12 matches
-
uscat și a fost tăiat. Poate de la prea multele păsări care dormeau în el, poate...de dor. Pentru că am crescut și vizitele mele erau din ce in ce mai rare. Locul gutuiului meu l- a luat un nou corp de casă, un foișor, o aplecătoare pentru lemne. El nu mai e decât în sufletul meu, așa cum nici vișinul de la drum în care mi- am rupt rochia de copil neîndemânatic, nu mai e. Sunt zeci de ani de când bunica s- a mutat devale, lângă bunicul. După
GUTUIUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1460829793.html [Corola-blog/BlogPost/380021_a_381350]
-
orbi, fără să aibă Îndrăzneala de a se mișca. Trăgea cu praștia În ei până Îi nimerea. Mamă-sa făcea pe urmă ciulama cu mămăligă din care se Întâmplase de câteva ori să mănânce și prietenii iscusitului vânător, sub un aplecător murdar, plin de muște, În care se găseau o plită hodorogită, o măsuță scundă și găleata cu lături pentru porc. Vieru se hlizea: „Ai, mă, asta e lanterna aia de care ai zis tu atunci?”. În urmă cu vreo trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
alerge prin bătătură și să se stropească unul pe altul cu cele două țevișoare dezghețate În apă caldă. Îi potolise mama lui Baronu, care Îi drăcuise și pe urmă Îi chemase pe toți să le dea să mănânce coleașă, sub aplecător. Din ceaunul pe care Îl trăsese la marginea plitei le pusese cu polonicul În străchini smălțuite de pământ fiertura de făină. Fiecare strachină avea pe fund câte o bucată de mămăligă rece. Mâncaseră cu plescăituri. „Ia uite ce-i place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
furci și având pereții din vălătuci și acoperișul cu învelitoare din paie, coceni sau alte materiale impermeabile (stuf, draniță, țiglă, eternită sau tablă), grajdul adăpostea caii, vitele cornute și oile. Pe una din laturile sale se afla adăugat, ca o aplecătoare, cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții, se afla costereața (cotineața) pentru păsări, ambele construcții având pereți din vălătuci ridicați pe un schelet de lemn. Acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
superioare din punct de vedere calitativ celor tradiționale și pereților din vălătuci și acoperișul cu învelitoare din paie, coceni sau alte materiale impermeabile (stuf, draniță, țiglă, eternită sau tablă). Pe una din laturile gospodăriei tradiționale se afala adăugat,ca o aplecătoare,cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții se afala costereața (cotineața) pentru păsări. Ambele construcții având pereți din vălătuci ridicați pe un schelet de lemn. Acestea erau acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
oamenii nu aveau nimic altceva de făcut decât să stea tolăniți pe saci să privească la tot ce mișcă în jurul lor și să se îndeletnicească în voie cu spartul semințelor de floarea-soarelui. Ne-am apropiat de terasă, care avea o aplecătoare întinsă, mare, largă, unde sacii pentru măciniș, așezați frumos în stive unul peste altul, așteptau cuminți să le vină rândul la marea confruntare când, aruncați în coșul cu grătar, aveau să se transforme în făină. Trebuie să vă spun că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
în coșul cu grătar, aveau să se transforme în făină. Trebuie să vă spun că moara de la Jianu era vestită în împrejurimi; aici se măcina și grâu și porumb și mai ales avea chiar presă de ulei. Am intrat sub aplecătoare. Mulțime de oameni. Unii formau grupuri-grupuri, discutau, râdeau, făceau glume ca la moară. Și unii și alții aveau drept element comun spartul semințelor de floarea-soarelui. Pe jos se formase un strat gros de coji încât ți se afunda talpa ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dat să văd un exemplar care spărgea semințe și la vederea căruia mi s-a întors stomacul pe dos încât era să cad din picioare acolo, peste sacii de porumb. Individul stătea retras pe o tăbuiață într-un colț sub aplecătoare. În mâna stângă avea semințele, iar cu dreapta lua una câte una din căușul palmei stângi și o așeza între cele două coroane ale dinților incisivi. Apoi, după ce spărgea învelișul seminței, expedia miezul spre râșniță, în timp ce cu vârful limbii împingea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
rogojina în lung și-n lat Alături de-un înalt bărbat de Stat. Din tot căsoiul acela, căsoi cu de la 6 camere în sus, olteanul din acele timpuri își ducea viața nu în casa mare, ci într-un fel de "aplecător". Din acoperișul casei mari, se lasă în pieziș un alt acoperiș sub care se afla aplecătorul. Acel aplecător era și bucătărie, dar și dormitor, sufragerie, plită, polonic agățat în perete, ardei iuți pe sfoară, masă pe trei picioare, scăunele mici
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
acela, căsoi cu de la 6 camere în sus, olteanul din acele timpuri își ducea viața nu în casa mare, ci într-un fel de "aplecător". Din acoperișul casei mari, se lasă în pieziș un alt acoperiș sub care se afla aplecătorul. Acel aplecător era și bucătărie, dar și dormitor, sufragerie, plită, polonic agățat în perete, ardei iuți pe sfoară, masă pe trei picioare, scăunele mici, loc de primire pentru vecinii ocazionali, într-un cuvânt aci se adunau adulții, dar și copiii
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
cu de la 6 camere în sus, olteanul din acele timpuri își ducea viața nu în casa mare, ci într-un fel de "aplecător". Din acoperișul casei mari, se lasă în pieziș un alt acoperiș sub care se afla aplecătorul. Acel aplecător era și bucătărie, dar și dormitor, sufragerie, plită, polonic agățat în perete, ardei iuți pe sfoară, masă pe trei picioare, scăunele mici, loc de primire pentru vecinii ocazionali, într-un cuvânt aci se adunau adulții, dar și copiii, laolaltă, vraiște
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
încredințate lui Tănasă Scutar 1780 octomvrie 26 186 oi mari fără 8 oi simbrie lui; 47 melii; 24 cârlani; 17 berbeci; 25 capre mari; 4 țapi mari; 5 iezi și 5 ede. La Sf. Gheorghe 1781 131 mânzări și 3 aplecători; 26 stărpi; 15 berbeci creți; 14 capre mânzări și 11 stărpe; 3 țapi mari; 3 vătui fără 1 simbrie ciobanului; 5 vătuie (adică iede n.n.); 5 ezi; 76 miei și 70 miele; 36 mioare; 12 berbeci; 10 ede. Și sămiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]