilat în cartea citită de decurion! Apoi într-un târziu s-ar putea s-o dorești, și o aștepți cum se cuvine nemaidorindu-ți nimic. Luntrașul te va lua și te
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
Simona Tache Duis pulvinar pede eget nunc. Duis neque dolor, dictum et, accumsan vitae, dictum et, leo. Șed vel mi id sapien pretium suscipit. Vestibulum ante ipsum primis în faucibus orci luctus et ultrices posuere cubilia Curae; Nullam vehiculă orci. Nullam volutpat vestibulum urna. Nunc molestie pharetra erat. Pellentesque sem augue, scelerisque venenatis, facilisis vel, tincidunt quis, pede. În fermentum. Pellentesque nec mi. De aici.
Cras suscipit tristique urna by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19439_a_20764]
-
despre un cosmopolitism gregar („din setea de-a fi/ mai moderni mai aproape/ de inima noului imperiu/ ce gata/ cucerit-a peste noapte/ fără fum Europa” «dulce dar tristă»), el amendează fenomenul, care se întâlnește și în artă, asumându-și, ante factum, etichetări din partea acestor adepți: „(...) am fost un clovn nebun am fost am fost poet/ din toate-am fost câte puțin cu modestie/ dar asta-i calea mea și-mi pare mie/ că de aceea spuneți voi că-s desuet
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1418195781.html [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
la ultimul etaj acela unde norii sting lumini s-a defectat liftul și suntem ca doi străini ești născut să deschizi ferestre melodioase suflete vaste să execuți lapidar inimi străvezii din ziare tipărite cu sânge plebeu eu îți văd aura ante portas călăre pe elefanți și (re) cunosc particulele nomade ale sufletului meu în praful care te îmbracă maiestuos ochii au logica lor pictează umbra iubirii la indigo ca o piramidă de nisip pe o mare agitată amprenta vorace a mâinilor
PORTRET (DEZ)IDEALIZANT de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1403174141.html [Corola-blog/BlogPost/370444_a_371773]