37 matches
-
încercat să deschid perspective și speranțe înălțătoare folosindu-mă și de eșichierul politic. Aveam speranțe în împliniri mari susținut partinic! Mari decepții! Dacă prima încercare de conștiință altfel, ca membru al unui partid emblematic pentru ființa noastră națională, mai ales ardeleneasca - PNR - a luat ființă în anul 1864 la Sibiu și în Timișoara, și mai apoi - PNT-CD, partid de centru - stânga, am parcurs un drum lung de aproape 20 de ani, conștient că trăim într-o lume dezechilibrată și mistuitoare, aici
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1465772346.html [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
fi existat un verb asemănător cu cel românesc de azi cf. sanscr. margayami care avea chiar sensul „a merge“, înrudit desigur cu marga „drum, cale“, rădăcina mrg (vezi Burnouf, op. cît., p. 504, 769). Poate așa se explică și pronunția ardeleneasca: „Pe dealul Feleacului Mărg carele Iancului“ ori varianta să marga întâlnită la cronicarii moldoveni. Că și de alte dați, sensul moștenește semnificația băștinașa, iar forma reflectă, de cele mai multe ori, pe cea a cuvântului latinesc dacă în cazul lui a merge
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
Tineretului „Metropolis”, Adrian Titieni - rectorul UNATC „I.L.Caragiale”, Maia Morgenstern, actriță și director al Teatrului Evreiesc de Stat, și Elena Ionescu, director adjunct al Teatrului Tineretului din Piatra Neamț. Anca Sigartău, născută în București, are descendență maternă moldovenească, iar din partea tatălui, ardelenească (ambii părinți sunt profesori, tatăl de istorie, iar mama de fizică). A urmat Școala de Muzică și Liceul „George Enescu” din București, pentru ca la doar paisprezece ani să cânte în corul „Voces Primavera”. A urmat Institutul de Artă Teatrală și
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428898853.html [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
informase pe Matei că poate consuma ce dorește din ce este pe acolo. Blocul avea încălzire centrală așa se face că puteau sta destul de lejer. Matei a adus în bucătărie slănină și cârnați, iar din bucătărie au luat pâinea aceea ardelenească de casă și ceapă. Într-o mică damigeană era țuică de prune, iar în alta era vin adus tocmai de pe lângă Turda. Fata făcea pe gazda tăind slănina, pâinea și cârnații. Matei a turnat în niște păhărele țuică și au început
13 ZMEURICA; O ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1420409014.html [Corola-blog/BlogPost/352235_a_353564]
-
presat de alte obligații, cum tocmai era cazul. Din nefericire, o întâlnire cu monsieur G., care să ne ofere și prilej de conversație, nu mai fusese curând posibilă, fiindcă părinții, urmare a persecuțiilor suportate de tatăl meu în mica urbe ardeleneasca, mi se mutaseră într-o localitate din Banat, orașul natal al mamei, iar eu trebuise să îi urmez, firește. Revenirea mea pentru un an la O.M., în ultimă clasa de liceu, urmare a unei neplăcute întâmplări, nu-mi crease
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vizita_inoportuna.html [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
-l alinte în felul său, zicându-i, pe ferite totuși, notre prochain ministre de la justice, ceea ce doctorul în drept, fost absolvent magna cum laude la Cluj, dar, prin forță împrejurărilor, rămas modest jurisconsult al unei întreprinderi dintr-o insignifianta urbe ardeleneasca, ba chiar simplu magaziner în cele din urmă, dezavua cu gestul omului lipsit de ambiții deșarte. Poate doamna Milea avea în vedere faptul că tatei i se propusese cândva o destul de înaltă poziție politică, e drept, în partea de țară
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vizita_inoportuna.html [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
