4,702 matches
-
a ivit în cele din urmă, odată cu primele raze ale soarelui, îmbrăcat într-un costum pepit, cotrastând strident cu îmbrăcămintea ternă a mulțimii anodine. Nu-și mai purta părul vâlvoi, ca pe vremea publicării „Moromeților”, ci tuns scurt după moda apuseană. M-a privit prin ochelarii lui cu multe dioptrii, încât, îndărătul lor ochii i se conturau nefiresc de mici, și m-a întrebat de unde veneam. Probabil observase că nu am aer de bucureștean. I-am răspuns. Cuvintele mele i-au
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
invitația Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, eveniment de la care, iată, s-au împlinit în aceste zile, zece ani. În acest mod, Biserica Ortodoxă Română a devenit, în mod spectaculos, promotoarea reconcilierii dintre cele două mari biserici, Apuseană și Răsăriteană, după 1000 de ani de schismă. Biserica Ortodoxă Română a demonstrat că este o instituție matură și verticală, ce apără interesele comunității pe care o reprezintă. În același timp, Biserica Ortodoxă Română a fost recunoscută în calitatea sa
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Palatul Quirinale cu Președintele Republicii Italia, Azeglio Ciampi, și cu Primul Ministru, Silvio Berlusconi, la Palatul Chigi. Unul din punctele importante ale discuției a fost dimensiunea spirituală a Europei Unite. Continentul nostru trebuind să respire cu cei doi plămâni, Biserica Apuseană și Biserica Răsăriteană. În acest context, Patriarhul a mulțumit autorităților statului și poporului italian pentru sprijinul constant acordat României în procesul de integrare europeană și de aderare la NATO. Summit-ul NATO de la Praga, din noiembrie 2002, a consacrat invitarea
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
că asta-i nebună și nu ne mai mântuim de dânsa’ „. A iubit și Transilvania pe care, în afară de cercetările întreprinse, a străbătut-o cu bicicleta 10 ani în timpul concediilor locuind doar la țăranii de pe acele meleaguri, din Hunedoara în Munții Apuseni și până în Maramureș. A hotărât să stea în București numai pentru că documentarea necesară unui istoric era mai lesne de obținut decât în provincie, dar nu s-a simțit om de-al locului. - Amintiți-ne vă rog ce cărți au văzut
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Te rog. Noroc că ați fost numai 5! Constantin LUPEANU: Scriitorul George Timcu, Mihaela Guga, căsătorită cu scriitorul Bănulescu, Amarili Avram și Ruxandra Marinescu, mai mare decât noi, ea vorbea curent engleza, franceza și italiana, și a lucrat pe la ambasade apusene, cred. Vreau să spun că fusese o concurență ridicată, 13 pe un loc! Doina DRĂGUȚ: Ești un foarte bun cunoscător al culturii, civilizației și spiritualității chineze. Multă lume crede că ai studiat în China. Constantin LUPEANU: N-aveam cum. Tatăl
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
comentate? Constantin LUPEANU: Eu nu am tradus pentru a publica. Am ales marile creații ale culturii chineze, cu gândul să îmbogățesc literatura română. Mi-a plăcut să cred că tinerii din România pot astfel să citească nu numai gloriile literare apusene, ci și culmile literaturii ficționale și ale gândirii filosofice chineze antice, iar o esență nemaiîntâlnită până la ei se va simți peste ani în creațiile proprii. Mă aștept ca măcar un scriitor tânăr de azi să declare că a avut de
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
rău că nu pot să fiu acolo, pensia mea de la Uniunea Scriitorilor nu mă ajută, este prea mică. Poeta Maria Oprea este un mare spirit al Apuseniului și sentimentului național. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! MARIA OPREA, POETA EROU DIN APUSENI! Doamna Maria Oprea este simbolul contemporan al poeziei populare românești. dar și duhul păzitor al străvechiului nostru spirit, cel care l-a ajutat pe tracul Orfeu, cântăreț și poet să învingă trufia și furia zeilor din Grecia antică. Trăiește în
