6,894 matches
-
Carte Gaudeamus Lansarea cărții “COINTRA CURENTULUI-Radiografii istoriografice post-moderne “ de dr.Ionuț Țene Sâmbătă, 25 aprilie, la orele 13, are loc la Târgul de Carte GAUDEAMUS cartea ”CONTRA CURENTULUI- Radiografii istoriografice post-moderne “ de istoricul dr.Ionuț Țene, apărută la Editura ȘCOALA ARDELEANĂ. Așa cum se specific de către autor în “Argument “, cartea cuprinde interpretări personale asupra unor idei trasmise de cărțile istoricilor români. Autorul consider că istoricul trebuie să fie liber și lipsit de prejudecăți ideologice sau interese pecuniare. Despre carte vorbește istoricul Vasile
LA TÂRGUL DE CARTE GAUDEAMUS, LA CLUJ-NAPOCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1429550980.html [Corola-blog/BlogPost/374653_a_375982]
-
Márton, Vilmos Molnár, Attila Mózes, Zsolt Koppány Nagy, Sándor Zsigmond Papp, László Potozky, Zsuzsa Selyem, Róbert Csaba Szabó, István Szilágyi, Andrea Tompa, Gábor Vida, Ferenc Zsidó. „Mi se pare extraordinară inițiativa de a reuni, între copertele unei antologii, autori maghiari ardeleni exponențiali, însemnați, ce aparțin mai multor generații și mai multor orientări și tendințe literare - un mozaic de autori cu poetici diferite, al căror numitor comun este talentul dublat de dragostea pentru literatură. Este un pas extrem de important în direcția firească
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS by http://uzp.org.ro/noi-aparitii-editate-de-institutul-cultural-roman-lansate-la-targul-international-gaudeamus/ [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
monumente funerare romane și conține morminte din perioada Renașterii. În continuare, a fost vizitată Capela Romanică (Rotonda), monument istoric din sec. al XI-lea-al XIII-lea, singura rotondă încă în picioare din țară și din cea mai veche biserică ardeleană construită în plan circular. La edificarea ei, a fost folosită piatră de râu, dar în special cărămidă romană obținută din demolarea construcției existente anterior pe această fundație. Ghid în aceste vizite a fost domnul Aurel Dîncșoreanu, consilier local, care a
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
a avut loc depunerea unei coroane de flori și s-a discutat despre activitatea celui omagiat. Gazdele, prin vocea lui Aurel Dînșoreanu, au vorbit despre clădirea ridicată pe locul unde a fost odinioară casa părintească a ilustrului reprezentant al Școlii Ardelene și despre eforturile depuse de edili pentru ca aceasta să capete, în viitorul apropiat, statutul de casă de cultură unde să se desfășoare manifestări precum: serbări școlare, cenacluri literare, expoziții de pictură etc. În continuare, a fost vizitat Drumul Roman, ce
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
glumă, mai în serios, că printre pământenii respiratori de ceață comunistă ar exista un Socrate român, apreciat chiar de Emil Cioran și de Mircea Eliade (ultiimi doi fiind pentru studenții generației mele ceva ce nu se există, ca în anecdota ardeleanului care a văzut girafa la grădina zoologică). La începutul anilor 70, în redacția revistei Tribuna României, unde mă transferasem de la revista Flacăra ca să scap de indicațiile prețioase ale lui Adrian Păunescu (devenit ziarist agitat și propagandist după un excelent debut
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
Acasa > Poeme > Devotament > ULTIMA VACANȚĂ Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015 Toate Articolele Autorului Vălul rațiunii mă-nfășoară iară. Unde-i romantismul, cu al său alai? Mi-amintesc, prin lacrimi, de ultima seară, Când, la braț cu luna, ne simțeam în rai
ULTIMA VACANȚĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1427578596.html [Corola-blog/BlogPost/382587_a_383916]
-
să agațe Noaptea strecurată pe cărări de gând. Dusă-i amintirea și cu ea-mpreună, Palida tristețe pentru-al meu trecut. Azi plâng abanoșii sub un colț de lună, După romantismul care s-a pierdut. Referință Bibliografică: ULTIMA VACANȚĂ / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
ULTIMA VACANȚĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1427578596.html [Corola-blog/BlogPost/382587_a_383916]
-
meu trecut. Azi plâng abanoșii sub un colț de lună, După romantismul care s-a pierdut. Referință Bibliografică: ULTIMA VACANȚĂ / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
ULTIMA VACANȚĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1427578596.html [Corola-blog/BlogPost/382587_a_383916]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
ULTIMA VACANȚĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1427578596.html [Corola-blog/BlogPost/382587_a_383916]
-
