496 matches
-
impresia că-i șui, Zi-i că-i ... ondulat măcar, Chelios ... e prea barbar, Și “coteț” e demodat, Hai să-i zicem ... din palat! -Cuțu' cu păl ondulat, Ia lățoiul din palat, El se giulă că ... -Stop !”se giulă” ... i-arhaism, Bagă un neologism! “El promite”, sau ... mai vag, Ah ... ce dribling în zid-zag! Căci “se giulă”, cu respect, E politic ... incorect ... -Cuțu cu păl ondulat Ia lățoiul din palat, El plomite că nu fu ... . -Stai, stai, stai așa nițel Să
CĂŢELUŞ CU PĂRU' CREŢ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1399986602.html [Corola-blog/BlogPost/344594_a_345923]
-
îi trecea cu laude pe cei bine pregătiți și înfrunta senin toate tornadele, lăsând corijenți și repetenți într-o vreme în care se pierduse de mult semnificația acestor cuvinte pe care le mai găseai doar în dicționarele vechi, la capitolul arhaisme. Profesorul, posesor al unui singur costum de culoare gri ce revenea în modă cam o dată la zece ani, trecea senin și demn printre lacrimi, amenințări, șantajuri, ochi bulbucați, spume și pumni în birouri demonstrând celor aproximativ cincizeci de comisii ce
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
geții, sciții și sarmații. Și mă întreb:oare nu s-a întâmplat la fel și după retragerea stăpânirii romane din Dacia? Ce s-a întâmplat cu acea cincime de cuvinte turcești? Nu au dispărut din limbă. S-au transformat în arhaisme sau au devenit „situri” lingvistice, cuvinte-ruină ieșite din uzul curent al vorbirii, rămase doar în vechi documente de prin arhive și depozitele marilor biblioteci, studiate doar de specialiști. Vechile cuvinte le mai folosesc uneori scriitorii care vor să redea în
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
furculition”, ediția a doua, iar actualele barbarisme vor fi neologisme second-hand. Vor alunga, oare, franțuzismele din DEX? Nicidecum! Franțuzismele vor rămâne în continuare tot neologisme sinonime ale barbarismelor de astăzi și vor circula în vorbire cu un aer nostalgic de arhaisme de lux...Merci, madam, merci! Fenomenul acesta nu poate fi oprit prin nicio restricție sau lege ca cea inițiată de George Pruteanu. Snobismul și schimbul de cuvinte dintre limbi sunt legi naturale, legi ale firii omenești. • DEZVOLTAREA științei și tehnicii
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
tehnologii, produse sau mărfuri noi intrate în circulație. Uneori, astfel de neologisme au o viață mai lungă sau mai scurtă în funcție de viața tehnologiilor și a produselor intrate în viața și activitățile oamenilor. Asfel, multe neologisme din limba germană au ajuns arhaisme, folosite doar în vorbirea unor meseriași vârstnici (și ei pe cale de dispariție), precum tâmplari, cizmari, zidari, lăcătuși ș.a. Chiar neologisme din tehnologia I.T. devin repede arhaisme (pick-up, dischetă, player, recording) prin apariția unor noi tehnologii și produse care satisfac necesitățile
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
intrate în viața și activitățile oamenilor. Asfel, multe neologisme din limba germană au ajuns arhaisme, folosite doar în vorbirea unor meseriași vârstnici (și ei pe cale de dispariție), precum tâmplari, cizmari, zidari, lăcătuși ș.a. Chiar neologisme din tehnologia I.T. devin repede arhaisme (pick-up, dischetă, player, recording) prin apariția unor noi tehnologii și produse care satisfac necesitățile oamenilor, tot mai pretențioase din acest domeniu. • APARIȚIA unor expresii sau cuvinte simple și scurte , care definesc activități, produse, mărfuri, pentru care nu există cuvinte sau
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
ani, capătă mereu noi preocupări adecvate vârstei, lăsând în urmă gândurile și preferințele tinereții. Tot astfel și limba unui popor, evolueză odată cu el, îmbogățindu-se cu neologisme, modificându-și mereu fondul principal de cuvinte, lăsând în urmă, un lexic pasiv, arhaismele, regionalismele, un fond lexical depășit de realitățile sociale, economice, politice și mentalitățile comunităților. În contextul noii tendințe globalizatoare, de uniformizare a limbii sau standardizarea limbilor, unul din semnele că un vorbitor este posesorul unei culturi cuprinzătoare este numărul de cuvinte
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