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
Moților (1983), Drumul Urieșilor (1986), Zânele din Cetatea Ghiurbercului (roman, 2001), De unde se adapă curcubeul (2002), Lavița de piatră (povestiri, 2003), care amintesc pe alocuri de cartea lui Al. Mitru din 1974, Muntele de aur - legende si povesti din Munții Apuseni, ce își are sursa de inspirație în aceeași zonă spirituală. Majoritatea prozelor Mariei Ioniță par puțin dramatice. În re¬a¬litate însă, totul evoluează pe linia unei unități interioare, nu pe linia intrigii exterioare. Un fapt mărunt, puțin important, se
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
care o are cuvântul, utilizându-l cu măiestrie și construindu-și un limbaj artistic specific, proza căpătând infuzii poetice, iar versurile din Cu noaptea de mână împrumutând câte ceva din monumentalitatea tablourilor largi de natură surprinse din vârful coastelor abrupte ale Apusenilor. Viața de la țară surprinsă în cele două volume recente de proză ale Mariei Ioniță Darul muntelui și Nana nu se cara¬cterizează prin indiferență, nepăsare sau inactivitate. Ea este o intensă mișcare continuă, o zbatere neîncetată în confruntarea cu natura
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
de acea revoltă a mea și fără să vreau m-am oprit la zilele noastre, la Carmen Avram. Prin ,,documentarele” televizate se străduie să prezinte doar ,,răul cel mai rău” de la noi de acasă, lansate cu mândrie pe piața filmului apusean, care apreciază asemenea ,,informații prețioase”, răsplătindu-le cu premii, sau măcar nominalizări. Pentru mine ,,scopul personal scuză mijloacele”, nu diferă mult. Alte vremuri, aceeași atitudine discutabilă, ca și în Parlamentul European unde, unii europarlamentari români, denigrează țara care i-a
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
de a o transmite elevilor săi. Cunoașterea lui Dumnezeu nu se face doar prin citirea scripturilor sau cercetarea dogmelor. A cunoaște despre Dumnezeu nu este același lucru cu a-L cunoaște pe Dumnezeu. Echivalarea acestor două noțiuni este opera versiunii apusene a creștinismului care plasează rațiunea umană drept modul principal de înțelegere a Lui Dumnezeu. În Biserica Ortodoxă, adevărata teologie este cunoașterea nemijlocită a lui Dumnezeu prin experiența personală a vieții în Iisus Hristos. Profesorul, educatorul nu trebuie să fie savant
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… by http://uzp.org.ro/profesorul-de-religie-un-model-de-conduita-pentru-ucenicii-sai-si-un-mediator-in-scoala-in-care-isi-desfasoara-activitatea/ [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
pe rug, bule papale, indulgențe papiste, revolte protestante, spânzurători, robi, sclavi, cerșetori, mutilați, pirați, infamii, paparazzi, paparude, obediențe, audiențe, răstigniri, răscoale, revoluții, războaie expansioniste, mondiale, urzeli în budoare catifelate, otrăviri regale, pontificale, patriarhale, calomnii, denigrări, uri, violențe, rulete rusești, cazinouri apusene, jocuri de noroc, jocuri de bursă, jocuri de putere, apartheid-uri, ku klux klan-uri, sperjururi, abjurări, caterisiri, profanări, plagieri, trafic de droguri și de orice, diversiuni diverse, furturi de invenții, hoții de inovații, ambiții fără scrupule, manipulări cotidiene, incesturi regale
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
