1,123 matches
-
stradă ori în autobuz. Și o rog să mă lase să-i scriu pe rochia fără sfârșit. Și mă lasă. Și-i scriu. Uite-așa-i scriu: „Cu precizie de balerină alunecă prin cotidian. Cu libertatea săgeții trase de-un arcaș profesionist, pot spune. Trecătorii se uită la ea și vor s-o învețe pe de rost, ca pe o minune. Iar eu, numai eu, îi cânt din frunză, îi cânt din pian. Iar ea se ceartă cu zei, se ceartă
Frumoasă…de poţi s-o dai la o floare by http://balabanesti.net/2015/05/07/frumoasa-de-poti-s-o-dai-la-o-floare/ [Corola-blog/BlogPost/340045_a_341374]
-
bleg am pus-o în cuier Și umil câte-o șuetă mai isc. Crezui odată în minuni, destul. Cetăți cădeau, mureau dureri mîrșave, Avea tot orbul soare în pătul Și’nalt sunau aplauzele grave. Ci anii curseră sătui de glod. Arcaș, văzduh s’au poticnit în trestii. N’a izbăvit tăria un crîmpei de rod Gemea în jurul doldora de bestii. Cu arcul frînt, tocit, bolnav Astăzi mai urc între zăbrele Și de azur, de vis gîngav Strîng putregai și scrum de
DEGRADĂRI de ION PENA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/ion_pena_1470151658.html [Corola-blog/BlogPost/370168_a_371497]
-
și mâine, De care nu mă pot lipsi în viitor Ceea ce în fond cere și-un câine Nu mă întrebați că n-am răspuns Cât vor putea nervii să-mi reziste Mai bine-n evul mediu la baliste De săgețile arcașilor împuns, Decât să bâjbâi pe atâtea piste! Referință Bibliografică: Sunt la fel ca voi, un muritor / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 386, Anul II, 21 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
SUNT LA FEL CA VOI, UN MURITOR de ION UNTARU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Sunt_la_fel_ca_voi_un_muritor_ion_untaru_1327143067.html [Corola-blog/BlogPost/366582_a_367911]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > TRADIȚII Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Țăranii noștri mai sapă fântâni trec hotare arcașii poienelor blânde cad stele pe cumpăna lumii plăpânde rămân să ierneze ciobanii la stâni țăranul poartă pe umeri ciulinii și brazda mireasma sămânței îi fulgeră-n trup cum macii din lanuri preiau tăișul și cazna amiezii de vară întoarsă sub
TRADIŢII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Traditii_0.html [Corola-blog/BlogPost/361417_a_362746]
-
prizoniera viselor, dorinței, Mă pierd adesea-n lanuri de cuvinte, Când setea-mi sting cu lacrima credinței Simt răni săpate-n lut de-al fricii dinte. De-ți pasă sau de nu, n-am încă știre. Misterios și-nvăluit în ceață, Arcaș destoinic, săgetând iubire, Avea-vom, oare, și noi drept la viață? CE-I VIAȚA NOASTRĂ FĂRĂ DE IUBIRE? Ce-i viața noastră fără de iubire? Un câmp arid, o pâine fără sare, Un templu rece-n care nu-i simțire, Grădină fără
POEMELE AMURGULUI (3) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1424741401.html [Corola-blog/BlogPost/374897_a_376226]
-
Voloșschie, Caracinți-Valahi, Cotiujani, Ușița, Voloșcovța, Bârliadca (lângă izvoarele Bugului); Glodoasa, Troianca, Mamaica, Adăbași, Alexandria, Perepelițino, Șantuia, Malai (pe lângă Kirovograd); Buric, Fundescleevca, Vărsați, Curecni (între Cigirin și Novomirgorod); Băbanca, Burta, Tecucica (lângă Novoarhanghelsk); Răzmerița, Șelari, Moldovca, Moldovscaia, Odaia, Moldovanca (lângă Olviopol); Arcași, Cantacuzinca, Moldovca Brașoveanovca, Pădureț, Urâta, Șerbani, Arnautovca (lângă Voznerensk); Baraboi, Grădinița, Dobrojeni, Grosulovo, Moldovanca (lângă Odessa); Coșuri, Gușa, Șura-Bondureni, Buda, Soroca, Chișleac, Bursuci, Odaeva, Șura (lângă Gaisân) etc. Th. Burada înfățișează din gubernia Cherson în 1893 următoarele sate moldovenești: Iasca
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Francisc,Mircea Dorin Istrate, Magda Simionescu,V. Umbreanu, Rodica Fercana, Vasile B.Gădălin, Alensis De Nobilis, Tatiana S.Munteanu,Mihaela Cazimirovici, Maria Ieva, Marius C.Nica, Al.Florin Țene,Liviu Zanfirescu, Gheorghe Burdușel, Zamfira Toderici, George Topârceanu, Liviu Vișan, Ion Arcaș, Toader Ungureanu, Nicolae Cabel, Titina Nica Țene, Marcel Mureșeanu, Gheorghe Mîzgan, Vasile Chercheriță, George Tei, George Filip, Ioan Topan, Mariana popa, Lucia Vlad, Carmena Băințan, Rodica Ghinea, Vasile Barbu, Emil Almășan, Ionuț Țene, Romulus Vulpescu, George Militaru, Elisabeta Lușcan. La
