13 matches
-
al ursitei spre danțul alegru, când Laur așteaptă în straiul lui negru. Castelul aprinde apusu-n ivoriu, pe piscul de piatră ca-n luminătoriu. În turnul de fildeș e masa întinsă. Făclii stau de vorbă pe-ntinderea ninsă. Cleștare și-arginturi luminii joc firul, dar focul înghimpă, tăce-l-ar clondirul! Prin cuine proțapul, doar chiot întrecu-l, întregii boi rumeni, vițeii, berbecul stropiți sunt cu vinul mai roș ca păcatul, că-odată e nunta ce-o face-mpăratul. Pe tron riga Laur lucindu
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
și vin zorii Când frământările dulci de vânt îți mână iară cocorii! Cine-i de vină când soarele apune-n a lumii genune? Și umbre răsar dincolo de-orizonturile de farmec pline... Stelele-s lucii luminând pe mantii pline de-arginturi Iar Luna pătimașă-n strălucire-mprăștie iar fluturi! Cine oare-o fi de vină când un fluture de noapte A adormit pe-o margine de vis acoperit cu moarte O fi Luna care-i o floare uscată-ntr-un vechi
CINE-I DE VINĂ CÂND LUNA APUNE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1492415088.html [Corola-blog/BlogPost/380353_a_381682]
-
Ai scris cu stea de geniu pe-al vieții noastre cer Și ne privești cu milă din colțul tău stingher. Rămâne nenăscut lumescul ce-ai visat Căci pe planetă, astăzi, e-un sărac și-un bogat, Unul mănâncă aur, cu-arginturi se adapă Iar cel sărac nu are nici după ce bea apă! E-o diferență mare-ntre săraci și-mbuibați ... Tu, îți doreai odată ca ei să fie frați. Cum nu cuprinde ochiul genunea și înaltul Nu ai să-i vezi
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_care_a_rasarit_romeo_tarhon_1389814356.html [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
declară armistițiu Sub astrul ca o torță - statuie fulminantă, Poteca spre iubirea cu inima vacantă, Trasată e prin zloată-n al minții interstițiu. Pe aura de gheață - refugiu în cădere, Se surpă orizonturi clădite-n labirinturi, Candide rămășițe stocate în arginturi Își țes nevolnicia în clipele severe. Se-mbracă-n țurțuri gândul - o pojghiță naivă De vise-n carantină, zăcând debusolate, Proclamă-n zori destinul cu-a sa acuitate, O primăvară frântă sub glezna-i incisivă. Rescrie răsăritul letargice memorii, Ni-
CÂND SUFLETE DE CEARĂ... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1497115031.html [Corola-blog/BlogPost/381203_a_382532]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > BALADE-N ACOLADE 2 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Epitalamuri se încaieră domol la focul prânzului festin cu ochii umezi sorb licori ce jinduie-n balade arginturi din ninsori și-un vis buimac de zori -Ce prăvălatec e riscantul pas cum să te las refugiul meu d-o viață? ai mers cu pas de blănuri ai tot mas eu călător autopastel din nuferi de povești te tot
BALADE-N ACOLADE 2 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1477199461.html [Corola-blog/BlogPost/369064_a_370393]
-
declară armistițiu Sub astrul ca o torță - statuie fulminantă, Poteca spre iubirea cu inima vacantă, Trasată e prin zloată-n al minții interstițiu. Pe aura de gheață - refugiu în cădere, Se surpă orizonturi clădite-n labirinturi, Candide rămășițe stocate în arginturi Își țes nevolnicia în clipele severe. Se-mbracă-n țurțuri gândul - o pojghiță naivă De vise-n carantină, zăcând debusolate, Proclamă-n zori destinul cu-a sa acuitate, O primăvară frântă sub glezna-i incisivă. Rescrie răsăritul letargice memorii, Ni-
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