expresii noi prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte străine. Analiza poveștii O bitango thaj e Ruźa-Ruźalina, a scos la iveală multe construcții calchiate. După cum se poate observa mai jos, elemente ale expresiilor românești se regăsesc și în expresiile rrome ardelenești consemnate de Alexandru Ruja: bi te maj aćhél po gîndurea "fără să mai stea pe gânduri"; kana hâș lénge e lúmä maj drágo "când le era lumea mai dragă"; pe sar na hâș p-odä vrämä "cum nu a mai fost
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
fost mirarea când, într-o discuție, mi-a spus că în Austria, ca și în Ungaria, termenul de «bucătărie românească» e înlocuit cu cel de «bucătărie ardeleneasca». Din Ardeal vin multe rețete bune și chiar marele gastronom Gundel punea bucătăria ardeleneasca înaintea celei franțuzești în materie de gust. Helmut mi-a vorbit, între altele - el, un austriac -, despre carnatul afumat care se fierbe în oală cu sarmale, mâncare devenită populară în Austria, dar avandu-si originea în Ardeal. Carnatul fierbe o dată cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/viena-mai-mult-decat-vals/ [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, Ilie Sârbu București, 31 martie 2004. Nr. 214. Anexa LISTA cuprinzând denumirile geografice protejate și recunoscute în România pentru băuturi spirtoase Țuică - Zetea de Medieșu Aurit - de Valea Milcovului - de Buzău - de Argeș - de Zalău - Ardelenească de Bistrița - Horincă de Maramureș - Horincă de Cămârzana - Horincă de Seini - Horincă de Chioar - Horincă de Lăpuș - Turț de Oaș - Turț de Maramureș Rachiu de fructe - Pălincă de Bihor - Pălincă de Zalău - Pălincă de Ardeal - Pălincă de Maramureș - Pălincă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157290_a_158619]
-
Vâlcea - de Sibiu B. Produse din carne Salam - de Napoca - de Apuseni - de Vâlcele - de Vetis - de Brașov - de Sibiu - Cindrelul - de Nădlac - Panduru de Dolj - ardelenesc Cârnați - de Cluj - de Aries - de Plescoi - de Satu Mare - de Cărei - de Vetis - ardelenești - de Brașov - de Harghita - Cindrelul - de Vâlcea - de Sălaj - oltenești Caltaboș - de Feleac - de Brașov - bucovinesc - de Banat - de Vâlcea Sângerete - de Suceava Babic - de Buzău Piept de porc - de Satu Mare - de Brașov - ardelenesc Jambon - de Satu Mare Toba - Transilvania - de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
C. Produse de panificație Pâine de casă - cu coaja bătută de Brașov - de Cărei - cu coaja bătută de Covasna - Bazna - Tarnava - Mediaș - cu coaja bătută de Albă - Lotru - bănățeana - de Sălaj Corn - Rupea - Drăgășani Covrigi - de Brașov - de Buzău - dobrogeni - ardelenești Colac - moldovenesc - argeșean - ardelenesc Cozonac - ardelenesc de Oas - secuiesc Kurtos Kalacs - dobrogean Plăcintă - cu varză de Albă - cu varză de Bihor - cu cartofi de Albă - moldoveneasca - dobrogeana D. Sucuri și băuturi răcoritoare - suc concentrat de mere de Cărei - suc concentrat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
de Fenes Țuică bătrână - de Pitești - de Dealu Mare - de Porolissum - Turnul lui Ștefan Țuică superioară - de Argeș - de Zalău - de Silvania Țuică selecționată - Maramuresana - de Bihor - Muresana - Horinca de Maramureș - Horinca de Camarzana - Horinca de Seini - Șlibovița de Maramureș - Ardeleneasca de Bistrița - Turț de Oas - Turț de Maramureș Rachiu de fructe - Palinca de Bihor - Palinca de Zalău - Palinca de Ardeal - Palinca de Maramureș - Palinca de Valea Vinului - Palinca de Mediesu Aurit - Palinca de Camarzana - Palinca de Oas Rachiu de mere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150090_a_151419]
-
