3,665 matches
-
și dau filă după filă, fără să înțeleg mare lucru. Reiau răsfoitul ca într-un film și mă pierd pe drumuri parcă umblate, parcă nu. Este scrisă cartea într-un dialect izolat de mine? Am găsit numai cuvinte noi sau arhaice și nu dau de idee, ce carte am în mână? Hei, tu cârcotaș, de ce pierzi vremea? Fă ceva, nu mai deregla mersul drept al celor din jur, altfel cine știe cum se vor simți. Rafalele tale de îndemnuri venite ca din cer
CARTEA CU MIROS DE MIR ŞI TĂMÂIE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1420627456.html [Corola-blog/BlogPost/376646_a_377975]
-
ne-a redat o ,,lume”. Acești făuritori, meșterii populari, au știut cu măiestrie să îmbine semnul și culoarea, din dorința de frumos. Arta populară a însemnat pentru artiști din secolul XIX și XX o sursă de inspirație, păstrătoare a semnului arhaic. Ei descoperă un alt tip de interpretare și de organizare a spațiului, un raport de plin - gol și o raționalizare a lui. Ion ȚUCULESCU, artist craiovean ce a văzut lumina zilei pe 19 mai 1910 a redat natura românească, spațiul
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
raport de plin - gol și o raționalizare a lui. Ion ȚUCULESCU, artist craiovean ce a văzut lumina zilei pe 19 mai 1910 a redat natura românească, spațiul acesta minunat, prin intermediul sentimentelor și trăirilor. Creația sa este o continuitate a limbajului arhaic, exprimat prin intermediul expresionismului. S-a inspirat din semnele decorative țesute, cusute, incizate sau excizate de țăranul român și le-a inclus în propriile sale creații, organizându-le spațial, încercând astfel să-și construiască un alt mod de comunicare. Lucrările sunt
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
fel îngăduitor de-a spune ,poate doar textele hâtre ale unui șugubăț și coloritul albastru al crucilor de lemn să te înveselească. În rest,buna dispoziție îți e curmată brusc de betonul contemporan,trântit brutal peste unicitatea și menirea lor arhaică ,de răstignire a sufletelor . Dacă ar fi fost o zi ploioasă ,cu siguranță i-aș fi găsit utilitatea. Și totuși,o cruce așezată cuminte în spatele bisericii, îmi atrage atenția : „ Sub această piatră grea șade biata soacră-mea. De mai trăia
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1429344837.html [Corola-blog/BlogPost/354005_a_355334]
-
cultură și haosul necivilizat joacă aici un rol cât se poate de secundar. Detalii precum atinsul taurului, înmuiatul batistei în sânge sau tăierea cozii și înmânarea ei învingătorului au o semnificație mult mai adâncă, ducând cu gândul la unele ritualuri arhaice și la obiceiuri perpetuate din antichitate. Taurul a fost animalul totemic al multor popoare din bazinul mediteranean. Hitiții și arameii îl divinizau, pe post de simbol al fecundității mitice, al puterii supranaturale a zeilor. Cretanii culturii minoice practicau un ceremonial
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
Un ecou al acestor crude amuzamente populare a supraviețuit până în zilele noastre, sub forma vestitelor toros al agua, jocuri celebrate în lunile iulie și august prin localitățile spaniole de pe litoral. Singurele locuri din lume în care mai trăiește liber taurul arhaic, din rasa vestită de pe vremea Imperiului Tartezian sunt zona Navarra-Țara Bascilor, regiunea Salamanca-La Mancha și malurile Guadalquivirului, în sudul Andaluziei. Aici, în Evul Mediu, cavalerii mauri și creștini obișnuiau să-și omoare timpul prin pauzele dintre bătăliile Reconquistei exersându-și
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
fior o scrie, o cântă, o poartă ca pe propria-i soartă. Atenție dar, clipa nu este har, ci e drum sau hotar! Să vorbesc cu mine însămi, e ca un tratament. O fi un semn al epocii moderne? „Omul arhaic vorbea cu cosmosul, omul medieval vorbea cu Dumnezeu, omul modern cu el însuși”, spunea Heineman, și se confirmă. Te las să răspunzi singur cititorule pentru că eu știu: îmi place să vorbesc cu mine însămi... și am încept să scriu. Și
