1,021 matches
-
serii, înviorând-o și umanizând-o. Coborâse zgribulit scările Universității și plecase spre proaspăta gazdă din Alsergrund. Fusese la Universitate să se înscrie, vizitase amfiteatrele, sălile de curs și bibliotecile, asistase și la un curs, o prelegere filozofică cu privire la metafizica aristotelică cu profesorul Theodor Vogt și rămăsese entuziasmat. Îi rămăsese gândul la secretarul care-i făcuse înscrierea. „Ce credea el că mă încurcă?” Îi pusese o întrebare cu șic: „Denumirea școlii în care studentul a urmat ultimul trimestru?” „Școală particulară în
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
stat: legislativă, executivă și judecătorească,arătând că statul nu poate fi bine condus decât când aceste trei puteri sânt separate, nefiind niciodată întrunite în aceeași mână, aceasta caracterizând tocmai guvernămintele tiranice. Întregul drept instituțional modern se bazează pe această aserțiune aristotelică cu deosebire că, atunci când este vorba de puterea legislativă, Stagiritul ca și toată antichitatea nu cunoaște sistemul reprezentativ. În lucrarea Politica a filozofului grec, partea cea mai ingenioasă a acestei opere monumentale o constituie teoria revoluțiilor. Aristotel pornește de la principiul
ESEU DESPRE PUTERE (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_v_.html [Corola-blog/BlogPost/371238_a_372567]
-
în istoria ideilor, deosebindu-se între ele prin condițiile pe care trebuie să le satisfacă o explicație pentru a fi considerată respectabilă din punct de vedere științific. O primă linie cu rădăcini adânci în istoria intelectuală a omului este numită aristotelică, iar cealaltă, de dată mai recentă, galileană. Filosofii de orientare empiristă, începând cu John Stuart Mill și Auguste Comte, susțin ideea conform căreia există o unitate a metodei științei și neagă existența unui specific metodologic, pe când exponenții hermeneuticii filosofice, Wilhelm
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
negarea valorilor tradiționale, conservatoare. Precum se vede, vechiul conflict între clasici și moderni a fost înlocuit cu conflictul dintre tradiționaliști și moderniști. Așa cum menționa Kurt Leonard în lucrarea sa Moderne Lyrik (1963), gândirea poetică tinde să se sustragă rigorilor logicii aristotelice, în locul succesiunii logice apărând din ce în ce mai izbitor, în tendința de a șoca, iraționalul și paradoxul. Iar eseistul H.M. Enzesberger susținea că lirica avangardistă pare a intra într-o adevărată „industrie a iraționalității”. Semne ale acestei așa-zisei iraționalități se ivesc însă
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
Éluard, T. Tzara ș.a.) caută prin așa-numitul dicteu automat, sau automatism psihic, să exprime în poezie stări ale subconștientului, dincolo de orice control al rațiunii. Expresionismul s-a constituit în Germania primelor decenii ale sc. al XX-lea; ignorând principiul aristotelic al mimesis-ului în artă, pentru expresioniști imaginea artistică nu mai e rezultatul unei impresii venite dinafară, ci expresia unui peisaj interior. Ei exagerează orice trăire până la limita patosului. Reprezentanții săi mai de seamă au fost G. Trakl, G. Heym, T.