de informare turistică Turda; -august 2009 - Expoziție de grup ,,Vacanțe 2009″ la Galeria de Artă Municipală Turda -decembrie 2009 - Expoziție de grup ,,Pădurea cu reflexe de argint”, Biblioteca Județeană ,,Octavian Goga” Cluj; -noiembrie 2010 - Expoziție de grup ,,Reflexii din lumea Apusenilor”, Biblioteca Județeană ,,Octavian Goga” Cluj; -octombrie 2011 - Expoziție de grup ,,Toamna la Petreștii de sus”, Casa ,,Mariana Berinde” din Petrești; -aprilie 2012 - Expoziție de grup ,,Culorile primăverii”, Biblioteca Județeană ,,Octavian Goga” Cluj. Lucrări în colecții particulare din Franța, Italia,Belgia
PORTRET DE ARTIST MARIA KARALYOS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_in_lumina_si_culoare_rodica_elena_lupu_1373824063.html [Corola-blog/BlogPost/342164_a_343493]
-
mulți teologi profesioniști răsăriteni, dar nu mărturisitori întru Adevăr ca fundament experențial duhovnicesc, au tratat superficial secolul IV, cu Epoca de Aur a Marelui Constantin-epocă deschizătoare a milenarismului constantinian, au netezit calea oponenților și detractorilor Augustului Împărat, cei drept toți apuseni, rămași în agonia fumigenă de spuză, dar însutit responsabili de discordia științifistă intenționat creată. Este cunoscut faptul că începând cu secolul al XVIII-lea, diferiți istorici din Apus care au îmbrăcat haina ghiftuitoare a împrejurărilor favorite calomniei, au disprețuit cu
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
au disprețuit cu toată ura lor izvoarele istorice creștine, prelucrând altele înverșunate, încărcate cu fiere și venin, depreciind și devalorizând Chipul Împăratului: admirația, cinstirea, slava, credința, măreția, sfințenia sa, contribuția incomensurabilă adusă Istoriei creștinismului, respectiv Bisericii lui Hristos. Înverșunarea acuzatorilor apuseni, bâjbâitori în cercetarea justă, cu privire îngustă, semită, urmașii fideli ai tenebrosului Eutropius: Iulian Apostatul, Herodot II, Ipolit, Victor Aurelius Sextus, Zosima, Grigorie de Tours, J.B. Bury, Kodinos, Luigi Pareti, Edward Gibbon, Paolo Breți, James Carroll, Luciano Petek, Stanley Hauerwas
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
de ani ai dacismului veșnic. Nu strămutarea capitalei Imperiului a declanșat ura Apusului, ci sminteala care s-a produs ca urmare a faimei atât de grandios răspândite de splendida și miraculoasa Cetate: „Bineînțeles că trebuie să subliniem faptul că domnii apuseni și istoricii niciodată nu i-au iertat lui Constantin această mutare a capitalei. De atunci, nici un papă sau conducător al Apusului nu s-a mai numit Constantin.” (Konstantinos I. Holevas, Glifada, în Cuvântul la prima ediție a lui Kostas V.
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
muncii, ar fi o nebunie să muncești mai mult decât strictul necesar. Statul român actual nu apără bogățiile țării și nu garantează munca națiunii. Nu, pentru că nu e sfatul național al Românilor ci, statul sucursală la gurile Dunării al burgheziei apusene. Creat cu ajutorul ei, pentru interesul ei, sub sugestiile ei imperative și după modelul furnizat de ea - statul acesta nu ne apără pe noi de străini, ci pe străini de noi: siguranța transporturilor, creditelor, plasamentelor, funcționarilor lor. Ca'n colonii. De
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
impresia unei case de vădană: nici pustie și nici vie. De aceea suntem țara lui „a-da, bine-bine, lasă-lasă". Una dintre ursitoare - naționalismul român - a fost înșelată: în loc de sfat propriu s'a trezit cu tejghea străină. Acest contuar al burgheziei apusene și-al vechililor ei trebue dărâmat fără zăbavă și în locul, pe care l-a uzurpat cu silnicie și minciună, trebuie să se înalțe adevăratul stat al Românilor, un stat național în care să se poată munci cu dragoste și elan
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
