763 matches
-
încetat, dar nu de tot căci, ici colo se mai zăreau câte o pupăză și un pițigoi, sau o turturică și un lăstun, certându-se pe câte un pai, bun pentru dres cuibul agățat pe o ramură de plop, mesteacăn, arin sau salcie. Barza albă, moașa pricepută a neamului păsăresc, s-a apucat și ea de reparat marele cuib, aflat chiar pe acoperișul casei lui Moș Timpul și al soaței sale Soarta, în lipsa bărzoiului ce urma să vină mai târziu, peste
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
răspunse. Tot corpul i se încordase, cuprins de o așteptare plină de teamă nelămurită. Rămăsese nemișcată, privindu-și mama cu ochii măriți. Și aceasta continuase cu voce scăzută: „Tu te-ai născut în plin război... tocmai începuseră să înmugurească sălciile, arinii... Cândva, ți-am mai povestit cum familia noastră, ca și atâtea altele din mahalaua asta, pentru că eram de origine rusă, fusese deportată din oraș, undeva spre centrul județului, pentru că aici, fiind prea aproape de graniță, se presupunea că noi lipovenii am
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
lor, în luna decembrie, ziua 16, anul 1834, ce se arată împotrivă prin mine Popa Marin Pistol.” Numele de Moromete era deci răspândit pe aceste meleagfuei. Sufixul -ete se găsește mai mult în Oltenia: brabete, ciuculete, juvete, gorobete... Lui M arin Preda i s-a părut că acest nume sună bine. De altfel când se zice: Ești un Moromete! Adică un sucit, pus pe poante, ascuns sufletește, dar cu mâncărici pe limbă. De fapt, luând exemplul lui Caragiale, pentru care a
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ANA MARIA GÎBU - POEMELE VISULUI SALVAT Autor: Ana Maria Gîbu Publicat în: Ediția nr. 931 din 19 iulie 2013 Toate Articolele Autorului PROPUN O NOUĂ ORDINE MONDIALĂ plec separată de visele tale precum arinii aplecați pe maluri de ape care plâng cu tupeul fixat la maxim deranjez nepăsarea cerând ridicarea imunității în parlamentul dimineților albastre trag obloane peste reclame aduse de oriunde scriu afișe cu „â” din „a” schimb programul muncă numai de teren
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ana_maria_gibu_poemele_visu_ana_maria_gibu_1374243972.html [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
dintâi, care, fiind mai în vârstă, se căsătorise cu mult înaintea lui Piele. Bătrâ- nul Ion Teșcuț, zis Stăncete, tatăl lui Piele și al Măriei lu’ Zemțer, își avea gospodăria în mijlocul satului, puțin mai sus de locul în care Pârâu’ Arinilor (Pârău’ Arinilor) sau Pârâu’ Dosului, (Pârău’ Dosuli) traversează Calea Mare pe sub un pod de piatră, iar de-o parte și de alta a gospodăriei lui se aflau gospodăriile altor doi oameni cu același nume - un alt Ion Teșcuț zis Pâclă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
fiind mai în vârstă, se căsătorise cu mult înaintea lui Piele. Bătrâ- nul Ion Teșcuț, zis Stăncete, tatăl lui Piele și al Măriei lu’ Zemțer, își avea gospodăria în mijlocul satului, puțin mai sus de locul în care Pârâu’ Arinilor (Pârău’ Arinilor) sau Pârâu’ Dosului, (Pârău’ Dosuli) traversează Calea Mare pe sub un pod de piatră, iar de-o parte și de alta a gospodăriei lui se aflau gospodăriile altor doi oameni cu același nume - un alt Ion Teșcuț zis Pâclă, și tot
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
de stele Se-amestecă-n iazuri și cerbii Beau timpul, iar verdele ierbii Se trece în colb și smicele. Pierdută, sau neantului dată Iubirea, prelinsă-n clepsidră De piatră, cunună la hidră, Ajunge pe fruntea-i ridată. E secetă, moarte, pe maluri, Arinii se-adapă din cruste, Pe plajele mute și-nguste Nisipul cerșește azi valuri. Pârâu părăsit de Naiadă, Țâșnire captivă-n izvoare. Puhoaie de raze de soare Fac cruda dogoare pocladă. *** ArtFoto: Paul Gronner - Instagram Referință Bibliografică: Fărâme din pulberi de