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
când condițiile sau împrejurările în care trăiesc sunt identice, sau dacă persoanele respective sunt tratate identic.Fapt înțeles greșit și aplicat eronat de către „democrația”socialistă, prin care am trecut.Înțelegere greșită ce s-a perpetuat și după decembrie 1989. Afirmația aristotelică provine din natura progresiei aritmetice, tot el spunea câ în cazul progresiei geometrice între părțile componente există un raport proporțional.Astfel, egalitatea emană fie uniformitate, fie proporționalitate.Socialismul de la noi nu a reușit să trateze pe cetățeni în mod identic
FILOZOFIA DEMOCRAŢIEI ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Filozofia_democratiei_in_romania_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/351119_a_352448]
-
ajungând să fie considerată „nu ca igiena a omului social, ci o răspundere a omului muritor“. „Teorie generală a destinului“, etica definită și circumscrisă de volumul lui Andrei Pleșu contrazice - subtil și convingător - recea morală kantiană a datoriei sau etica aristotelică limitată de fapt la un cod social. Etica - susține eseistul - presupune „inteligență și talent moral“ și exclude simultan „cerebralitatea speculativă“ a filozofilor și „emotivitatea decerebrată a unor religii atinse de degenerescență“. Este o etică a opțiunii, a „luminii calde“, a
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
capcanele cugetării logice, dar pământești, limitate, ale ereziarhilor și să se mențină la nivelul ceresc al spiritualității creștine din epoca Evangheliștilor, a Sf. Apostoli, a apologeților și a Sfinților Părinți. Lunecarea spre o aparentă logică filosofică - fie ea platonică sau aristotelică - ar fi fost fatală pentru păstrarea autenticității adevărului creștin revelat, în Sfânta Biserică. Crezul nostru, cel creștin ortodox sau niceo-constantinopolitan, este Revelația pe scurt sau Scriptura pe scurt, mai întâi a Vechiului Testament, sintetizat magistral în cel dintâi articol: „Cred
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Simbolul_de_credinta_sau_crezul_teza_si_sinteza_marturisirii_noastre_ortodoxe.html [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
iubire să vorbim mai puțin, ea din laptele mamei Se varsă în trupul copilului, cine nu îl cunoaște , Mare pedeapsă este, vezi pe Maldoror cum se zbate și plânje, altfel e Don Quijote cel iubitoriu, lăsați retoricii să-și roadă șoricii, aristotelicii să-și spele creierii în logică, epicurienii cu Sapho cea desfrânată, sofiștii, labdacizii, atrizii, mult sânge curse din lipsa iubirii, cum știm noi preface soarta în nefericire, cu mult venin ne-am încărcat de milenii, am inventat și mânia divină
DRAGOSTE, URĂ, IUBIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1423457673.html [Corola-blog/BlogPost/340172_a_341501]
-
dreapta. Un bărbat de stat adevărat se luptă cu egalii săi, cu istoria prezentă, încearcă să o modifice spre binele oamenilor, nu al umanității.Perspectiva istorică nu e la îndemâna dumneavostră și, cu cât o violentați, împotriva dumneavostră se va întoarce. Aristotelic vorbind, v-o spun în calitate de poet. Trebuie să spună poetul ceea ce veți opri și istorici să spună. Și, desigur, în acord cu apologia funcției poetice pe care o faceți. Nu am nicio îndoială că Ceaușescu a fost înlăturat de la putere
Scrisoare deschisă Președintelui României, domnul Klaus Iohannis – “Cum am spus, liric vorbind, sunteți Ion Iliescu” by http://balabanesti.net/2015/10/21/scrisoare-deschisa-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-cum-am-spus-liric-vorbind-sunteti-ion-iliescu/ [Corola-blog/BlogPost/340029_a_341358]
-
moment. Aici, referirile trimit mai ales la ceea ce se referă la respectarea demnității celuilalt, chiar dacă nu ești de acord cu susținerile lui. Respectarea demnității celuilalt începe cu INSTITUȚIA POLITEȚII. Ea nu are nici o legătură cu cenzura. Dacă judecăm în logică aristotelică, politețea poate fi definită drept calea de mijloc între un deficit (mitocănia) și un exces (lingușeala). Ar fi forțat însă, să punem semnul de egalitate între POLITEȚE și RESPECT. Politețea este doar un pact de neagresiune, care face posibilă conviețuirea
Franța, un prieten neglijat – C.F. POPESCU by http://uzp.org.ro/franta-un-prieten-neglijat-c-f-popescu/ [Corola-blog/BlogPost/93048_a_94340]
-
