252 matches
-
Greutatea gândului nerostit” Poet, eseist, prozator, Constantin Stancu este, în viața cultural-artistică a arealului hunedorean, o prezență dintre cele mai importante, atât prin frecvența aparițiilor editoriale, cât și prin autoritatea comentariilor sale critice. După debutul în poezie, în volumul colectiv Argonauții, Facla, 1988, a rămas fidel oarecum Timișoarei, dar formația sa, ca om de litere, și afinitățile sale estetice sunt legate de spațiul unde viețuiește - Deva, Hațeg, Petroșani, Vulcan - și unde își scrie poemele ori numeroasele articole dedicate unor confrați: Dumitru
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
a spus, lucru german, ultimul răcnet, se fac la Passau, serie mică, te costă o avere!... Și Fuhrer-ul cică ar avea una. Argo i-a pus numele, scris mare cu roșu pe copastie, știi tu de unde, de la corabia aia a argonauților ... Da, da, confirmasem, povestea cu Iason și Medeea ... Euripide a conceput ... Așa, vezi că știi, se grăbise să mă laude Cucaras, încă nu-i spusesem că mă specializasem ca student în literatură universală și comparată. Bijuterie, cum ziceam, șalupa lui
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
Greutatea gândului nerostit” Poet, eseist, prozator, Constantin Stancu este, în viața cultural-artistică a arealului hunedorean, o prezență dintre cele mai importante, atât prin frecvența aparițiilor editoriale, cât și prin autoritatea comentariilor sale critice. După debutul în poezie, în volumul colectiv Argonauții, Facla, 1988, a rămas fidel oarecum Timișoarei, dar formația sa, ca om de litere, și afinitățile sale estetice sunt legate de spațiul unde viețuiește - Deva, Hațeg, Petroșani, Vulcan - și unde își scrie poemele ori numeroasele articole dedicate unor confrați: Dumitru
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
Greutatea gândului nerostit”Poet, eseist, prozator, Constantin Stancu este, în viața cultural-artistică a arealului hunedorean, o prezență dintre cele mai importante, atât prin frecvența aparițiilor editoriale, cât și prin autoritatea comentariilor sale critice. După debutul în poezie, în volumul colectiv Argonauții, Facla, 1988, a rămas fidel oarecum Timișoarei, dar formația sa, ca om de litere, și afinitățile sale estetice sunt legate de spațiul unde viețuiește - Deva, Hațeg, Petroșani, Vulcan - și unde își scrie poemele ori numeroasele articole dedicate unor confrați: Dumitru
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
teza Motive și structuri mitice în opera lui Mihail Sadoveanu, conducători de lucrare fiind: regretatul prof.univ.dr. Ivan EVSEEV și prof.univ.dr.Ioan Viorel BOLDUREANU. Dintre articolele publicate anterior acestei susțineri publice, amintesc: : - Sadoveanu și critica arhetipală, articol apărut în Suplimentul cultural “argonauții”, nr.6(58), coordonat de Adrian Dinu Rachieru, al ziarului Tibiscum (publicație lunară editată de Facultatea de Jurnalistică a Universității Tibiscus din Timișoara), anul III, nr.6 (48), noiembrie/decembrie, 2005, pag.10; - Sadoveanu și critica arhetipală, articol preluat în
PROFIL DE AUTOR SAU IUBIND CERUL ŞI PĂMÂNTUL ... CU TOATE ALE SALE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Corina_Lucia_Costea.html [Corola-blog/BlogPost/340660_a_341989]
-
cerească, mai ales prin ”Lepturariu”, făcând cunoștință cu aproape toți scriitorii noștri. Aici a dat și de profesorul de istorie Neubauer, un mare iubitor al dramaturgiei germane, care-l punea să povestească întâmplări din mitologia greacă, războiul Troiei sau expediția argonauților. Neubauer era „teatralist”, îi îndemna pe copii să joace teatru. În „Suvenirile lui din copilărie”, Eminescu și-a așternut pe hârtie câteva gânduri din această epocă: „La Dzierzek, în casa cu plopi. Grădina cu mere în care îmi făcusem cuib
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_teatrul_ion_ionescu_bucovu_1340914504.html [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trec paparudele pe drum, Țigani făloși, mustăți stufoase, O șatra se îndrepta, lin, Spre satul mic cu case joase. Se adumbresc sub coviltir Prunci sănătoși cu pielea bruna, Un bulibașa, barbă-n brâu, Argonaut clădit din huma. E noapte... Focuri se aprind, Lângă fântână părăsita, Țiganii cântă și petrec, O dansatoare-i dezgolita. Sub versantila Luna vin, Mici spiriduși cu barbă sura, Țiganii beau rachiu din ploști, Fără regrete sau măsură... Nu au nici
ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1458070613.html [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
-
în zecime, Taie-n Asia grecime ........................” (G. Călinescu-Istoria...) Deși în conflict cu Tudor Arghezi, merge pe linia „Fătălăului”, continuând tradiția lui Anton Pann, a poeziei muntenești balcanice și bufone, înrudită cu Mateiu Caragiale. Imaginea lui Nastratin Hogea, văzut ca un argonaut murdar pe un biet caiac putred, în mijlocul unui Orient mirific, ne pare o poveste ruptă din „O mie și una de nopți”. Cetatea turcească e văzută în partitură dublă: „Dată-n alb, ca o raia, Într-o zi cu var
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