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.32 DIN APRILIE 2017 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1490709011.html [Corola-blog/BlogPost/374472_a_375801]
-
C.S. Nicolaescu-Plopșor, George Lesnea, Barbu I. Bălan, Cicerone Theodorescu, Caten Popescu, Aurel Tita, Ion Bindea, Nicolae Labiș, Gabriel Țepelea, Mircea Ionescu-Quintus, Zeno Turdeanu, Radu Beligan, D.C. Mazilu, Mircea Matcaboji, Mircea Trifu, Marian Popescu, Alexandru Misiuga, Rodica Tott, Valentin Vișinescu, Ion Arcaș, George Zarafu, Dan Căpruciu, Giuseppe Navarra, Ioan Pop, Nic Petrescu. Vasta lucrare a domnului profesor Nicolae Nic Petrescu, Epigrama - floarea parfumată a literaturii - O antologie a epigramei românești (1900 1938), este una incitantă, care provoacă la meditație, dar și binedispune
O NOUĂ ANTOLOGIE A EPIGRAMEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_antologie_a_epigramei_cronica_al_florin_tene_1359023154.html [Corola-blog/BlogPost/345215_a_346544]
-
și comercianților de orice fel. Lucrările de restaurare a Cetății sunt în toi și vor mai dura vreo câțiva ani. Așa încât serbările se mută în Șanțul Cetății. Timp de trei zile orădenii vor fi întâmpinați de prințese și cavaleri, de arcași și cai, reconstituind atmosfera medievală, oferind un program interactiv. Cei ce vor fi prezenți la evenimente vor putea să frământe lutul sub îndrumarea meșteșugarilor, să croiască piele sau să modeleze metalul. Concertele din fiecare seară, de rock, folk sau folclorice
Trei zile de serbări medievale by http://www.zilesinopti.ro/articole/3044/trei-zile-de-serbari-medievale [Corola-blog/BlogPost/97333_a_98625]
-
metereze. Acestea ținteau piepturile oamenilor nopții care se prăbușeau în urlete îngrozitoare. Disperarea vampirilor loviți prin surprindere în curtea palatului îi panică pe confrații lor ascunși în turnurile întunecate. Aceștia se aruncară în vâltoarea bătăliei, dar se treziră săgetați de arcași. Pe terasa unui turn apăru din flăcări un cavaler: - Cine sunteți voi, muritorilor, și ce vreți? Noi nu avem nimic cu domniile voastre, de ce nu ne lăsați în pace? Pentru o clipă, întreaga suflare încremeni. - Cum de ne-ați descoperit lăcașul
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421825040.html [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
plăcută lui Dumnezeu și va supraviețui, în pofida oricăror vicisitudini. Mulțumim, încă odată, celor care ne-au susținut în vederea apariției primelor două numere din anul acesta. Cu aleasă considerație, Ion IANCU VALE redactor șef 7 aprilie 2014 Adresa redacției principale: Aleea Arcașilor, bl. 36, sc. B, ap. 23, Târgoviște, România Telefoane: 0722 702 578, 0741 732 122 E-mail: ioniancuvale@yahoo.com Website: http://climate.literare.ro --------------------------------------------------------- CONTURI PENTRU DEPUNERI DESCHISE LA BANCA TRANSILVANIA TÂRGOVIȘTE - RO 54 BTRL 01601201U02393XX - pentru depuneri în LEI
REVISTA „CLIMATE LITERARE” NU MAI ARE SPRJIN FINANCIAR de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_1396869489.html [Corola-blog/BlogPost/354046_a_355375]
-
aproape trei metri, Codul lui Hammurabi, pe care sunt gravate legile, cu litere cuineforme și alte reprezentări mistice, amintind de Moise care primește tablele de la Dumnezeu, dar făcând trimitere la Vechiul Babilon, mi se pare formidabilă, la fel coloanele ( frizele arcașilor sau leilor ), din cultura persanilor ( cea mai veche din lume ) și a celei din Levant. M-au impresionat, de asemeni, basoreliefurile lui Donatello, sclupturile fără egal ale lui Michelangelo, Bernini, Canova, cele romane și grecești, Colecția Borghese, în general, totul