CER ȘI PĂMÂNT, PE CAMINO DE SANTIAGO” DE MANUELA SANDA BĂCĂOANU, de Lucia Elena Locusteanu, publicat în Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016. Manuela Sanda Băcăoanu „Între Pământ și Cer, pe Camino de Santiago” Camino Francez 2012 Editura ,,Școala Ardeleană” Cluj-Napoca, 2015 „Povara luminii s-o ducem visând!/ Povara luminii s-o ducem vibrând.../ pentru o clipă-n infinit,/ înfometați de-o tainică iubire...” „Între Pământ și Cer, pe Camino de Santiago” e Trăire! Fericire! Iubire! Iubirea, cel mai puternic
LUCIA ELENA LOCUSTEANU by http://confluente.ro/articole/lucia_elena_locusteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365895_a_367224]
-
desemnat esența trăirii în SACRU, calea spre o CONȘTIINȚĂ ce înglobează întreg UNIVERSUL, IUBIREA - sentiment atât de viu și palpitant redat în ... Citește mai mult Manuela Sanda Băcăoanu„Între Pământ și Cer, pe Camino de Santiago”Camino Francez 2012Editura ,,Școala Ardeleană”Cluj-Napoca, 2015„Povara luminii s-o ducem visând!/ Povara luminii s-o ducem vibrând.../ pentru o clipă-n infinit,/ înfometați de-o tainică iubire...” „Între Pământ și Cer, pe Camino de Santiago” e Trăire! Fericire! Iubire! Iubirea, cel mai puternic
LUCIA ELENA LOCUSTEANU by http://confluente.ro/articole/lucia_elena_locusteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365895_a_367224]
-
Publicat în: Ediția nr. 408 din 12 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Al.Florin ȚENE Ioan Budai -Deleanu promotor al promovării limbii literare române 101 de ani de la trecerea în eternitate Partea I-a Se cunoaște faptul că fruntașii “Școlii Ardelene “ au fost preocupați pentru studiu istoriei neamului românesc și al filologiei. Membrii acestei grupări au dus o luptă permanentă pentru promovarea limbii române în zona inter-carpatică a țării noastre. Un rol important l-a avut Ioan Budai-Deleanu în promovarea literatuirii
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
au dus o luptă permanentă pentru promovarea limbii române în zona inter-carpatică a țării noastre. Un rol important l-a avut Ioan Budai-Deleanu în promovarea literatuirii române în acest areal. Alături de el și-au desfășurat activitatea literară și alți scriitori ardeleni, care și-au propus să arate că limba română e capabilă să exprime sentimente și idei înalte și să devină instrumentul unei culturi superioare.În acest context îi amintim pe Dimitrie Țichindel, despre care Eminescu în “Epigonii “ spunea “Țichindel gură
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
doctor în filosofie. La Viena îl cunoaște pe Samuel Micu și pe Șincai, aici va intra în contact cu literature universală și cu ideile umaniste ale vremii.Adâncirea literaturii clasice și universale și îndemnul oferit de cercetările științifice ale celorlalți ardeleni aflați în capitala imperiului i-au limpezit și mai mult drumul ce avea să-l urmeze.În timpul studiilor din Viena, proiectează întocmirea unui lexicon, în 10 volume, pentru care culege mult material. Tot aici a avut slujba de psalt la
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
crescut Stejar falnic a fost boierul creștin Vasile Stroescu, ctitor de biserici în Transilvania, Moldova și Țara Românească. În plan politic ajunge membru onorific al Academiei Române și senator al Ardealului în Parlamentul României Mari. Acest mecena al culturii românești, donează ardelenilor un milion de coroane prin banca „Albina”, renovând și construind sute de biserici în Transilvania și nu numai: „În nordul Moldovei a înființat pe cheltuiala sa, aproape 30 de școli primare, iar în 1906, a oferit 200.000 de ruble
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
n-au drepturi la viață în vremuri ca acestea, când și cele mai mari popoare își cumpără atât de scump acest drept sfânt.” (idem.) În zecile de articole scrise cu însuflețire creștină de Onisifor Ghibu între 1914-1918, anii pribegiei, patriotul ardelean s-a intensificat astfel cu crezul Basarabiei, cu crezul și idealul sfânt al Dacoromâniei. Explozia socială produsă de Revoluția bolșevică în sânul Imperiului țarist la 1917, a creat condițiile creării Mișcării de eliberare națională a românilor din Basarabia. Exponentul acestei
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
armeni și peste 300 de evrei. Dintre aceștia din urmă 264 veniseră din Statele Unite, după căderea Guvernului Imperial.>> CEKA poliția politică a bolșevicilor. Șef, Moses Uritzky și Gernrikh Yagoda-Yehuda, evrei.” (Radu Theodoru, op. cit. p. 16) Rolul militant al neobositului patriot ardelean Onisifor Ghibu în cetatea Basarabiei a fost intens și imens. A colaborat la Cuvântul moldovenesc, inițiind apoi o Școală moldovenească de formare a viitorilor apostoli ai românismului, aducând cu sprijinul unor mari generali și ofițeri patrioți în frunte cu Constantin