declară armistițiu/ Sub astrul ca o torță - statuie fulminantă,/ Poteca spre iubirea cu inima vacantă,/ Trasată e prin zloată-n al minții interstițiu.// Pe aura de gheață - refugiu în cădere,/ Se surpă orizonturi clădite-n labirinturi,/ Candide rămășițe stocate în arginturi/ Își țes nevolnicia în clipele severe.// Se-mbracă-n țurțuri gândul - o pojghiță naivă/ De vise-n carantină, zăcând debusolate,/ Proclamă-n zori destinul cu-a sa acuitate,/ O primăvară frântă sub glezna-i incisivă.// Rescrie răsăritul letargice memorii,/ Ni-
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1474729847.html [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
din lume care atinsese cele 400 de puncte) și sfătuitorul său de taină Janhonen. La așa-numitele „ concursuri pentru insignă” Iosif Sârbu a cucerit aurul la armă liberă cu calibru redus, poziția în picioare, cu 371 de puncte și două „arginturi” la același tip de armă, pozițiile culcat și în genunchi. Peste numai câteva zile va obține a doua insignă de aur la proba de armă liberă poziția în genunchi, 40 de focuri, cu o performanță de 385 de puncte. Pentrtu
Iosif Sîrbu () [Corola-website/Science/308097_a_309426]
-
a omenescului cu livrescul și cu arta, în care își poate găsi expresia fără teama păcatului: "Pasăre și om mîncăm în bună voire/ soră o simt, de mine ea nu se mai teme,/ fîlfîie fericită la picioarele mele/ ferecată-n arginturi: o carte" (Rîndunica). Graurului i se consacră un imn complicat de fervori trase în luxurianța asociațiilor: "L-am recunoscut după petele mari de pe gît/ din Zerolandia vine, ce are hotarele dincolo/ de frumos și urît.// Graurul ascuns în Casa scărilor
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
Într-un palat de grâu și de secară; Sau numai a expresiei crai-nou. Momentului când omu-ntâia oară Își saltă-n cer privirea, un ecou. Sau când, pe stâlpii Porții-i și lintou, Brâncuși, să spui, sărutul și-l scoboară. Părelnică, arginturi și zăpadă, I-ai sări-n barcă, tremuri, să nu cadă, De prin albastrul mult, neprihănit. Și sufletul se umple de-o lumină, Ca-n aur o Madonă bizantină Dintr-o celebră frescă, prin zenit... 20 aprilie 2007 Gravură Poeții
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
putea și fugia: cine potire, cine discoase, cine linguri, cine sfite, cine zvezde, cine epetrafile, cine cruci, cine icoane, cine candile, cine cărți, cine sfeșnice, cine lumînări, cine aur, cine mărgăritariu, cine inele, cine brățări, cine oglinzi, cine piepteni, cine arginturi, cine arămuri, cine talere, cine tipsii, cine linguri, cine furculițe, cine tingiri, cine capace, cine pirostii, cine frigări, cine grătare, cine sfeșnice, cine mucări, cine velințe, cine strae (...)” E aproape de prisos să mai precizăm că tot acest inventar, în aparență
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
o vină ce-au făcut, ce-au fost furat din svînta mănăstire un săcriiaș cu multe lucruri, anume: o piatră scumpă, și cu patru rînduri de svinte moștii, și bani doaădzăci galbeni de aur și optuzeci lei bătuți și alte arginturi”. Apoi acest Iacob cizmarul nu are nici un Dumnezeu, cum se spune. Altfel nici nu i se poate spune decât păgân. Cum să furi din biserică? Și unde mai pui că în „săcriiaș” erau și „patru rînduri de svinte moștii”. De-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și l-au scos din închisoare. Numai că Enachi, drept recunoștință, și-a luat tălpășița plecând “la Rașcov, în Țara Căzăceascî”. Ce să facă bieții chezași? S-au dus la casa lui Enechi și spun ei: “am luat haine și arginturi și vii de a lui Enachi, ce am găsit, de li-am vîndut și am dat banii domnești”. Mai spun ei că au vândut “doo fălci de vie la Șorogari părintelui Macarie ce-au fost egumen la Golăe dirept șeaptedzăci
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]