5 matches
-
sută din viața lui! −, se alarmase: „Zece la sută, e enorm!“. Nenorocirea Își lua dijma și se dovedea lacomă. Calculase că cinci ani se puteau Împărți În două ore pe zi de cînd se născuse: avea uneori scurte accese de aritmomanie, care-l făceau să se dedea la calcule lipsite de interes. Nu băgase de seamă că anii treceau. Trebuise ca fiica mai mică să-i semnaleze: „Îți dai seama, tată, aveam douăzeci și unu de ani cînd ți-ai publicat ultima carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mai descriu și alte particularități psihopatologice ale limbajului bolnavilor psihici reprezentate prin următoarele aspecte: a) Tulburări ale ritmului vorbirii: logoreea. În crizele maniacale, discursul sărac în cazul melancoliei, stereotipiile verbale ale schizofreniei. b) Tulburări ale conținutului vorbirii: coprolalia, ticurile verbale, aritmomania la obsesivi. c) Modificări calitative și de utilizare ale limbajului, cum ar fi: - tulburările de limbaj din sindromul Ganser, schizofrenie sau isterie, - limbajul eliptic cu lacune sintactice sau stilul telegrafic, uneori enigmatic, - limbajul afectat sau manierist ca ton, utilizarea perfrazelor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atât repulsie, cât și dorință din partea bolnavului. Fenomenele obsesive sunt extrem de variate și ele constau din următoarele: 1) Ideile obsedante: au un caracter de ruminații intelectuale și neproductive (Legrand du Saulle, P. Janet). Ele au, de regulă, un caracter interogativ (aritmomania, onomatomania, evocarea obsedantă, idei contrastante în totală opoziție cu sentimentele, concepțiile și atitudinile bolnavului, îndoiala obsedantă sau la folie du doute). 2) Fricile obsedante sunt temeri nejustificate ale bolnavului reprezentate prin: agorafobie, claustrofobie, ereutofobie, nosofobie, dismorfofobie etc. 3) Impulsiunile obsedante
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bogată poate fi sintetizată în următoarele forme de tulburări clinice: - fobia de contact, de atingere, sau délire de toucher, - nebunia îndoielii (folie du doute) sau remușcarea intelectuală, - obsesii religioase, - obsesii cu conținut agresiv cu autoacuzare sau conduite reparatorii, - onomatomanie și aritmomanie. e) Personalitatea obsesională În general, autorii sunt de acord în a accepta existența a trei tipuri de personalitate obsesională. Acestea sunt următoarele: - personalitatea de tip psihastenic, caracterizată prin introspecție, scrupulozitate, sentiment de neîndeplinire, - personalitatea de tip obsesiv-compulsiv caracterizată prin îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Sauteraud, 2005. Schimbarea locuinței, concedierea, promovarea profesională, decesul unei persoane apropiate... Fobie socială, TOC, fobii specifice, anorexie, bulimie. Tulburare de panică, agorafobie. De exemplu, un anxiolitic. De exemplu, un telefon portabil, o bucată de zahăr, o fotografie... De exemplu, o aritmomanie, o repetiție a frazelor magice... De exemplu, a asculta muzică. De exemplu, a privi la televizor. "Mă simt mai bine, mi-e mai puțin frică dar aveam cu mine obiectul acesta sau celălalt, dar făcusem lucrul acesta sau celălalt". Teamă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]