de Râușor; - de Argeș; - de Covasna; - de Dorna. Telemea: - de Brașov; - de Huedin; - de Argeș; - de Carei; - de Oaș; - de Vâlcea; - de Sibiu; - de Harghita. B. Produse din carne Salam: - de Sibiu. Cârnați: - de Pleșcoi. C. Produse de panificație Pâine: - ardelenească cu cartofi; - ardelenească cu coaja bătută. Covrigi: - de Buzău; - de Brașov. Plăcintă: - dobrogeană. D. Fructe procesate: - magiun de prune de Râureni. ---------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157006_a_158335]
-
sau dobrogean) este vorbirea tradițională, azi dispărută, a populației românești vechi din Dobrogea înainte de alipirea acesteia la Regatul României în 1878. Acest grai avea, conform studiilor lui George Vâlsan și ale altor lingviști, puternice influențe grecești și turcești, dar deasemenea ardelenești și moldovenești, din cauza „mocanilor” ardeleni și românilor din Bugeac instalați cu turmele lor în Dobrogea în decursul secolelor trecute. După 1878, odată cu înmulțirea școlilor românești în Dobrogea și cu afluxul de locuitori români veniți din restul țării, graiul dician s-
Graiul dician () [Corola-website/Science/330499_a_331828]
-
(n. 23 august 1955, Câmpina) este un biolog, microbiolog, cercetător ștințific și fondatorul primului "Centru de bioresurse" din România. s-a născut în 1955 la Câmpina într-o famile de origine ardeleneasca, din Bucovina. A studiat la Facultatea de Biologie a Universității din București între anii 1975-1979, iar după terminarea facultății a lucrat în mai multe posturi că cel de la Fabrica de Medicamente Biofarm, pentru că apoi să devină biolog în cadrul Institutului de
Sergiu Fendrihan () [Corola-website/Science/323910_a_325239]
-
și cantitatea pământului din această zonă deluros-muntoasă nu permite decât atât cât să satisfacă necesitățile individuale ale locuitorilor. Majoritatea sătenilor din ziua de azi (cam 700) sunt români, probabil descendenți ai populației originale române și a băștinașilor daci. Limba vorbită (Ardeleneasca) este o variațiune a limbii române, care include elemente latine că "ai" (lat. alium = usturoi) sau "fărină" (lat. farina = făină) negăsite în afara bazinului carpatin, susținând astfel teoria continuității românilor pe aceste meleaguri. Potra este numele de familie al majorității locuitorilor
Bologa, Cluj () [Corola-website/Science/300321_a_301650]
-
D. Mărdărescu (numit în funcție la 12 aprilie 1919), în sarcina căruia cădeau obiective de ofensivă. În componența acestui grup intrau Divizia 2 Vânători și Regimentul ardelenesc "Beiuș", în linia întâi; Divizia 1 Vânători, în linia a doua; Divizia 18 ardelenească, în linia a treia, ca rezervă generală (această unitate fiind dislocată în zona Cluj-Alba Iulia) În urma bătăliei de pe Tisa (20-26 iulie 1919), armata română, victorioasă, înaintează rapid, prin pusta maghiară, spre capitala Ungariei, Ungaria, în care intră triumfal la 4
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
accesibilă pentru pedestrași și călăreți. Oficiul vamal și carantină erau pe Muntele Priska (Piricske) între obirșia Putnei și Belcina. Cei care veneau din Gheorgheni urcau Muntele Tătarului (Tatárháó) apoi coborau pe valea Putnei și prin Tulgheș ajungeau în Moldova . Vama ardeleneasca de la Priska s-a mutat în anul 1806 spre Gură Putnei la Tulgheș, iar cea moldoveneasca la Prisecani ( 1792). Fenomenul de revărsare a populației din culoarul Mureșului (români și secui) cât și din Valea Bistriței s-a făcut peste populația
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
