3,128 matches
-
dichten, dann und wann! INVITAȚIE Prietene, de vii în țara mea, Și vrei să afli totul despre ea, Ascultă-o rapsodie de Enescu, Citește un poem de Eminescu, Privește „Pasărea Măiastra”, Ori mergi la marea cea albastră, Contemplă „Gânditorul” din argilă, El în istorie e prima filă ! Admira cerul, de-i senin ori înnorat, Spre el drapelul țării mele-i înălțat. Urca pe munți, coboară spre câmpii Și prinde-te în jocuri de copii. Mănâncă borșul românesc cu cimbru, Si calcă
POEZII BILINGVE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1458892355.html [Corola-blog/BlogPost/378570_a_379899]
-
scriu mult și bine • Nu toți care scriu puțin scriu și bine • A nu se confunda nesinceritatea cu fantezia • Prietenul se cunoaște la nevoie, dar și la durere • Prostia și generalizarea sunt surori • Amănuntul poate fi din aur sau din argilă • Nu există om să nu fi trădat cel puțin o dată • Negându-L pe Dumnezeu, implicit Îl recunoști • Uitarea este cel mai bun prieten • Iartă și nu vei fi iertat • Poemul este un sentiment expandat sau o idee expandată, ceea • ce
PARADOXURI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1426771628.html [Corola-blog/BlogPost/370239_a_371568]
-
un mic dar în culori de chihlimbar: faguri, miere de albine, și nectare cristaline. Mâncați, dragii mei copii, și în coș veți mai găsi flori de câmp, viu colorate, de iubire s-aveți parte... CIȘMEAUA Dintr-un deal semeț de-argilă vine apă de izvor și se scurge printr-o curnă în uluce - susurând ușor. Apa limpede și rece, parcă-i gheață-n miez de vară, se prelinge ca un șarpe în dereaua seculară. Satu-ntreg alimentează tot ce-i viu e
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/A_fost_candva_.html [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
jur văd războaie și ură! Mai spuneți că Domnul din cer ne veghează! Eu cred că-s doar vorbe din gură! Dumnezeu dacă e un Stăpân plin de milă, De ce-a-ngăduit suferința? De ce ne frământă ca pe-un pumn de argilă Și face să plângă ființa?" Privind din afară, așa pare totul, Dar fără credință deplină, Nu poți să-nțelegi că Isus-Savaotul, E Pace și Har și Lumină! De nu lași în suflet să intre-Adevărul, Nicicând nu va fi-o transformare
DUMNEZEU TE IUBEȘTE NESPUS! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1469325870.html [Corola-blog/BlogPost/385253_a_386582]
-
închisă-ntre carcase Sau printre vechi mesaje lăsate într-un șip Din strigătu-ți, durere ce-n piept mi se lăsase ... Ți-aș fi (R.T.) Ești ca o frunză crudă mustind de clorofilă, Ca un lăstar de seve din humă și argilă ... Ți-aș fi în vis izvor de apă vie și cleștar, Să-mi dai, când înflorești, o cupă de nectar. Ești ca mătasea de argint în rochie de nufăr Ce își așteaptă vremea ascunsă într-un cufăr, Ți-aș fi
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_lirice_raluca_nicoleta_bocu_s_romeo_tarhon_1343019065.html [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
Morții, a devenit Golgota dobrogeană a zecilor de mii de osândiți, și imn al devenirii lor, Andrei Ciurunga nu s-a astâmpărat și a transformat Canalul în Poemul pătimirii, pentru care a mai primit 18 ani de temniță. Zidit din argilă și foc și-a frământat zilele-n cântare și visele stropite cu soare s-au împletit din răsărituri mângâieri. Din zările rotunde și-a împletit șoaptele cuvintelor fermacate, ca o legănare de salcâm roz. Drumeață i-a fost rugăciunea, care
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
ezită în a-și radiografia visele, emoțiile, trăirile, spaimele și bucuriile cu sinceritate dezarmantă, îmbrăcând țesătura ideatică într-un dramatism metaforic propriu: Iubirea renăscând de sub nămeți / înspăimânta topitele-i pupile. / e timpul vrăjitor, sau nu mai știm / trecutul descifra printre argile? / Se-ntoarce ceasul singur în ajun, / mi-e greu să mai deschid din verde ochii, / încercănate, visele susțin / zăpezile trecute precum snopii. Mă leg de-un gând, dar funii sunt subțiri, / mi-e teamă, eu sau el c-o să se