lui Iason și-a Medeii* Apoi Bizanțul l-a-mproprietărit Prin Constantin ce dărâmat-a zeii. Küstenge i-au spus Turcii-mpătimit Să șteargă ce-au întemeiat Aheii. * O legendă relatează că Iason și prietenii săi îmbarcați pe corabia „Argo” (de unde denumirea de argonauți), sprijiniți de fiica regelui Colhidei, pe nume Medeea, au reușit să fure lâna de aur și să plece pe furiș, rapindu-l pe Absirt, fratele prințesei. Speriați că ar putea fi prinși pe mare de regele Colhidei, pornit în urmărirea
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_marii_negre_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
evadează, Scriu acest gând luminat de o rază, Poate cu luna m-am însurat, Poate că stelele mi-au descântat, duc la păscut poemele mele să mi le tundă Domnul pe ele, lâna să fie de aur, s-o caute argonauții și să mi-o laude, astfel poetul fără să știe intră direct în mitologie. Boris Marian Referință Bibliografică: Mitologicală / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 336, Anul I, 02 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Boris Mehr
MITOLOGICALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mitologicala.html [Corola-blog/BlogPost/351230_a_352559]
-
nesfârșită, năvalnică și tare zbuciumată când pierde iubirea. Știi bine că marea e ca inima inundată de iubire unde înoată peștii odată cu glasurile amintirilor și unde li se umezesc ochii pironiți în zarea amurgită. Când erai copil visai să fii argonaut, să străbați toate mările inclusiv marea iubirii. Un corsar ți-ar fi spus că toate mările sunt iubiri dacă te conduc la o comoară. Dar tu desigur nu vei fi un visător să te ascunzi în podul casei, să cercetezi
INIMA MĂRII de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/radu_liviu_dan_1436707831.html [Corola-blog/BlogPost/376248_a_377577]
-
mai puțin, urmăreau suprimarea prințului domnitor în paralel cu masacrarea evreilor din Baqcău, după cum menționează raportul consulului francez Delaporte, conform lucrării Anei Maria Vele: România și Franța, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Controversata chestiune evreiască, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2009. Nu este lipsit de interes să arătăm că, în 1870, exista și un curent popular în favoarea readucerii pe tron a lui Al. I. Cuza. Roșii legau mișcarea antidinastică de cea republicană din Franța, tulburările din Italia în legătură cu chestiunea
O MONOGRAFIE DE EXCEPȚIE DESPRE REPUBLICA DE LA PLOIEȘTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1463604534.html [Corola-blog/BlogPost/342592_a_343921]
-
pe cumpăna unui / panou diptic / din care creșteau pietre și aripi bătute în cuie” etc. etc. Luat în ansamblu, tărîmul liric al Luminiței Petcu îți readuce aproape reflex în fața ochilor năucitorul, flamboaiantul bazar mitologic din Jupiter și Semele sau din Argonauții al arhimisoginului Gustave Moreau, cu aglomerările lor insolite și sofisticate de ornamente și simboluri. Să fie însă justă, oare, această primă impresie de decorativism, pe care gurile rele ar putea-o lesne taxa ca pe o paradă ? S-ar zice
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Culesul_fructelor_de_dupa_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
prietenii mei, să leg din nou inima mea de inima voastră, Ardealul bătrân de înălțimile Pindului, cununa Carpaților de zăpezile Olimpului. Dacă vreți, furați-mi și voi cel puțin unul, neliniștit ca Istrul solemn călător spre Pont-Euxin-ul iluziilor înșelătoare deznădejdea Argonauților, tragedia Medeii, chinul strămoșului nostru Ovidiu. „Atât de lungă a fost anul acesta domnia iernii, m-a surprins fără foc, m-a găsit fără tinerețe” oftează, cocârjat, Palamas, un Eminescu îmbătrânit al Eladei. „— De ce în Senat e atâta emoție? Și
Din nou despre poeții greci by Ion Brad [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
adesea, asupra celor scrise De cărturari ce ard pe teme interzise, Încerc, pe cât mă ține și timpul, și tăcerea, Să-mi amintesc de vremea când înfruntam Puterea. Voi căuta-ntr-un mâine din veacul nou născut Să deslușesc destinul unui Argonaut, Să afl u cum plutește la margine de lume Speranța pe o mare cu apele în spume. Acum caut cărarea spre glia strămoșească Spre asfi nțit s-ascult iar limba românească, Încerc să pun o fl oare, un stejar, într-
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_chemarea_la_judecata_virgil_ciuca_1342944735.html [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
altele evanescența vieții dar și a morții. Eroul rămâne să-și plângă nefericirea și, refuzând alte femei, provoacă mânia menadelor care îl sfâșie, capul său urmând să plutească pe mare cântând în continuare, îmblânzind valurile, așa cum se întâmplase în timpul expediției argonauților care îl luaseră cu ei pe Orfeu, spre a îmblânzi apele și stâncile din drumul lor. Tragica poveste preluată și de Elena Armenescu, versificată onest și sensibil, induce credința, între altele, că cel ce cutează cu ardoare spre piscul greu