-o, nu neapărat cu bani, ci prin fapte bune sau atitudini corecte, răsplătite pe plan moral de o entitate universală, undeva deasupra capetelor noastre, de un fel de zeitate a binelui și a dreptății (concepte răspândite și propagate de cultura apuseană). Am optat cu bună știință pentru adjectivul „prețios” și nu „valoros” când am descris ceva care contează pentru americani, pentru simplul motiv că ei se străduiesc să pună preț în sens propriu aproape fiecărui lucru, inclusiv conceptelor mai greu de
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1483880134.html [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
nu a învățăturii, cel puțin a evlaviei liturgice în Biserica noastră. Adevărata biruință a acestei atitudini asupra Sfintei Împărtășanii a venit atunci când, după sfârșitul perioadei patristice și după căderea spațiului bizantin, teologia ortodoxă a intrat în lunga perioadă a "captivității apusene", a influenței radicale a Apusului. Sub această influență a scolasticii apusene și a teologiei legaliste privitoare la Sfintele Taine, acestea din urmă au continuat în chip vădit să rămână în Biserică, dar au încetat să mai fie privite și trăite
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
Adevărata biruință a acestei atitudini asupra Sfintei Împărtășanii a venit atunci când, după sfârșitul perioadei patristice și după căderea spațiului bizantin, teologia ortodoxă a intrat în lunga perioadă a "captivității apusene", a influenței radicale a Apusului. Sub această influență a scolasticii apusene și a teologiei legaliste privitoare la Sfintele Taine, acestea din urmă au continuat în chip vădit să rămână în Biserică, dar au încetat să mai fie privite și trăite ca împlinire sau, în cuvintele Părintelui George Florovsky, "să constituie Biserica
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
cu câini care deveniseră prietenii lui. Nu se temea când era atacat de câini căci răspundea prin atac însoțit de vociferări și avea câștig de cauză. Nu se temea în genere de nici un animal, era însă foarte atent. În munții Apuseni dezmierda botul „catifelat” al unui măgar care păștea aproape zilnic într-o mică poiană la jumătatea drumului dintre cătunul Plopi unde locuiam și Valea Ierii; urmărea cu interes zborul păsărilor...Era interesat de orice vietate și se bucura de orice
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
castelul. Contesa a fost răpusă. Contele a scăpat, apoi m-a căutat, m-a găsit, dar m-a lăsat să trăiesc printre oameni. De durere, a ars palatul și a părăsit castelul, iar acum trăiește într-o grotă în Munții Apuseni. L-am vizitat de câteva ori, dar durerea și tristețea încă nu i-au trecut. Ca să nu fiu recunoscut, m-am mutat dintr-un loc în altul sub diferite înfățișări. E vorba de sute de ani... - Și care-i fața
XX. PRINŢUL MISTERELOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1426143717.html [Corola-blog/BlogPost/365653_a_366982]
-
Stând la răspântie, Tu ai fost în trecut straja Apusului... Numai prin sângele Tău și prin ale Tale suferinți, neamurile din Apus au rămas neatinse și au ajuns la nume mari, la cultură înaltă și la bogății nenumărate. Datoria neamurilor apusene către Tine, Românie, e atât de mare, că ele mai nu sunt vrednice să se plătească de ea... Trăiești mică, dar cu nume eroic, glorios, cunoscut de toată lumea. Trăiești, așteptând viitorul Tău măreț... Dreptatea e cu Tine și Dumnezeu e
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
de Securitate. Din Sâmbăta de Sus era învățătorul Vasile Petrașcu, fratele lui Nicolae Petrașcu, secretarul Mișcării Legionare, Octavian Popa Iov și alții. Din Viștea de Sus era și croitorul Ion Cristea, iar din Sâmbăta de Sus-profesorul Ion Grovu. În partea apuseană a Țării Făgărașului îi aveam pe frații Remus Budac, profesor din Cârța și pe învățătoarea Elisabeta Malene, văduva preotului Gheorghe Malene, ucis de armata roșie în 1946, la Brașov” (ibid. p. 165) Cum tentația plecării în Grecia era destul de mare
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]