curent în toate raporturile sociale, culturale și administrative’’1 iar acestea devin în gură vorbitorilor o marcă identitara, semnul de apartenență la o comunitate subzona sau zona etnografica. Toate aceste cuvinte, arată autorii unui recent și bine venit Dicționar de Arhaisme și Rgionalisme (de Gh. Bulgar, Gh. Constantinescu-Dobridor) - arhaisme și regionalisme, fac parte dintr-un mare fond de rezervă, util limbii noastre literare, pentru că scriitorii recurg uneori la cuvinte vechi și regionale, pentru a evocă oameni și realități din alte medii
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
1 iar acestea devin în gură vorbitorilor o marcă identitara, semnul de apartenență la o comunitate subzona sau zona etnografica. Toate aceste cuvinte, arată autorii unui recent și bine venit Dicționar de Arhaisme și Rgionalisme (de Gh. Bulgar, Gh. Constantinescu-Dobridor) - arhaisme și regionalisme, fac parte dintr-un mare fond de rezervă, util limbii noastre literare, pentru că scriitorii recurg uneori la cuvinte vechi și regionale, pentru a evocă oameni și realități din alte medii (din trecut ori din locuri limitate regional). Tudor
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
poporului, procesul evolutiv al limbii că reflex al realităților în continuă mișcare, a modului de viață, a mentalităților, mai ales din a doua jumătate a sec. al XIX-lea și întreg secolul XX. NOTE Gh. Bulgar, Gh. Constantinescu-Dobridor, Dicționar de Arhaisme și Regionalisme, I, Ed. Saeculum Vizual, București, 2003.p.1 Ibidem. Am avut în vedere Dicționarul Limbii Române , Editura Academiei, București, 1965, p.561 cât și versiunea DEXonline. 4. Obiceiul a fostcules de noi în 2008 de la Eufrosina Duplea, 55
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
vorba de boli. În fondul de cuvinte ale limbii române găsim cuvinte din limbile slave, cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
după ce filmul a fost gata - mi se pare că limbajul e mult mai apropiat de un public larg decât limbajul contemporan. E mai familiar, mai aproape de vorbirea curentă: cu un pic de haz, cu o zicală, cu un proverb, un arhaism, o onomatopee. Cum este publicul de film românesc? Eu cred că publicul de film românesc există, din păcate este un public năpăstuit, care nu apucă să afle când sunt filme românești în cinema. Care ar vrea să vadă filme românești
Ada Solomon: "Filmul e un produs nișat. Se cumpără într-o perioadă limitată, pe un număr foarte redus de tarabe care sunt cinematografele" by http://www.zilesinopti.ro/articole/8537/ada-solomon-filmul-e-un-produs-nisat [Corola-blog/BlogPost/100737_a_102029]
-
profesor Pamfil BILȚIU. ,,Lucrarea Groșii Țibleșului - locuri, oameni, fapte și tradiții - semnată de Vasile IUGA de Săliște și, Ioana FILIP, fiică a comunei, se alătură unei suite de lucrări menite să investigheze o zonă etnografică de un conservatorism și un arhaism cu totul aparte, care este Țara Lăpușului” (p. 9) mărturisește, de-adevăratelea, dascălul Bilțiu, fără a exagera câtuși de puțin, prin argumentul propus. Totul pare rupt din mit. Un amplu studiu monografic, aș defini, personal, această trudă și osteneală. Complexă
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Grosii_tiblesului_locuri_oameni_f_vasile_bele_1330685680.html [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
a satului bănățean mișunat de bănățeni în faptul traiului zilnic, proferând prin gura lor, prin nararea vieților corporale și sufletești cuvinte fără hulă nici atunci când sunt critice ca acidul, pur bănățene! Este o carte de citit odată cu cercetarea dicționarului de arhaisme, de către cine n-are sângele îndoit cu vinul de viață bănățeană, dar pentru bănățeanul neaoș e o aducere aminte de graiul mamei, de încetele, blândele vorbiri cu vorbe de la suflet, de odinioară, ale oamenilor locurilor sud vestice românești, unde soarele
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
încă de la prima vizită și mi l-a facut de neuitat. La cei 18 ani cât aveam când am ajuns la Ineu, nu mi-a fost ușor să găsesc o linie de comportament în care să dăinuiască în armonie lumea arhaismului comunei în care îmi duceam traiul, cu elegantă și somptuoasa lume a orașului Oradea către care aspiram și cu cea tumultoasa a Bucureștiului care își pusese amprenta asupra formării mele. Mă atrăgea viață plină de înțelepciune a țăranului bihorean, vorba
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
politic cu sânge pe pereți, care s-a extins și asupra societății. România funcționează, în momentul ăsta, la toate nivelele, după o singură logică: a urii. Prezumția de bună credință a dispărut, iar cuvântul “solidaritate” mai are puțin și devine arhaism. Legat de cel din urmă, îmi amintesc cum, pe vremea puterii recent apuse, în timp ce unii erau omorâți cu ranga, alții tăceau mâlc, fie de frică, fie din comoditate, fie din dezinteres. Brrrr... Mi-am dorit, așadar, schimbarea puterii, sperând într-