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_taina_scrisului_28_rodica_elena_lupu_1345517572.html [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
teritoriului nopții și invocarea astrală deschid comorile fondului etnolingvistic: „Ies în prag / să iscodesc noaptea, / în fața mersului zăbavnic al astrelor / Ies în noapte / să visez împreună cu Luna / și înfig diamante în coarne de fier”. Superdimensionat de aceste combinații de valori arhaice, centrul poemului se ramifică înspre haloul zorilor, cu evidența unei izbucniri profetice: „Dar ziua... / Ziua are puterea de a dărâma, / de a zgudui/ visul / și speranța / pe care le înalț / din nisipuri cântătoare” (Ziua care vine). Venită ca o pedeapsă
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
din condeiul său, reînvie natura, cu tot farmecul ei negrăit și de neimitat, sporind emoția cititorului, avid de frumusețe. Firul roșu al narațiunii este urmărit cu acribie și el ne conduce în preajma fluviului tutelar, pe strada Negroponte, într-un peisaj arhaic de pace domestică, în care soba duduie, motanul toarce și copilul bea ceai de pojarniță cu pâine neagră. Autorul vrea să eternizeze clipa când copilul „deschide ochii mari asupra lumii.” Ca o notă de specificitate, se remarcă decantarea semnificativului din
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
MARCHIȘ, CITITORUL ÎN SEMNE STRĂVECHI O carte importantă pentru filosofia artei și pentru cultura maramureșeană, dar deja apreciată și în străinătate, o carte bine bazată teoretic, dar care aduce și numeroase elemente de noutate în interpretarea simbolurilor și a semnelor arhaice a fost lansată la Universitatea de Nord miercuri, 11 mai, după-amiază. Este vorba despre "Simbolica artelor non-verbale. Aplicații hermeneutice"de dr. Ioan Marchiș, apărută la Editura Ethnologica, o inedită încercare de apropiere de zona semioticii și a hermeneuticii din perspectiva
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Evenimente_culturale_la_baia_mare_mai_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
Marchiș dă întreaga măsură a puterii sale de interpretare și de interconectare a cunoștințelor teoretice acumulate în timp, experiența sa ca artist plastic aducându-și o mare contribuție la reușita acestui demers. Cele cinci titluri sunt: "Forme și structuri plastice arhaice din nordul Transilvaniei", "O hermeneutică simbologică a operei lui Constantin Brâncuși", "Drumul morții și renașterii pe vasele funerare din Cultura Suciu de Sus", "Marea Zeiță Mamă. Epifanii. Reprezentări", "Concepte hermeneutice: Masca și Jocul în spațiul scenic". Interpretările sunt scrise cu
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Evenimente_culturale_la_baia_mare_mai_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
Esop era în fiecare din ei. Sufletul lor scotea la iveală, ori de câte ori era nevoie, înțelepciunea ascunsă, pilde hazoase izbucneau invadând agorele plebee, bucurând sufletul celor mulți și înspăimântați. Dar hazul lor înăbușea spaima”. Autorul ne situează într-o lume lingvistic arhaică cu agore, plebei, bazilei, buleuți, arhonți. Distanțarea transformă textul într-o fabulă cu semnificație arhaică și mitică a noțiunii de libertate înfățișată prin Esop. Cuvintele sale cuprindeau fărâme de libertate încă păstrate în sufletele oamenilor. “Lumea din carte” este una
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_chirita_1488869248.html [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
ascunsă, pilde hazoase izbucneau invadând agorele plebee, bucurând sufletul celor mulți și înspăimântați. Dar hazul lor înăbușea spaima”. Autorul ne situează într-o lume lingvistic arhaică cu agore, plebei, bazilei, buleuți, arhonți. Distanțarea transformă textul într-o fabulă cu semnificație arhaică și mitică a noțiunii de libertate înfățișată prin Esop. Cuvintele sale cuprindeau fărâme de libertate încă păstrate în sufletele oamenilor. “Lumea din carte” este una totalitară care speră: “Eu sunt fiecare din voi ce nu ați părăsit speranța în libertate