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
Radu, Basarabia Pământ Românesc.Ed. „Cetatea Doamnei”, Piatra Neamț, 2012, p. 96) După prea lunga rugă și răbdare așteptată de sute de generații, Neamul s-a întregit în România Mare, axul eminescian-De la Nistru pân’ la Tisa. În ziarul înflăcăratului luptător ardelean Onisifor Ghibu s-a scris cu majuscule: „ BASARABIA S-A UNIT CU ȚARA-MAMĂ!” <> (O. Ghibu, op. cit. p. 65) Moțiunea Basarabia-Actul Unirii a fost semnată de Ion Inculeț-președintele Sfatului Țării, Pan Halippa-vicepreședinte și Ion Buzdugan-Secretar, având inscripționată portretele regelui Ferdinand cu
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
și echilibru, fără ca prin aceasta să se piardă din vedere incantațiile cromatice și acea atmosferă care dă poezie cu timbru propriu tablourilor sale. Prin ea pictura transilvană a dobândit o nouă bucurie a luminii, a farmecului coamelor domoale ale dealurilor ardelene, o nouă și generoasă capacitate de a respira întinderile și poezia lor.” Dana Deac, Director de Programe al Societății Culturale ,,Filarmonia” Impresionante lucrări realizate de artiștii plastici ce vor face obiectul prezentei rubrici vor înnobila volumul de colecție pe care
PORTRET DE ARTIST MARIA KARALYOS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_in_lumina_si_culoare_rodica_elena_lupu_1373824063.html [Corola-blog/BlogPost/342164_a_343493]
-
deci în G-MD din TM, mă înalț să vă spun Domniilor Voastre, cu mâinile pe soarele din pieptul meu numit suflet, că și noi suntem într-un fel, cel puțin cei din zona Z-Hardeal, trei sferturi tozgreci și doar un sfert ardeleni, după “Cea de-a treia mamă” - Regina Ana! Căci primele două mame cu siguranță au fost două zeițe-amazoane, barbare, exotice și ireductibile, sacrificate în “Holocaustul Amazoanelor” în chiar spațiul nostru sacru din Terra Mirabilis. Dar asta e o altă poveste
SCRISOAREA NR.143 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Fragment_din_scrisori_din_mileniul_iii_c_constantin_milea_sandu_1352638585.html [Corola-blog/BlogPost/365793_a_367122]
-
învățătorul Dumitru Ciobota în calitate de Tribuni ai poporului în fruntea Delegației unioniste din ȘIMAND care ducea Actul Credențional cu semnăturile șimăndanilor din 1918 pentru Unirea eternă a comunei ȘIMAND, a Transilvaniei și comitatului Aradului cu Patria Mama - ROMÂNIA, la Adunarea românilor ardeleni de la Albă Iulia din data de 1 DECEMBRIE 1918, cănd VASILE GOLDIȘ a citit Proclamația Unirii ARDEALULUI de bună voie pentru totdeauna cu ȚARA MAMA - ROMÂNIA. În aceste locuri sfinte am copilărit și cum le-am auzit de la bătrânii satului
1919 de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1430525304.html [Corola-blog/BlogPost/371350_a_372679]
-
Adriana și Sandu își luară rămas-bun de la cei trei prieteni și se urcară în mașină. În timp ce Sandu porni mașina și aceasta se îndepărta, Adriana își întoarse privirea în spate la mărețul Decebal și le făcea cu mâna râzând, celor trei ardeleni. Sfârșit Referință Bibliografică: Capul lui Decebal / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1149, Anul IV, 22 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Moșneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
eu seama de ce domnul student ține așa de mult la basmele lui cele cu Ilene Cosânzene, căci, bată-l norocul, mi-a împuiat capul cu ele... -Hai, mam’zell Gretta, că nu-i chiar așa; m-a rugat un prieten ardelean de aici de la școala de cătane să-i cizelez un basm cu Zâna Zorilor - se adresă el Veronicăi, și eu i-l mai citesc din când în când să văd cum reacționează... Se lăsă apoi tăcerea cafelei; grația gesturilor cu
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
Acasa > Literatura > Copii > IEPURAȘUL LĂUDĂROS Autor: Marioara Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2247 din 24 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Cine, oare, se fălește Și pe toți îi ispitește, Să-l admire fiecare, Ce urechi superbe are? Ce dinți și botic frumos, Doamne, cât e de fălos! Blana
IEPURAȘUL LĂUDĂROS de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1487957072.html [Corola-blog/BlogPost/375407_a_376736]
-
cum altul nu-i! Ne place să îl privim Și-n povești să-l întâlnim! Morala: Voi, copii, să ascultați, Din povești, ce-i bun luați, Să nu deveniți făloși, Buni să fiți și curajoși! Referință Bibliografică: IEPURAȘUL LĂUDĂROS / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2247, Anul VII, 24 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marioara Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
IEPURAȘUL LĂUDĂROS de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1487957072.html [Corola-blog/BlogPost/375407_a_376736]