ICR, Patapievici, solidaritate, spirala urii și sânge pe pereți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20268_a_21593]
-
Benche este, în multe pagini, un document care atestă realități lingvistice regionale, poate deja părăsite, câteva, în aria lor de folosință - curentă, până nu de mult. Se duce Satul românesc și, pe nesimțite, fermecătoarele cuvinte ale graiului local se fac arhaisme. Volumul le conservă în forma lor de când erau vii. Sunt consemnate unele fonetisme, atât cât scrierea obișnuită o permite, adică fără transcriere în simboluri fonetice (firesc, lucrarea nefiind una lingvistică). După rezolvări fonetice (în comunicare) putem deduce că hrănenii au
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
blând: - Dormi copile!...; și totuși rămâneam treaz cu încăpățânarea vârstei mele fragede până pe la ora unsprezece noaptea când, regulat, auzeam trecând un avion pe deasupra norilor, venind de aiurea aterizând cine știe unde... Viața pe care eu am cunoscut-o, cu simplitatea și arhaismul acelei epoci a copilăriei mele, când parcă totul era la locul lui, fără teama zilei de mâine, a rămas o amintire vie în inima mea. Eu... am fost și Nică al lui Ștefan al Petrei, am fost și Darie a
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1473953499.html [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
nu lipsesc poeme scrise de Dimitrie Bolintineanu, Mihai Eminescu, inclusiv cântece acompaniate de taraful Nica Iancu Iancovici. Atmosfera autentică a vremii și a spațiului lugojan este recreată de autor prin indicați regizorale, iar în dialoguri sunt puse în gura personajelor arhaisme din vorbirea bănățeană. Cartea mai cuprinde un glosar cu cuvinte din graiul bănățean, lista lucrărilor omagiale”Mihai Eminescu “ înfăptuite de către Societatea literar-artistică “Sorin Titel “ din Banat, bibliografie și iconografie cuprinzând fotografii și documente din perioada trecerii lui Eminescu prin Lugoj
TEATRU CA MIJLOC DE A PROMOVA ADEVĂRUL LITERAR DESPRE EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396801804.html [Corola-blog/BlogPost/347751_a_349080]
-
țară”: Țara Oașului! Folclorul oșenesc este, prin urmare, o „constituție” interculturală care suie un spațiu folcloric la principiul de țară și o comunitate regională la faimă de neam, neamul oșenilor, cu danțurile, țâpuriturile și portul, întipărite ca blazon artistic sufletesc. Arhaismul etnic oșenesc, întocmai ca vechimea vinului, catifelează vocile interpreților autentici și de valoare ai Țării Oașului, nu îl expiră. „Oșancă-s și-mi zâc Mărie”! E ea, cântăreața Maria Tripon care dă muzicii folclorice oșenești o dragoste fără de care nimic nu
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
fiind, totodată, „rodul preaplinului sufletesc primit[...]în dar de la părinți și strămoși”. Cultivarea unui stil simplu, concis, „acuratețea limbii literare” îmbogățite cu „expresii neaoșe, amuzante”, un „umor sănătos, cu pilde de înțelepciune, cu ziceri românești, cu tezaurul proverbelor strămoșești, cu arhaisme și regionalisme” reprezintă temelia scrierilor sale. Drumul său a fost „ascendent” încă de la debutul fericit în „Observatorul” (revistă și cenaclu din Toronto cărora le va purta o recunoștință veșnică, deoarece acestea au rămas „oglinda vieții și preocupării românilor aflați pe
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1474714439.html [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
sau „dară”, însă nu cu sens adversativ, ci de conjuncție de legătură, necesară ca pauză între cuvinte, cu înțelesul „deci”, în poeziile: „Lucrătorul somnoros” și „Rugăciunea lui Agatonie” - este o notă de specificitate a scrisului autoarei, care se folosește de arhaisme și regionalisme în limbaj, pentru a da o coloristică și o tentă deosebită fiecărei creații. De la poveștile în versuri, autoarea trece la confesiuni actuale, întâmplări pilduitoare din viața creștinilor de azi, cum este întâlnirea cu o tânără în tren, care
POEZII DE PUS LA ICOANĂ DORINA STOICA, IZVORUL ÎNDEPĂRTAT, (POEZIE ORTODOXĂ), Editura Pim, IAŞI, 2009 DE CEZARINA ADAMESCU de DORINA STOICA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1414940266.html [Corola-blog/BlogPost/371538_a_372867]
-
vorba de boli. În fondul de cuvinte ale limbii române găsim cuvinte din limbile slave, cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]