FĂRÂME DIN PULBERI DE STELE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1442734287.html [Corola-blog/BlogPost/366180_a_367509]
-
DE SOARE Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Când lumea ai privit-o prima oară Cu ochii tăi albaștrii și senini, Era o seară fraumoasă de vară, Iar vântul hoinărea printre arini. Tu ai crescut frumoasă și cuminte Alături de ale tale surori, Ce îți cântau cu drag,să te alinte, Fiind floarea cea mai mică dintre flori. Odată când pe al meu drum spre stele, Șovăind pașii mă purau încet, În ai
RAZA MEA DE SOARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1460993144.html [Corola-blog/BlogPost/381933_a_383262]
-
a zis: - Mi-e dor de munte, foarte dor, Aș vrea să mă întorc acasă, la izvor ! Dar malul i-a răspuns: - E peste poate ! Nu poți să te oprești, stai și socoate ! Nu-i vorbă doar de mine, dar arinul ? Cum poate să suporte astfel chinul ? Cu apa, de te-ntorci înspre izvoare, Amarnic asuprești pe fiecare. Moraru-și va seca pe loc uiumul, S-or pierde pești-n mâluri cu duiumul, Iar în livadă, fructele-or să sece, La
LEGENDA RÂULUI DE DOR (ALTRUISM) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418282609.html [Corola-blog/BlogPost/376743_a_378072]
-
în loc de ape; Adu-ți aminte scalda de plăcere A țâncilor și-a sălciei mângâiere ! Cum poți să schimbi deodată legea firii, Pentru un moft și-n numele iubirii ? - Of, malule, mă umpli de tristețe, Când te gândești la propria frumusețe ! Arinul, păsăretul și morarul, Sau salcia și ciurda, grădinarul, S-au învoit cu mersul meu în munte Și seceta găsit-au să înfrunte, Căci vântul le-a venit în ajutor Și apă le aduce cu un nor. Credeam c-ai înțeles
LEGENDA RÂULUI DE DOR (ALTRUISM) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418282609.html [Corola-blog/BlogPost/376743_a_378072]
-
lor, în luna decembrie, ziua 16, anul 1834, ce se arată împotrivă prin mine Popa Marin Pistol.” Numele de Moromete era deci răspândit pe aceste meleagfuei. Sufixul -ete se găsește mai mult în Oltenia: brabete, ciuculete, juvete, gorobete... Lui M arin Preda i s-a părut că acest nume sună bine. De altfel când se zice: Ești un Moromete! Adică un sucit, pus pe poante, ascuns sufletește, dar cu mâncărici pe limbă. De fapt, luând exemplul lui Caragiale, pentru care a
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
grădini o cale luminoasă arzând o taină rară apasă omenirea ,sculptând în rădăcini călăuzind iubirea pe calea legendară se-ntorc esențe pure ,fără păcat și spini enigmă neștiuta pe calea mea de seară ți-am dăruit credință în arșiți de arini nisipuri mișcătoare vibrau cum o vioară în noaptea care naște ...esențe și tulpini! Petale curg pe râul ,plecat în nicăieri din lacrimile vieții ,făcut-am portul meu pierdut de timpul lumii...pierdut de neplăceri din corpul care naște un astru
DURERI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1487451238.html [Corola-blog/BlogPost/377349_a_378678]
-
zidul ce ne ține / în stare de asediu, de război // ah, ce n-aș da în gând să-mi ceri iertare / și în altar tăcerea să-ți închini / să-mi limpezești chemări spre neuitare / și să-mi anini speranțele-n arini // prin lunca mea de doruri în amiezi / peste rogoz, cărări însângerate / îmbrățișări uitate prin livezi / apun sub dor de coasă sărutate” (Ah, ce n-aș da). Deși neagă aproape cu vehemență prezentul scindat, suspendat, străin, poeta nu se simte liberă