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_chirita_1488869248.html [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
primordial pelasgo-traco-scito-geto-dac, prin Moștenitoarea regală a acestui pământ binecuvântat Fecioara Maria, consființind totodată tradiția și spiritualitatea protodacă, prin aura hristico-creștină. Icoana Pământului-Mumă redă atributele și caracteristicile Maicii Bătrâne, care ulterior se interferează cu legendele referitoare la Maica Domnului, riturile temeiului arhaic, invocând astfel sacralitatea Pământului, ființa sa cosmogonică și sensul său cosmic împlinit și desăvârșit în Omul creștin ortodox. Poate că toate semințiile pământului îl respectă într-o măsură mai mare sau mai mică, dar pentru marele Neam dacoromân, Pămânul se
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
și muzicală. În general, după origine și funcție, în colinde apare poezia unui străvechi ritual practicat în sărbătorile de iarnă, într-un anumit context ceremonial 1. Studiul aprofundat al colindelor relevă în primul rând indiscutabila lor vechime manifestată în straturi arhaice ... Citește mai mult Fiecare zonă geografică a României își are tradițiile și obiceiurile ei de Crăciun, moștenite din moși-strămoși și păstrate mai mult sau mai puțin nealterate de-a lungul timpului și... vremurilor. Țara Loviștei este un dat natural care
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
și muzicală.În general, după origine și funcție, în colinde apare poezia unui străvechi ritual practicat în sărbătorile de iarnă, într-un anumit context ceremonial 1. Studiul aprofundat al colindelor relevă în primul rând indiscutabila lor vechime manifestată în straturi arhaice ... II. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)*, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2127 din 27 octombrie 2016. XI La începutul lui iulie, anul următor, mă întorceam de la Iași în ultima vacanță de vară din viața de student. Dau să
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
o dată, demonstrându-mi-se necesitatea existenței unei „instituții a lui Bau-Bau”, la care să poți face apel, în caz de necesitate, pentru a-ți putea impune voința în fața celorlalți. În decursul timpului, Bau-Bau a îmbrăcat diferite forme, de la cele mai arhaice și mai hidoase - babe cloanțe cotoroanțe, mume ale pădurii, zmei, pricolici, strigoi, draci etc. - până la cele mai moderne și mai subtile: miliție, securitate, poliție, jandarmi, mineri, servicii secrete, guvernanți incompetenți etc. Faptul este o certitudine și fac această afirmație în
BAU-BAU ÎN CONTEMPORANEITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1440474150.html [Corola-blog/BlogPost/350007_a_351336]
-
cutume economice ale formațiunilor românești existente dintotdeauna în teritoriu, scoțând permanent în evidență continuitatea de viață și de cultură bine structurate a românilor în aceste ținuturi. Nu rareori, în aceste pagini, găsim în subtext sentimentul că ne aflăm în Moldova arhaică și fabulos de înțeleaptă a lui Sadoveanu. Împătimit de document și ferm în crezul său patriotic, autorul prezintă pas cu pas procesul de formare a Moldovei de la primul „descălecat”, când Dragoș, ca vasal al regelui maghiar, organizează ținutul „pornind de la
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
faimos patronaj legat de ziua îndrăgostiților ar fi acela că se presupune că în această zi, 14 februarie, se împerechează păsările. Această credință vine din secolul XIV, fiind ideea poetului englez Geoffrey Chaucer. Alții pun acest eveniment pe seama unui ritual arhaic conectat la fertilitate, numit "Lopercalia" și care se desfășura în aceeași zi, la Roma. Dragostea la români În România, sărbătoarea tradițională pentru îndrăgostiți este Dragobetele și se ține pe 24 februarie. Cu toate că aceasta este trecută în calendarul ortodox, ea nu