și pământ. Am continuat eu: „Artistul poate exprima voluptatea, fiind captivul clipelor, iar cel care practică arta hieratică este stăpânit de pasiunea purului și vrea să înlăture greșelile morale, să producă în contemplator și-n consumatorul de artă Katharsis-ul aristotelic, purificarea sufletului și moravurilor, împletind esteticul cu eticul.” Am mai afirmat că „știința poate fi utilă, dar indiferentă moral. În știință se caută înlăturarea erorilor și descoperirea mijloacelor utile, în lupta de conservare și adaptare omul căutând prin cunoaștere să
O întâlnire cu Brâncuși povestită de Petre Țuțea by http://balabanesti.net/2016/02/21/o-intalnire-cu-brancusi-povestita-de-petre-tutea/ [Corola-blog/BlogPost/340038_a_341367]
-
neoplatonism, școala contemporană cu el. Firește că în aceste condiții propice enciclopedismului și necontenitei desăvârșiri spirituale, tânărul Augustin asimilează în primul rând platonismul și stoicismul din îmbelșugata filosofie antică greacă și, totodată, demonstrează că și-a însușit la perfecție logica aristotelică (în cele zece capitole ale micului tratat De dialectica, el face la tot pasul dovada că stăpânește atât formele logice - silogismul, judecata și noțiunea cu conținutul și sfera ei, respectiv sensul și semnificația cuvântului prin care aceasta este exprimată, cât
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1493622353.html [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
și cu tatăl cauzei din Scrisori, este Unul absolut și transcendent pluralității; Unul din a doua ipoteză (Unul-multiplu sau Unul-ființă) este numit Intelect de către filosoful nostru, întrucât corespunde demiurgului din Timaios și cauzei din Philebos, dar are și caracteristicile Intelectului aristotelic (gîndirea care se gândește pe sine); Unul din a treia ipoteză (deodată Unu și multiplu), corespunde sufletului lumii din Timaios și este identificat de Plotin cu stoicul Suflet al lumii. Vasăzică, la Plotin întâlnim toate cele trei naturi sau niveluri
ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE PRIMELE PRINCIPII DIN FILOSOFIA ANTICĂ GREACĂ ŞI TAOISM (DAOISM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1490693083.html [Corola-blog/BlogPost/381045_a_382374]
-
1954, după moartea lui I. V. Stalin, n.r.) Petre Botezatu a fost angajat în Corul Operei din Iași și ca politolog la Laboratorul de psihologie al C.F.R. Din anul 1957 (anul reînființării facultății) a început să predea disciplina Logica formală (aristotelică) până la pensionare. A murit la București, unde mersese să facă ultima corectură la o carte care a și apărut, la Editura Științifică și Enciclopedică. Ca și colegul de generație, elegantul profesor Ernest Stere (la Istoria filosofiei antice și medievale și
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
ei. Prin multitudinea de probleme, valori, idei, autorul, poetul își concentrează spiritul său poetic, eforturile lingvistice și ale subconștientului în ordinea, impusă de modelul său de creație. De la rău spre bine, din întuneric spre lumină, din necunoscut spre cunosut, poetul, aristotelic, întrece limitele frumosului real, creînd și pledând pentru un fel de a fi frumos în aspect universal, valabil pentru semnificații și similitudini, rareori apărute, acest fel de a fi estompându-i mărimile, dimensionând spre maxime cunoașteri "extraterestre", proverbiale, care, prin
PASĂREA CREAŢIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1430943268.html [Corola-blog/BlogPost/344057_a_345386]
-
dreapta. Un bărbat de stat adevărat se luptă cu egalii săi, cu istoria prezentă, încearcă să o modifice spre binele oamenilor, nu al umanității. Perspectiva istorică nu e la îndemâna dumneavostră și cu cât o violentați, împotriva dumneavostră se va întoarce. Aristotelic vorbind, v-o spun în calitate de poet. Trebuie să spună poetul ceea ce veți opri și istorici să spună. Și, desigur, în acord cu apologia funcției poetice pe care o faceți. Nu am nicio îndoială că Ceaușescu a fost înlăturat de la putere
SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS IOHANNIS de DARIE DUCAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 by http://confluente.ro/darie_ducan_1439634817.html [Corola-blog/BlogPost/368889_a_370218]
-
și dionisiac, aspiră spre ,,înțelepciune’’, pe care o consideră suprema valoare umană. Dar înțelepciunea pe care o visează Petre Pandrea nu este înțelepciunea ,,teoretică’’ (sophia), pe care, evident, moralistul o deține, ci înțelepciunea ,,practică’’ (phronesis), ca să ne păstrăm în termeni aristotelici...’’. Autorul amintește că Aristotel se plângea că a avut înțelepciune ,,teoretică’’ (definitorie pentru omul inteligent), dar n-a ajuns, niciodată, la înțelepciunea ,,practică’’, pe care o are numai omul cu adevărat ,,înțelept’’ -, om ,,înțelept’’ numit de Petre Pandrea, cu o