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_auricai_is_cezarina_adamescu_1367701514.html [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
-n veci să nu-ți întorci privirea Căci m-ai uitat de atâtea ori. Noi am jucat pe atâtea scene Doar roluri dintr-un teatru mut Strivește-mi lacrima-ntre gene Strivește-mi ultimul sărut. Felicia Feldiorean 9 FEBRUARIE 1990 - ARINI Referință Bibliografică: Exist atat cat va mai exista lumina . Interviu cu poeta Felicia Feldiorean / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 133, Anul I, 13 mai 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
EXIST ATAT CAT VA MAI EXISTA LUMINA . INTERVIU CU POETA FELICIA FELDIOREAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 133 din 13 mai 2011 by http://confluente.ro/_exist_atat_cat_va_mai_exista_lumina_interviu_cu_poeta_felicia_feldiorean.html [Corola-blog/BlogPost/344287_a_345616]
-
rădăcinile: “în livada cu meri, ceruite-n tăceri, / poame roșii duceau dorul ierbii în ramuri. / odihnea sub un nuc umbra zilei de ieri, / chipul mamei săpa o icoană în geamuri. // peste cale, un bici trezea rar licurici. / în umbrar de arini mâna nopții întinsă / cobora cu arici și-ndemna din arnica / care grele cu fân, prin lumina cea ninsă. // goale, stelele beau din izvoare de var, / florile-și culegeau umbrele despletite, / ochiul nopții torcea, răsfirând din cuibar, / o năframă de vânt
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
căci nu m-am putut abține să nu reproduc aici unul din numeroasele ei poeme, absolut excepționale. L-am ales pe cale care descrie cel mai bine nostalgia noastră, a celor aflația departe de casă: plec separată de visele tale precum arinii aplecați pe maluri de ape care plâng cu tupeul fixat la maxim deranjez nepăsarea cerând ridicarea imunității în parlamentul dimineților albastre trag obloane peste reclame aduse de oriunde scriu afișe cu „â” din „a” schimb programul muncă numai de teren
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/o-dimineata-castigata/ [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
Haloul de lumină albastră care învăluia silueta mai înaltă se decoloră vizibil, pe când roșul luminii celei scunde deveni aprins. Un clinchet plăcut anunță încheierea partidei. -Ai câștigat de data asta, Elof! Bravo! -Mi-ai dat ceva de furcă prin tema dublului, Arin, n-am ce zice! -Da, credeam că te încurc dacă te pun să găsești o soluție pentru păstrarea unui singur exemplar! -A trebuit să-mi forțez imaginația, nu glumă! Totuși, nu sunt satisfăcut. Mutările de conexiuni decizionale, optimizarea statistică, virusul
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457855636.html [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
a lucrurilor, doar exemplarul cel bun a pierit martiric, iar dublul malefic și-a căpătat pedeapsa binemeritată! -Arin, profunzimea ta e nemăsurată! Ai dreptate! Contrar tuturor aparențelor, binele a biruit și de data asta! -Elof, când îmi acorzi revanșa?! -Oricând, Arin, oricând! pâlpâi din nou roșul aprins al siluetei învingătorului. Referință Bibliografică: JOCUL / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1899, Anul VI, 13 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457855636.html [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
malul Luncavățului,/ ploaia se pierde în pletele sălciilor (pag. 216), scriind mereu ”versuri de împotrivire”ca în ” Poemul sfidării voastre”: dealul se ține scai de mine,/ valea mă urmează docilă,/ luceafărul e-n gaura din geam, satul mă îmbrățișează cu arinii./ măceșii au ațipit,/ amurg domol, Isus trebuie să vină...Și - ca într-o sărbătoare românescă - justificând afirmația lui Mircea Eliade, că dacii își spuneau lupi, simbolic vorbind despre semnificația sa inițiatică, presupunând înfrângerea groazei față de animalul ce trebuie îmblânzit, se