DRUMUL APELOR, 41 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1491327499.html [Corola-blog/BlogPost/374524_a_375853]
-
repede se-nvârtește pământul când iubești! Un vis Ca să te pot atinge, m-am preschimbat în nea, pe trupul tău, să pot ninge duios, dragostea mea. Visul ca o săgeată Nimeni nu-mi poate lua visele! E prima descoperire a arcașului din mine. Și totuși, o săgeată nu-mi iese la socoteală! Lumina dragostei Din iubire mi-ai spus șoapte, ce m-au înflorit în noapte. Din al inimii tumult, curcubee ai făcut. Ochii de i-aș ridica, m-ar orbi
CUVINTE DE IUBIRE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Cuvinte_de_iubire.html [Corola-blog/BlogPost/348151_a_349480]
-
linii adesea fantasmagorice, determinându-te să te întrebi dacă e un vis sau chiar realitatea însăși. Asemeni vechiului Paphos și Nea Paphos, orașul nou, își are miturile lui. Legenda spune că așezarea a fost întemeiată de Agapenor, care era comandantul arcașilor din Troia; datorită unei furtuni puternice pe mare a fost nevoit să acosteze pe coasta Ciprului (după cum afirma Pausanias). Numele lui Agapenor, ca rege al pafosienilor, este menționat și într-un distih grecesc (Analecta), regăsindu-se de asemenea, în scrierile
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
fost nevoit să acosteze pe coasta Ciprului (după cum afirma Pausanias). Numele lui Agapenor, ca rege al pafosienilor, este menționat și într-un distih grecesc (Analecta), regăsindu-se de asemenea, în scrierile lui Herodot, care face aluzie la o colonie a arcașilor Troiei în Cipru. Cultul Afroditei era prezent și în noul Paphos și aceasta o dovedesc izvoarele documentare care atestă existența mai multor lăcașe, unde localnicii și ciprioții de pe întreaga insulă o venerau pe zeiță. Însă întâietatea, ca importanță, în această
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
în tainele ei, să-și îmbogățească și să-și înveșminteze sufletul cu impresii și simțiri sacre. Iar în clipele de reverie codrii Cosminului cu Dumbrava Roșie din apropiere, Lencăuții și Șipenițul îi aduceau în memorie pe Ștefan cel Mare cu arcașii lui, care prin aceste locuri scriseseră în letopisețul Țării pagini glorioase. Aici într-un vis frumos, s-a văzut și El adăugând alte pagini de glorie la cronica acestui neam. L-a văzut mai târziu o lume. Dragoș OLARU, șef
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
Roman, Doru Moțoc, Mircea Țoca, Negoiță Irimie, Vasile Val Telceanu, Petre Petria, C. Cubleșan, C. Zărnescu, Ioan Țepelea, Dumitru Velea, Igloi Zoltan, Dumitru Hurubă, Adrian Țion, Nicolae Uțică, Petrică Birău, Teodora Ileana Filip, Marian Barbu, Veronica Balaj, Teodor Barbu, Ion Arcaș, Liviu Poenaru, Valentin Tașcu, Doina Drăgan, Victor Sterom, Ion Antonescu, Nina Ceranu, Ion Velica, C. T. Dârțu, Emil Istocescu, Al. Ștefănescu, Mircea Zaciu, Beniamin Pascu, Ion Roșioru, Ioan Barbu, Eugen Petrescu, Aurel Sasu, Ion Vădan, Gavril Moisa, ș.a. În anul 2002
CURRICULUM VITAE-AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Curriculum_vitae_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/352645_a_353974]
-
15 august 2011 Toate Articolele Autorului Odă lui Decebal Ca puhoaie ce curg peste văi Treceau fluviul pe vase flăcăi În armură, cu soarele-n ea, Se-ndreptau înspre inima ta. O păzeau cu credință ostași; Din crenel de cetate arcași Au jurat că mai bine să moară Pentru inima ta și-a lor țară. Te-ai retras cu speranță în munți Să aduni alte brațe, să-nfrunți Tăvălugul ce-n vuiet venea, Câmp și ape, orașe supunea. Și-ntr-un
ODĂ LUI DECEBAL de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Oda_lui_decebal.html [Corola-blog/BlogPost/360663_a_361992]
-
unele de altele și prin această manevră să încerce a le slăbi coeziunea. Apoi vor lovi în centru cu grosul trupelor și dacă centrul va da înapoi bătălia e pierdută. Vor separa legiunile și vor lovi din flanc cu cavaleria. Arcașii călare vor obliga centuriile să se apere în formații testudo. -E foarte adevărat mărite guvernator, completă Marcellus. Eu însă vă ofer o altă soluție. -Să auzim! fu de acord guvernatorul. -Preamărite, să gândim operațiunea în mișcare. Strategii Arsacidului fac adesea
