10 matches
-
2012. Filmat în România, dar și în Dubai, videoclipul piesei Zaleilah spune povestea unei iubiri exotice; Elenă, solista trupei Mandinga, este transpusa într-o lume de vis, după ce găsește un inel misterios într-un club. Astfel, solista ajunge pe plaiurile arabești în căutarea iubirii, iar acolo experimentează o lume mistica, fascinantă. În cadrul evenimentului de lansare, publicul are ocazia să asiste la un concert Mandinga ce prezintă doar un mic preview a ceea ce se va întâmpla pe 14 martie la Sala Palatului
Mandinga lanseaza clipul Zaleilah la Grand Cinema Digiplex by http://www.zilesinopti.ro/articole/1775/mandinga-lanseaza-clipul-zaleilah-la-grand-cinema-digiplex [Corola-blog/BlogPost/99668_a_100960]
-
Sf. Petru fiicei unui tăbăcar, Simion, la care locuia, înainte de plecarea în călătorie. Datorită acestei minuni și a altor câteva fapte menționate mai sus sau nemenționate, a dus la construirea de mai multe biserici în Jaffa (biserică franciscana, biserici creștine arabești și bineînțeles biserică Sf. Mihail și Gavril de care vă povestim). În perioada medievală, portul a fost ocupat de cruciați ( Richard Inima de Leu intra în port în 1191 și în Acra se pot vedea locuințele cruciaților, scoase la lumină
Biserica Ortodoxă Greco-Română din Jaffa () [Corola-website/Science/306119_a_307448]
-
datează din 1783 și a fost atribuită monahului Rafail de la mănăstirea Hurezi. Revizuită după originalul grec și prelucrată stilistic, această versiune a fost publicată la București, în patru volume (1835-1838), de I. Gherasim Gorjanu, sub titlul Halima sau Povestiri mitologhicești arabești. Într-o povestire-ramă sunt incluse, înlănțuindu-se și determinându-se, numeroase basme, narațiuni și anecdote. Înșelat de soția sa, împăratul Aidin hotărăște să se răzbune pe femei, ucigându-le după prima noapte petrecută împreună. Fiica unui vizir, Halima, izbutește să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
Rebreanu, Eusebiu Camilar ș.a. O traducere după o versiune franceză completă a fost începută de Petre Hossu și continuată de D. Murărașu și de H. Grămescu în Cartea celor o mie și una de nopți. Ediții: Halima sau Povestiri mitologhicești arabești, I-IV, tr. I. Gherasim Gorjanu, București, 1835-1838; ed. 2, București, 1857; Aravicon Mithologhicon (Halima) (fragm.), CPL, I, 409-449, republ. în Halima și alte cărți populare, îngr. I.C. Chițimia și Dan Simonescu, București, 1963, 291-342. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
elemente care conturează portretul moral al personajului: perfid, ipocrit, intrigant, cameleonic, “un adevărat Yago al literaturii române” , “decât diavolul mai diavol” și “decât toată fiiara mai vrăjmașă și mai sălbatică”. Ceea ce șochează în acest portret este minuțiozitatea detaliilor, adevărată lucrătură arabescă, din care transpare oroarea provocată simultan de portretul fizic respingător, ca și de abjecția morală a acestei jiganii. Mecanismul psihic de defulare, de eliberare de temeri și spaime, implicit într-o astfel de descriere, ar trebui să aibă ca efect
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
și unul dintre primele manuale de limba franceză (Dascăl pentru limba franțozească, 1832), a cărei învățare o recomanda pentru că este „rudă foarte de aproape cu limba noastră cea de obște”. Prin intermediul limbii franceze a tradus și Halima sau Povestiri mitologhicești arabești (I-IV, 1835-1838), dând o versiune care a fost mult citită în vremea lui. Ca în tot ce a scris, limba lui G. e neaoșă, firească, lipsită de franțuzisme stridente. Interesante sunt și notele, comentariile marginale, unde, ca și într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
că tot lui îi aparține și traducerea fragmentului intitulat Desfătările, după Fénelon, apărută în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1846) și semnată Gherasim. SCRIERI: Școlaru sătean sau Cărticică coprinzătoare de învățături folositoare, București, 1840. Traduceri: Halima sau Povestiri mitologhicești arabești, I-IV, București, 1835-1838; ed. București, 1857; ed. Cluj, 1899. Repere bibliografice: Iorga, Ist.lit. XIX, I, 143-144; Adamescu, Ist. lit., 71-72, 346; Bogdan-Duică, Ist. lit., 223-225; C.M. Boncu, Școala prahoveană, București, 1976, 160-166; Dicț. lit. 1900, 407; Firan, Profiluri, 376-377
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
fiori de gheață după ce veți citi povestea de mai jos. Cercetări critice moderne (mă refer la specialistul în Poe Peter J. Sorensen!) au scos la iveală o întîmplare înfricoșătoare, petrecută la New York, în 1826, cu care autorul Povestirilor grotești și arabești, ca jurnalist implicat al timpului, a fost, fără îndoială, familiarizat. E vorba despre cazul căpitanului William Morgan, ilustru francmason american. Morgan scrisese o carte ce va avea un mare impact de public după dispariția sa Illustrations of Freemasonry by One
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
s-o numesc? "epică", de a distorsiona adevărul, manipulîndu-și auditorii, inclusiv pe cititor, în scopuri bine determinate, deși obscure), ucid și devin, fără menajamente, complici la crimă, au voluptatea "grotescului" și revelă complexități psihologice și intelectu-ale, de extracție mai curînd "arabescă". Se află în derulările lor narative suficiente detalii care să-l includă pe autor în galeria romanticilor (deopotrivă europeni și americani), însă există, concomitent, și o doză vizibilă de unicitate ce subliniază, indubitabil, originalitatea lui Edgar Allan Poe. Întregul decor
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
mare. Cu un cireș în mijloc, cu un măr despicat pînă la jumătate (mi-e milă să-l tai), cu un nuc respectabil. Mă suiam în nuc și de acolo îl ascultam cîntînd la pian: Elegia lui Grieg, Debussy, prima Arabescă, Fantezie de Schumann, Variațiunile fierarului de Haendel, Marea poloneza opus 22 de Chopin. Era fanatic în perseverență: exersa zilnic 5-6 ore. Muzica mă vitaliza. Aș fi putut sări, să fi vrut, ca Păstrăvii lui Schubert. Tot din nuc îl urmăream
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]