VALENTIN – ÎNTRE SACRU ŞI PROFAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 by http://confluente.ro/Valentin_intre_sacru_si_stefan_popa_1391968130.html [Corola-blog/BlogPost/341211_a_342540]
-
fond lexical depășit de realitățile sociale, economice, politice și mentalitățile comunităților. În contextul noii tendințe globalizatoare, de uniformizare a limbii sau standardizarea limbilor, unul din semnele că un vorbitor este posesorul unei culturi cuprinzătoare este numărul de cuvinte autohtone, regionale, arhaice sau multitudinea de sensuri ale unor cuvinte obișnuite(polisemia) pe care le utilizează (sau al căror sens îl cunoaște) pentru a evocă o situatie specifică unei regiuni, epoci sau comunități. Cuvintele folosite azi doar în graiul popular sau în regiuni
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
chiar și a locuitorilor unde acestea au fost atestate. Ele prezintă azi accepții considerate de majoritatea vorbitorilor învechite, care au corespuns vieții patriarhale a satului, susținut de economia autarhica și sunt actualizate în creațiile literare pentru a da un colorit arhaic evocării. Așadar, să evocam de Ziua Limbii Române, la începutul mileniului trei, bogăția de cuvinte regionale sau arhaice, fondul de rezervă cum inspirat este denumit de lingviștii români 6,ni se pare cu atat mai potrivit cu câtîn acesta se reflectă
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
care au corespuns vieții patriarhale a satului, susținut de economia autarhica și sunt actualizate în creațiile literare pentru a da un colorit arhaic evocării. Așadar, să evocam de Ziua Limbii Române, la începutul mileniului trei, bogăția de cuvinte regionale sau arhaice, fondul de rezervă cum inspirat este denumit de lingviștii români 6,ni se pare cu atat mai potrivit cu câtîn acesta se reflectă viața istorică a poporului, procesul evolutiv al limbii că reflex al realităților în continuă mișcare, a modului de
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
jazz, continuând să mănânc. Drumul până la Urluiu a durat câteva ore, timp în care am trecut prin mai multe sate, toate părând să aibă același tipar; așa, în goana mașinii, mi se păreau minunate, fiind fascinată de simplitatea acestei lumi arhaice, pe care rar aveam ocazia să o vad. Zăream copile îmbrăcate sărăcăcios, cu părul despletit și în papuci de plastic, băiețandrii alergând pe biciclete uzate, înnegriți de soarele dogoritor al verii ce trecuse; într-un sat, pe un drum neasfaltat
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485540681.html [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
aleatorii al unui gen de însămânțări întâmplătoare. Gena inițială încă deține rolul principal. Evoluția procesului se crede că poate fi influențată și de factori cosmici. Cert este că, deoacamdată , nu poate fi creat un organism perfect. În plan social influențe arhaice încă măsoară individul și colectivitatea cu forme de manifestare care nu definesc întotdeauna ființa umană ca exemplu ceresc, suprem de evoluție a viului. Încă se fură, încă se minte, se omoară, râvnește, înșală, păcălește. Caracteristici dobândite de ființa umană ca
INVENȚII LINGVISTICE, RELIGIA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1475770817.html [Corola-blog/BlogPost/382445_a_383774]
-
acum, care se ascunde în dosul unei lumi aparente. Probabil că idealul acesta artistic, tinzând spre un adevăr clar și simplu, în căutarea unei „uși” poetice, în dosul căreia se află realitatea lepădată de straiele ei lumești, este un ideal arhaic, românesc”. Am citat din ghidul turistic „Kulturschock Rumänien”. Că „românul s-a născut poet” știam deja demult, dar mărturisesc că mi se părea perfect normal. Pentru mine, ”șocul” e să constat că nu sunt și celelalte neamuri la fel. Credeam
ROMÂNII ADAPTIVI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_romanii_gabriela_calutiu_sonnenberg_1351983520.html [Corola-blog/BlogPost/351246_a_352575]