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * by http://uzp.org.ro/lansari-editoriale-la-targul-de-carte-gaudeamus-craiova-ovidiu-ghidirmic-la-sfantul-botez-al-academiei-romane/ [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
viziune a lumii - secretul final” afirma N. Steinhardt în Escale în timp și spațiu, 1987 . Hermeneutica este un domeniu în care profesorul Vlăduțescu excelează, având și lucrarea tezei de doctorat: “Mesaj și comunicare în filozofie”. “Este un câștig al gândirii aristotelice gândul că viața are puține, rare și “mărunte” părți cogitative absolut logice. În marea sa parte, viața este onticitate și ontologicitate, este trăirea pură și conștiință a viețuirii” ne spune profesorul Vlăduțescu. Din această perspectivă, textul poartă însemnele limbajuale și
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
definiția dată de Stagirit filosofiei, sună astfel: „Filosofia este arta artelor și știința științelor”. „Mda, vor strâmba din nas științificii zilelor noastre pragmatice. Poate că pe-atunci, când filosofia acapara în grabă tot ce era zămislit de mintea umană, orgoliul aristotelic era întemeiat. Dar astăzi...” Și poți să nu le dai dreptate acestor atotștiutori neîncrezători?! Ei bine, dacă asta-i starea de lucruri cu filosofia, nici cultura (mă rog, restul culturii) nu stă pe roze. Ba se poate spune că stă
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/_1457331695.html [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
ar putea să le facă față. Basmul este o plăsmuire, o dorință și, totodată, o dovedire a putinței prin care se înving răutăți, o narare fabuloasă a vieții eroului popular, în care irealul devine real iar fantasticul umbră a mimesisului aristotelic. Periplul inițiatic însumează sărăcia, umilința, neînțelegerea și răutatea, însă sufletul său nu-și va pierde strălucirea, păstrând acea scânteie sublimă de candoare și de frumos, care transpare în basmele populare românești. Din anumite puncte de vedere, încercările personajului principal (Greuceanu
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
a reușit să distingă ființă de existență, limitele filosofiei sale constând în faptul că le-a separat. Dacă nu ar fi folosit miturile, dialogul, spun unii gânditori, ar fi elaborat o logică mai complexă, ca disciplină a cunoașterii, decât cea aristotelica. Abia în zilele noastre științele au devenit capabile să transforme efectiv existența naturală să socială, s-o facă pe masura intențiilor, ideilor umane. Dar încă nu s-a renunțat la realitatea ideală morală, politica, estetică, perfecțiunea fiind și azi, în
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1430754316.html [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
filozofie, și dacă s-a spus că iubirea de înțelepciune este vindecătoare spiritului prin înțelegere, atunci înrămarea acestei iubiri cu umor poate fi o soluție la scepticism, nihilism, poate chiar la erorile filozofiei. Imaginând un dialog, or fi sofisme? - Omul, aristotelicul zoon politikon, a trecut prin propria-i măreție la Blaise Pascal, iar Sfântul Augustin susținea că, în general, Dumnezeu este binevoitor cu umanitatea, rugându-se: noverim me, noverim te ( lasă-mă să mă cunosc, lasă-mă să te cunosc). Ce
CALISTRAT COSTIN- SOLUȚII LA ‘NEANT’ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454064928.html [Corola-blog/BlogPost/366114_a_367443]
-
foarte profundă , care ar necesita o altă cercetare mai întinsă decât aceasta”) se ajunge la problema legăturii indiscutabile între limbaj și gândire. Boethius [480-524 ] a fost filosof român, adept al idealismului platonician; a comentat și a tradus în latină opere aristotelice și ,,Introducerea'' lui Porphirius la ,,Organon''-ul Stagiritului; el reușește să facă o sinteză a tradiției exegetice grecești din secolele III și IV dar fără originalitate,iar în lucrarea ,,Despre mângâierile filosofiei'', inspirată de platonism și de stoicism , Boethius găsește
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
logician al arabilor , profesor la Bagdad, numit ,,al doilea magistru'', primul fiind socotit Aristotel. El se deosebește de toți filosofii care l-au precedat prin două concepții : supremația filosofiei față de religie și neadmiterea creației lumii ex nihilo. Prin el logică aristotelica pătrunde în lumea islamică, el socotind că logică este ,, instrumentul'' sau ,,școala''- riyadah--prin care gândirea se pregătește pentru filosofie.Scopul logicii este să dea reguli prin care să sesizam adevărul propozițiilor, fie prin intuiție, fie prin demonstratie.Unele din adevăruri
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]