graiuri, cel al tisenilor (de la Tisa), numit de cercetătorii maghiari "ticsán". Graiurile ardelenești și muntenești se întâlnesc și în Serbia. La sud de Dunăre și de râul Sava domină cele muntenești. La nord de Dunăre coexistă cele muntenești cu cele ardelenești. Tot aceste două tipuri de graiuri se găsesc și în Croația, dar aici grupul de graiuri muntenești se subîmparte în cel din Baranja și cel ludăresc. Graiurile ardelenești sunt apropiate de subdialectul crișean al limbii române, iar cele muntenești de
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
au căutat în Ungaria exemplare pursânge pentru revitalizarea rasei. Au căutat și în Transilvania. Prin ing. Imre Bogdán și mai ales prin dr. László Bodor, medic în Sighet au ajuns la Petru Nistor din aceeași localitate, care avea 7-8 copoi ardelenești rasă pură. De la el au fost cumpărați doi căței și duși la grădina zoologică din Budapesta. Ulterior au găsit și alți copoi ardelenești de rasă pură. De exemplu, cu ajutorul doctorilor Attila Kelemen și Géza Bóka au găsit în 1962-1963 exemplare
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
al muzicii populare și al muzicii ușoare, clujean venit din mediul rural, tradițional, credincios, foarte dedicat activităților ce le desfășoară, dar mai ales un adevărat mare român, acesta este . S-a născut în 16 aprilie 1961 într-o familie tradițional ardeleneasca în Borșa, județul Cluj, iar în prezent este unul dintre cei mai cunoscuți interpreți de muzică populară din România. Crescut într-un mediu parcă desprins din românele țărănești ale lui Rebreanu, Aurel Tamâș și-a dezvoltat dragostea de patrie. Mama
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
se-ncalța La-mparatul c-alerga. Împăratul de-o videa De departe mi-o-ntreba: Ce-i Aniță, crâșmăriță La ce vii așa-nfocată Cum n-ai venit niciodată? Înălțate împărate Ieri când soarele-apunea Au intrat în crâșma mea Trei voinici ardelenești Cu papuci galbeni turcești. Este-acel maimariuliu Tot cu barba brâuliu Cu musteața spic de grâu. Are-o caciuliță-n cap De cincizeci de piei de țap Ca cincizeci mai trebuie La urechi tot n-ajunge. Iar acel mai mijlociu Tot cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
se-ncalța La-mparatul c-alerga. Împăratul de-o videa De departe mi-o-ntreba: Ce-i Aniță, crâșmăriță La ce vii așa-nfocată Cum n-ai venit niciodată? Înălțate împărate Ieri când soarele-apunea Au intrat în crâșma mea Trei voinici ardelenești Cu papuci galbeni turcești. Este-acel maimariuliu Tot cu barba brâuliu Cu musteața spic de grâu. Are-o caciuliță-n cap De cincizeci de piei de țap Ca cincizeci mai trebuie La urechi tot n-ajunge. Iar acel mai mijlociu Tot cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
unul, trei sute de oi, o bucată de caș, un borș făcut ca lumea! Aurel Alboia, stînă sub Pietrele Doamnei, am băut, căci am terminat de vîndut cașul la Suceava! cîntece, probă cu doine întregi, cu toate că îmi plac mai mult cele ardelenești, mai mult decît Sofia Vicoveanca! și de moroșeni sînt bune, răsună în vagon, priviri furișate pe după geamuri, și Gheorghe Leșe! oile mi le-am cumpărat de cîrlani, de la Sibiu, baza oieritului! elemente tehnice, de ce sînt superioare albinelor moldovenești, am ciobani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Record", cuprinde melodii gâfâite, probabil scâlciate de folosință îndelungată, cu două persoane idilice, un bunic jovial, pictat cu stângăcie, alături de o consoartă cu păr alb și ochelari, împletind ceva. Pe o parte "Cătănie", cântat de I. Corescu, "acomp. de orch. Ardeleneasca, Roumanian". Bătrânii, fără îndoială, ascultă "Cătănie", cu ochii și urechile îndreptate către enorma pâlnie. Pe cealaltă parte, aceleași personaje romanțioase, ascultă, la aceeași pâlnie, " De când beau", cântat de același I. Corescu. Placa "Perfection Concert Record, For Best Results use only
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]