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1456165061.html [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
suprtă pădurea. Dudul dudui, castanul se castră, Frasinul fu prezident la țară de du” ment . Sâmbovina, bat-o crina, ulmul, culmul și drezina, Carpen, cimișir, cireș, faci amorul pe un preș. Bre, dar sideroxylonul se nălță mai ca balonul. Un arin, castan porcesc, toate ne reînfrățesc. ********************************************* Frumusețea nu îmbătrânește niciodată. Umblați ușor, treziți morții. Să ai aripi și să nu zbori este o tragedie. Morții zâmbesc numai în vis. Visează-i. Ca să dureze scrisul tău, trebuie să te zidești în el
ANI ROMANI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1467183768.html [Corola-blog/BlogPost/379883_a_381212]
-
scriitori, poeți, editori, critici literari; aș achiziționa cărțile preferate ... V. ANA MARIA GÎBU - POEMELE VISULUI SALVAT, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 931 din 19 iulie 2013. PROPUN O NOUĂ ORDINE MONDIALĂ plec separată de visele tale precum arinii aplecați pe maluri de ape care plâng cu tupeul fixat la maxim deranjez nepăsarea cerând ridicarea imunității în parlamentul dimineților albastre trag obloane peste reclame aduse de oriunde scriu afișe cu „â” din „a” schimb programul muncă numai de teren
ANA MARIA GÎBU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_g%C3%AEbu/canal [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
zidurile din jur construiește cuptoare în ogrăzi chiar și în cele pustii la lumina lămpilor să coci pe vatră pâine și colaci în fiecare seară cînd zorii se trezesc ... Citește mai mult PROPUN O NOUĂ ORDINE MONDIALĂplecseparată de visele taleprecum arinii aplecațipe maluri de ape care plângcu tupeul fixat la maximderanjez nepăsareacerând ridicarea imunitățiiîn parlamentul diminețiloralbastretrag obloanepeste reclame aduse de oriundescriu afișecu „â” din „a”schimb programulmuncă numai de terenîmbrac haine însăilatedin cuvinte uitatede bună voie de mai marii ...duc jucăriigutui
ANA MARIA GÎBU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_g%C3%AEbu/canal [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
Știri În perioada 1-2 iunie, Parcul Sub Arini din Sibiu va găzdui cel mai important eveniment de educație culturală și non-formală pentru copii: SmART Park - un eveniment aflat pe Agenda Culturală oficială a SibiuSMART 2013. “Festivalul este dedicat copiilor între 4 și 14 ani, în ideea că, dacă
Copiii noştri sunt Smart. În SmART Park! by http://www.zilesinopti.ro/articole/5310/copiii-nostri-sunt-smart-in-smart-park [Corola-blog/BlogPost/98168_a_99460]
-
va cuprinde un oraș al copiilor, cu standuri reprezentând instituțiile dintr-un oraș. Scopul este familiarizarea copiilor cu instituțiile orașului, astfel încât clădirile pe lângă care trec zilnic să capete sens și viață. Pe parcursul celor două zile, scena ampalsată în Parcul Sub Arini va fi pusă la dispoziția grădinițelor și școlilor din județ pentru derualrea unor activități culturale: teatru, dans, muzică. Serile se vor încheia cu programe ale operatorilor culturali din Sibiu: Teatrul Gong, Liceul de Artă, Palatul Copiilor, Filarmonica de Stat Sibiu
Copiii noştri sunt Smart. În SmART Park! by http://www.zilesinopti.ro/articole/5310/copiii-nostri-sunt-smart-in-smart-park [Corola-blog/BlogPost/98168_a_99460]
-
lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]