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1451772774.html [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
-l atragă pe Crassus într-o zonă de deșert cu multe denivelări ale terenului, parții speculând la maximum avantajele acestui tip de teren în care legiunile noastre se descurcă cu greutate. Un detașament a fost atras într-o capcană, de arcașii călare care atacau în șarje obligând legiunile noastre să se apere în formații testudo care erau eficace atacurilor arcașilor fiind însă vulnerabile atacului part al cavaleriei grea-catafractes. Parții s-au despărțit în două corpuri și au avansat pe flancuri dând
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1451772774.html [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
acestui tip de teren în care legiunile noastre se descurcă cu greutate. Un detașament a fost atras într-o capcană, de arcașii călare care atacau în șarje obligând legiunile noastre să se apere în formații testudo care erau eficace atacurilor arcașilor fiind însă vulnerabile atacului part al cavaleriei grea-catafractes. Parții s-au despărțit în două corpuri și au avansat pe flancuri dând aceste atacuri de hărțuire. Aceste atacuri au fost doar de fațadă însă, iar Crassus n-a înțeles acest lucru
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1451772774.html [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
retragerea acestuia. Văzându-se prins între două fronturi, și izolat de restul legiunilor mamă, Publius Licinius s-a sinucis pentru a nu cădea viu în mâna perșilor. Legiunile rămase au fost pur și simplu spulberate de ploaia de săgeți a arcașilor parți și atacului catafracților călare îmbrăcați în armura solz de pește din cap până la copita calului. Restul îl știți ilustre, Crassus a pierit în luptă iar capul lui a fost adus la Roma. Trupele regelui armean Artavardes al II-lea
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1451772774.html [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
l-am și găsit. Iată! Marcelus scoase dintr-o scoarță de piele o hartă întocmită rudimentar. Guvernatorul privi harta care fusese despăturită și așezată pe masă. -Parților le plac atacurile de hărțuire din mai multe locuri, ilustre. În spatele trupelor de arcași călare și a pedestrimii prost instruite și echipate se află temutele trupe catafractes care așteaptă atacul decisiv. E capcana lor preferată, ilustre guvernator! -Deci cum îi putem învinge? -Printr-o retragere, ilustre guvernator! Atrăgându-i pe terenul nostru. -Vino Marcellus! Așează
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1451772774.html [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
bir, refuză să ofere contigente de tineri către Poartă, izgoni garnizoanele turcești din țară. Se înțelege, acest lucru îi înfuriase cumplit pe turci, care se grăbiră să trimită oști să înăbușească revoltele sârbești. Hoarde multe de pedestrași, de călăreți, de arcași trecură Balcanii și ajunseră pe pământurile Serbiei. Oastea voievodului sârbilor se pregătea de război. Iată, acel război venise curând. Cele două oștiri, cea numeroasă, a pașei de la Adrianopole, și cea mai puțin numeroasă a sârbilor, ajunseră față în față, pe
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
Serbiei, pe când el era de partea unei oștiri păgâne, numeroase, câtă iarbă și frunză! Ca la un semnal, cele două oștiri porniră una împotriva celeilalte. Milan vedea cum avangarda sârbilor se apropie, pe cai viguroși, iar în urma lor grăbeau aprigii arcași și pedestrași. O puzderie de săgeți umplu câmpul de bătălie, și dintr-o parte, și din cealaltă. Iată, flăcăii sârbi ajunseră la treizeci de pași, apoi la zece pași. Erau flăcăii cei vrednici, neînfricați ai Serbiei, al căror grai și
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]