6 matches
-
între anii 1960-1970, la Brăhășești (punctul Izvorul Hanului), Cosițeni-Brăhășești (punctul Nordul satului) și Ireasca-Gohor (punctul Izvoare), iar în perioada 1960-1964, grupul constituit din A. C. Florescu, Șt. Rugină, C. Gheorghiu, M. Florescu și D. Vicoveanu a desfășurat săpături la Gârbovăț-Ghidigeni (punctele Arcaci și Zahareasca). În majoritatea punctelor menționate, a fost semnalată prezența unor situri medievale timpurii, iar în câteva dintre ele au fost efectuate săpături sistematice (Oncești - Bacău; Gârbovăț - Galați), care au confirmat existența unor așezări deschise, fără elemente de fortificație. De
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
al plătirii unui tribut) cu noile grupuri alogene, care nu au periclitat siguranța membrilor comunităților locale. Din cele 135 de așezări, identificate prin periegheze, în 12 s-au întreprins cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice): Drăgănești (punctul Bursucărie), Gârbovăț-Ghidigeni (punctul Arcaci), județul Galați și în 10 localități de pe teritoriul actual al județului Vaslui, la Bârlad (punctul Prodana), Dănești (punctul La Islaz), Dodești (punctul Șipot), Drăgești (punctul Siliște), Gara-Banca (punctul Șapte case ori Șesul Bârladului), Negrești (punctul La Lutărie ori Cimitirul evreiesc
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fragmente ceramice specifice secolelor VI-VII. Cercetare Gh. Coman, 1963. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Coman 1980c, p. 223; Teodor 1997c, p. 140. 60. Gârbovăț (comuna Ghidigeni), județul Galați a) Arcaci: într-o zonă cu alunecări de teren, aflată în marginea vestică a satului, pe locul denumit „Arcaci”, s-a identificat o stațiune cu ceramică fragmentară caracteristică secolelor X-XI. Ulterior, în 1960, s-a efectuat un sondaj arheologic care a indicat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Coman 1980c, p. 223; Teodor 1997c, p. 140. 60. Gârbovăț (comuna Ghidigeni), județul Galați a) Arcaci: într-o zonă cu alunecări de teren, aflată în marginea vestică a satului, pe locul denumit „Arcaci”, s-a identificat o stațiune cu ceramică fragmentară caracteristică secolelor X-XI. Ulterior, în 1960, s-a efectuat un sondaj arheologic care a indicat distrugerea în timp a acestei așezări, tocmai datorită acestor alunecări. Din inventar s-a recuperat un mic
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
geniu al Carpaților”, „creator de istorie” alături de Burebista și Mihai Viteazu. Consecința nebuniei sale a fost condamnarea unui întreg popor la foame și frig, în numele unei iluzorii „epoci de aur”. Noii „salvatori” reactivează simbolurile vechi: pe vârful dealului copilăriei mele, Arcaci, este plantată o cruce uriașă, în locul aceleia pusă de legionari și distrusă de comuniști. Este repus pe soclu I. Antonescu, „conducătorul” care vorbea despre el la persoana a treia („Mareșalul Antonescu a hotărât să...”), plasându-se singur în galeria marilor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
geniu al Carpaților”, „creator de istorie” alături de Burebista și Mihai Viteazu. Consecința nebuniei sale a fost condamnarea unui întreg popor la foame și frig, în numele unei iluzorii „epoci de aur”. Noii „salvatori” reactivează simbolurile vechi: pe vârful dealului copilăriei mele, Arcaci, este plantată o cruce uriașă, în locul aceleia pusă de legionari și distrusă de comuniști. Este repus pe soclu I. Antonescu, „conducătorul” care vorbea despre el la persoana a treia („Mareșalul Antonescu a hotărât să...”), plasându-se singur în galeria marilor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]