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
ce întâlnea în cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iunie. Puteai foarte ușor să bagi palma mâinii printre crăpăturile formate în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Rămân etern apus, făr-o lumină, / Tânjind după odihnă-n marea sa. Cărarea pașilor săi se află undeva între albastru și Prut, cer și pământ, între veșnic și efemer: Doar atuncea tu lacrimă caldă de Prut, / Vei iubi versul scris în argilă. Protecția lui este o binecuvântare revărsată asupra iubitei, având rolul de protector al ei împotriva tentațiilor vieții: Dar soarta-n noaptea sa geloasă, / Îmi trece trupul prin desert, / Din foc nisipu-mi face casă, / Mi-s pașii singuri și nu-i
PREFAŢA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA AIUS CRAIOVA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1462336732.html [Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864]
-
regulă o fundătură sau un tăpșan năpădit de buruieni, unde se aruncau toate deșeurile și lucrurile nefolositoare. În mahalaua Hărbăriei un astfel de loc era așa numita „Cărămidărie”, un teren plin de scobituri și tranșee, pentru că de acolo se săpa argilă pentru sobe sau pentru unsul caselor. În râpile care mărgineau terenul creșteau tufișuri dese și înțepătoare de cacadâr și de turț, pruni piperniciți și peri pădureți cu fructe mărunte și strepezitoare. În celălalt capăt al orașului, în mahalaua Cutului, gunoaiele
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prin_mahalalele_sucevei_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
Orășenesc. Directorul Nică, profesor de latină, le-a explicat ce știa din Istoria poporului roman: “Împăratul Vespasian a ordonat construirea la Roma a o sută de toalete speciale pentru bărbați. Le-au denumit vespasiene. Erau un fel de urne de argilă. Amoniacul conținut era foarte prețios la tăbăcării. Ca să-l preia, tăbăcarii plăteau o taxă. Neînțelegând talentul financiar al tatălui, Titus, fiul împăratului, l-a întrebat de ce pune taxă pe ceva atât de urât mirositor, Vespasian i-a dat o monedă
PRIMARUL DIN ORGHIEŞTI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1464857228.html [Corola-blog/BlogPost/378828_a_380157]
-
de la acceptarea realității că stratul de suport pur și simplu nu ține autostrada. Iar în aceste situații, dacă nu luăm în considerare schimbarea traseului autostrăzii, singura soluție este construcția de sisteme de sprijin care să fie așezate pe stânca de sub argila nisipoasă îmbibată cu apă. Să reluăm situația reală din teren, radical diferită de cea din comunicatele oficiale, întâi cu un plan general al zonelor critice. În cazul secțiunii demolate de la kilometrul 276, CNADNR a indus ideea că problema care a
Domnule premier, domnule ministru al Transporturilor, NU vă jucați cu viața oamenilor! Iată ce se va întâmpla dacă redeschideți autostrada Meșterului Manole! by https://republica.ro/domnule-premier-domnule-ministru-al-transporturilor-nu-va-jucati-cu-viata-oamenilor-iata-ce-se-va-intampla [Corola-blog/BlogPost/338533_a_339862]
-
ramura științifică. Față de Ediția de acum 20 de ani, Expoziția aniversară este mai bine organizată. In foaierul Sălii Palatului, te întîmpină standuri (nu tarabe) cu produse biocosmetice (fără aditivi chimici), ceaiuri frumos ambalate, cărți despre domenii spirituale, cristale, magneți, Aromoterapie, Argilă albastră, etc. Desigur erau prezente, brevetate, extrase din plante sau rășini aduse numai din regiuni inccesibile (Pamir, mai ales Himalaia), cu rețete obținute cu greu de la maeștrii yoga sau Ayurveda Desigur am căutat senzaționalul, care bineînțeles era prezent. Astfel, la