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/victoria_milescu_1420641748.html [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ARGONAUT Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 339 din 05 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Argonaut Barcazul meu nu este yolă, Nici pe canaluri o gondolă, Barcazul meu e lup-de-mare, Albit de vânturi și de soare. Ci de la pupă
ARGONAUT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Argonaut.html [Corola-blog/BlogPost/358005_a_359334]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ARGONAUT Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 339 din 05 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Argonaut Barcazul meu nu este yolă, Nici pe canaluri o gondolă, Barcazul meu e lup-de-mare, Albit de vânturi și de soare. Ci de la pupă pân'la proră- Cântarea mărilor sonoră, Iar pe copastii - cicatrice Ca lovituri de lănci și bice. Mă
ARGONAUT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Argonaut.html [Corola-blog/BlogPost/358005_a_359334]
-
meu nu este yolă, Nici pe canaluri o gondolă, Barcazul meu e lup-de-mare, Albit de vânturi și de soare. Ci de la pupă pân'la proră- Cântarea mărilor sonoră, Iar pe copastii - cicatrice Ca lovituri de lănci și bice. Mă socotesc argonautul Reactualizând trecutul, Să caut lâna legendară, Nici o speranță nu dispară! În juru-mi stavili și ispite, Când mai suave și șoptite, Când amenințător balaur; Poate-oi găsi lâna de aur! Barcazul meu e lup-de-mare, Albit de vânturi și de soare, Iar
ARGONAUT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Argonaut.html [Corola-blog/BlogPost/358005_a_359334]
-
și ispite, Când mai suave și șoptite, Când amenințător balaur; Poate-oi găsi lâna de aur! Barcazul meu e lup-de-mare, Albit de vânturi și de soare, Iar pe copastii - cicatrice Ca lovituri de lănci și bice. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Argonaut / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 339, Anul I, 05 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ARGONAUT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Argonaut.html [Corola-blog/BlogPost/358005_a_359334]
-
eroului principal. Nu intervine scriitoricește decât în cazurile care marchează destinul unor persoane devenite, prin vrerea destinului, personalități recunoscute de contemporaneitate. Ar putea fi aici, o pagină distinctă din Istoria Exilului Românesc. Ar putea fi o odisee, la care participă argonauții carpatini, fugarii, aveturierii, oameni legați prin frăție de sânge chiar și dincolo de fruntariile României. Octavian Curpaș scrie modern, se folosește de amintirile interocutorului său, nea Mitică, ca de un jurnal în care notițele de fiecare zi s-au scuturat de
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Fragmentarium_al_exilului_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]
-
capitol, a știut să decupeze întâmplările importante, să le literaturizeze potențându-le, astfel, esența. Ca într-o migrație de cocori bătrâni, dar încă puternici, așa se desfășoară acțiunea. Un evantai de destine și suma locurilor prin care s-au perindat ,,argonauții” în căutarea ,,lânii de aur”, a fericirii. Celebra lână de aur! Mit și adevăr, pentru care românul și-a părăsit vatra și înfruntă destinul mioritic. Toți indivizii, românii din anturajul lui Nea Mitică, personajele lui Octavian Curpaș, au aventura prinsă
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Fragmentarium_al_exilului_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]
-
fel de Canaan ce se repetă, paradgimatic, prin veacuri? Este așadar o stigma, altfel spus o ciocnire, interferență de paradgime bilaterale, ale unui destin din care evadezi, însă cu scopul eroic, de tip argonautic, cum spune Curpaș ? Cred că da ! Argonauții căutau lâna de aur, cei ai vremii noastre - aurul libertății visului american - pentru alții, Coșmarul american - unde „ lâna de aur” este de fapt Dolarul și beneficiile lui pentru pribegitorul (nu am spus jidovul rătăcitor din epoca secolelor, prăbușită odată cu comunismul
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_despre_conditia_stra_mutarilor_impresii_la_o_carte_a_dimensiunii_romanesti_a_exis.html [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ȘI ARGONAUȚII EI Autor: Confluențe Românești Publicat în: Ediția nr. 302 din 29 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: Elena Buică EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - Un altfel de “pașoptiști” români în Franța, Canada și Statele Editura “Anthem”, Arizona
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Odiseea_exilului_romanesc_si_argonautii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
personaje vii din lumea în care trăim. E o carte care transmite cititorilor emoțiile unor evenimente trepidante, o carte care ne îmbogățeste cunoștințele despre oameni, despre locuri și moduri de viață cu totul remarcabile. Referință Bibliografică: Odiseea exilului românesc și argonauții ei / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 302, Anul I, 29 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluențe Românești : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Odiseea_exilului_romanesc_si_argonautii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]