LA SALA PALATULUI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1475643590.html [Corola-blog/BlogPost/384354_a_385683]
-
măsura iubirea cu pătimaș sărut, În ochii blânzi jertfea dorințe din nopți albe Și-n amfore de-argint păstra timpul pierdut. Îngenunchea și vântul când săruta Brăila, Prin vatra sufletului o trecea dansând, Își descânta pustiul în vase noi de-argilă, Rănea stafia nopții ce-l bântuia râzând. Am învelit regretul de-a nu-i atinge chipul Cu gloria din slove pe care mi le-a scris, Cu flori de sânzâiene ce-ncarcă universul Desprinse din condei fănușian de vis. Referință
PRINŢUL METAFOREI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/_printul_metaforei_cornelia_viju_1329918294.html [Corola-blog/BlogPost/346810_a_348139]
-
să le fi amintit (hitiților - I.C.) de probabila lor patrie de odinioară - spațiul carpato-dunărean, cetatea Transilvaniei, mai cu seamă că între numele lor, het și get s-a putut face o apropiere etnonimică incontestabilă“ (C. Daniel, I. Acsan, Tăblițele de argilă, B., 1981, p. 219). De la semnificația „puternic“ s-a putut logic ajunge la „conducător“. Este limpede că vorba slavă corespunzătoare armeanului get „râu“ este voda „apă“ și nu e greu de observat că sl. voda are aceeași rădăcină ca și
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
de 40x40 cm, care se ridicau pe verticală și se lăsau să se usuce bine. Tizicul era folosit ca un combustibil ieftin pentru gătitul alimentelor pe plita amenajată în curtea din fața casei, construită din bucăți de olană[ Olană = piesă de argilă arsă, de obicei de formă semicilindrică, folosită pentru executarea învelitorilor la acoperișuri. (DEX)] și pământ galben, amestecat cu pleavă de grâu. Tata s-a tot ascuns cât a putut cu noi la vie, însă milițianul, primarul și instructorul de partid
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
Toate Articolele Autorului Ulcior sau urcior este vasul de lut (adeseori smălțuit) cu gâtul strâmt, cu una sau două toarte, folosit pentru păstrarea lichidelor. Ceramică (provenit din limba greacă κεράμιον Keràmion) se numește un material obținut prin modelarea și arderea argilelor. Aceeași denumire se dă și artei și tehnicii de fabricare a obiectelor prin modelarea și arderea ar-gilelor denumită și arta ceramicii, precum și obiectelor de argilă făcute prin omogenizarea amestecului plastic, modelarea, decorarea, smălțuirea, uscarea și arderea lui... Arta prelucrării lutului
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1446400289.html [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
provenit din limba greacă κεράμιον Keràmion) se numește un material obținut prin modelarea și arderea argilelor. Aceeași denumire se dă și artei și tehnicii de fabricare a obiectelor prin modelarea și arderea ar-gilelor denumită și arta ceramicii, precum și obiectelor de argilă făcute prin omogenizarea amestecului plastic, modelarea, decorarea, smălțuirea, uscarea și arderea lui... Arta prelucrării lutului este însă foarte veche existând obiecte descoperite cu o vechime de peste 26.000 ani (Moravia). Cercetătorii consideră astfel că fabricarea ceramicii ar fi început în
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1446400289.html [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
utilizată în olărit este, în special, așa-zisul lut galben. Pregătirea materialului are în vedere îmbunătățirea calității acestuia prin mai multe operații: se curăță lutul de corpuri străine, se taie, se lasă să se dospească și se frământă, pentru omogenizarea argilei. Olăritul este unul dintre primele meșteșuguri practicate de oameni, având primele începuturi în neolitic. Prelucrarea argilei (lutului) a solicitat omului cunoștințe deosebite (modelare, decorare, ardere) care trebuiau să fie transmise din generație în generație, având astfel și un important rol
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1446400289.html [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
calității acestuia prin mai multe operații: se curăță lutul de corpuri străine, se taie, se lasă să se dospească și se frământă, pentru omogenizarea argilei. Olăritul este unul dintre primele meșteșuguri practicate de oameni, având primele începuturi în neolitic. Prelucrarea argilei (lutului) a solicitat omului cunoștințe deosebite (modelare, decorare, ardere) care trebuiau să fie transmise din generație în generație, având astfel și un important rol în dezvoltarea socială primitivă. În spațiul geografic carpato - dunăreano - pontic s-au găsit dovezi arheologice evidente
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1446400289.html [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
Stanciu Publicat în: Ediția nr. 735 din 04 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Aceasta este o operă ce aparține literaturii sumero-babiloniene. Epopeea a fost redactată cu scriere cuneiformă în Mesopotamia, în sec. al XII-lea i.Hr., pe douăsprezece tăblițe de argilă. În această operă se povestesc întâmplările prin care trece Ghilgameș, un rege din Uruk, puternic și rău. Poporul din cetatea Uruk era foarte nemulțumit de faptele crude ale stăpânului regatului lor și s-a plâns zeilor de nedreptatea care li
REZUMATUL OPEREI LITERARE ,, EPOPEEA LUI GHILGAMEŞ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Rezumatul_operei_literare_epopeea_lui_gigi_stanciu_1357319720.html [Corola-blog/BlogPost/345192_a_346521]
-
tot ce întâlnea în cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
seceta pe care specialiștii o anunță cea mai grea din ultimii ani; ba cu ajutorul Caloianului, ba cu Paparudele. Folosind procesiunea Caloianului, vom dezvolta floricultura. Deviza primarilor va fi: „Localitatea, Caloianul și Întreprinzătorul floral”. Cum păpușa Caloian va trebui modelată din argilă, vom da de lucru și sculptorilor. „Paparudă rudă / vină de ne udă /................................................./ Cu ciubărul-bărul / peste tot poporul”. Folosind procesiunea paparudelor, vom impulsiona industria ciuberelor. Dacă fiecare primărie va achiziționa câte un ciubăr pentru fiecare cap-locuitor, ce minunat va fi! În
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1478593275.html [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
Iubire și Iertare -, apoi construit după criterii, principii și reguli poate doar de Meșterul Manole știute, păstrate și apărate cu sfințenie. Autorul copertelor, sculptorul Gheorghe Zărnescu, a ales ca fontă (culoare de fond) o nuanță domoală ca o cataplasmă de argilă vag argintie. În centrul optic al copertei I a plasat reproducerea unei lucrări de artă plastică de certă valoare estetică (un soi de pictură-basorelief, pictură-colaj) botezată, cu smerenie, Cruce, dar care sugerează, în egală măsură, Răstignirea, circumscrisă în romb-pătratul existențelor
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
care-i calea spre lumină? Din pocalul cu venin și nectar mă îmbăt Și spre Iordan mă aplec cu sfială: Ce vreau eu de fapt? Unde-i ieșirea din catacombele abisului? Mâna stângă mă strangulează ușor Și sfâșie bucăți de argilă din mine - Ghiulele de tun ce doboară cosmicul gând: Nu vreau să mă lepăd de Legea Ta, Domnul meu... Dă-mi ochii cei puternici să-mi cunosc aripile. Și cad alarmant în fălcile lui Cerber - Înalte cupole de biserici asediate
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]