74 matches
-
Outernational x RBMA #1: Andy Votel (Finders Keepers / UK) Booty Carrell (B-Music / DE) The Attic Soundsystem (RO) 2 IULIE: @ Grădină URANUS Ore: 14.00 - 00.00 Babă Commandant & The Mandingo Band (Burkina Fâso) Okay Temiz (TR) & Harry Tavitian (RO) Dan Armeanca live with band (RO) Raze de Soare (RO) A/V Live Performance: Rabih Beaini (LB) & Vincent Moon (FR) Lecture: Vincent Moon (FR) presents Petites Planètes @ Control Club Ore: 23.00 - 06.00 Outernational x RBMA #2: Rabih Beaini (Morphine Records
Outernational Days Un nou festival de world music în inima Bucureștiului by http://www.zilesinopti.ro/articole/12833/outernational-days-un-nou-festival-de-world-music-in-inima-bucurestiului [Corola-blog/BlogPost/100599_a_101891]
-
din piață, nu ni se păreau prețurile prea bune. Am plecat mai departe, cu autocarul, spre lacul Sevan. Pe drum, ghidul nostru, o doamnă cultă, distinsă, văzând că noi nu cumpărăm de mâncare, a oprit autocarul la un popas, unde armencele vindeau niște turte de grâu, ne-a poftit să cumpărăm turte. Și chiar ne-a cumpărat ea, din banii ei, câteva turte. Până ne-am dumirit că n-o să fie masă organizată de dimineață, fiecare e pe cont propriu, Și-
CĂLĂTORIILE ÎN URSS CA SPECIALIST ÎN INFORMATICĂ LA ŞEDINŢELE SUMEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1456132391.html [Corola-blog/BlogPost/370783_a_372112]
-
a poftit să cumpărăm turte. Și chiar ne-a cumpărat ea, din banii ei, câteva turte. Până ne-am dumirit că n-o să fie masă organizată de dimineață, fiecare e pe cont propriu, Și-am cumpărat și mâncat turte de la armence - o bunătate. Lacul Sevan, aflat în zonă de munte, avea o mănăstire pe niște pajiști minunate, iar în vale era lacul întins. Soarele arzător, briza de vânt - să tot stai pe-acolo, ne-am și bronzat în câteva ore. Venea
CĂLĂTORIILE ÎN URSS CA SPECIALIST ÎN INFORMATICĂ LA ŞEDINŢELE SUMEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1456132391.html [Corola-blog/BlogPost/370783_a_372112]
-
pară diferența de vârstă prea mare între el și soții, și-a micșorat vârsta, dându-se mult mai tânăr. Cam prin anul 1820 la vârsta de 22-23 de ani se căsătorește cu o fată frumoasă, dar săracă, anume Zamfira Agurezean, armeancă după nume. Femeia nu dorea această căsătorie, dar a fost obligată de părinți. În scurtă vreme l-a părăsit, după cum însuși el scrie: „a fugit și m-a lăsat și dealul Mitrofoliei necontenit l-am urcat, arătând la judecată că
VIAŢA AMOROASĂ A LUI ANTON PANN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Viata_amoroasa_a_lui_anton_pann_ion_ionescu_bucovu_1351873860.html [Corola-blog/BlogPost/344986_a_346315]
-
câțiva ani de încercări războinice (încercase să cucerească iarăși Ardealul), soldate însă cu eșecuri, ambițiosul voievod s-a stins, de boală, în 1546. 5. Singur împotriva Imperiului Otoman: Ioan Vodă Viteazul Ioan Vodă Viteazul, numit și Armeanul (mama sa fusese armeanca) sau, mai tarziu, Ioan Vodă cel Cumplit, era strănepot al lui Ștefan cel mare. Unele cronici vechi îl prezintă că pe un tiran, dar istoricii moderni îi fac un portret mai măgulitor, recunoscandu-i marele merit de a se fi
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-zece-tradari-din-istoria-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
că o zoresc. Ce mă tot zorești, Istrate? se răstește la mine, pierzându-și răbdarea. Cu nenorociții ăștia trebuie să te târguiești, că altfel ia și pielea de pe tine ... Se pricepe la negustorie, o are în sânge, nu degeaba e armeancă. Tată-său avea cea mai mare prăvălie din Orșova. Până-n '48, că după aia ... Făcuse un gest de lehamite, dar se oprise precaut să-l ducă până la capăt, dintr-un reflex pe care, cu siguranță, îl dobândise, ca mulți alții
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_1_dan_florita_seracin_1342536471.html [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
mâini și de picioare, Istrate, și te duce unde vrea ea!... Interlocutorul meu își întrerupsese vorba cu un hohot de râs, parcă de mult stăpânit în fundul gâtlejului. Așadar, v-ați ținut promisiunea, mă înveselisem la rândul meu, nu româncă, ci armeancă v-ați luat. Ei, se lăsase, după ce contenise din râs, cuprins de nostalgie, Cucaras, s-o fi văzut pe Lolita mea, elevă de liceu, ce fată! Cum își mai mișca ea ochii cei negri, de te tăiau cu privirea ... Plutea
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_1_dan_florita_seracin_1342536471.html [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
cântecele sale sunt ale reveriei! Măiestria interpretării, textele și muzica lor sunt armonii, melancolie și flacără de spirit. Sunt emoție, iubire, alinare! Ele au împodobit în jumătatea a doua a veacului trecut cărările gândului, așa cum fluturii împodobesc aleile grădinii. Este armeancă și poartă în spirit doinele și baladele care sunt sărbători sufletești ale acestui neam cu fibre antice rafinate. Atâtea geruri au trecut peste el, dar armeanul cântă neîncetat, cântece licoroase, cu licoare de dor, drag și viață. Muzica armeană, dacă
ANCA AGEMOLU UITAREA, CA DELICT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429336634.html [Corola-blog/BlogPost/354007_a_355336]
-
unde i-a descălecat, că mai a treia parte grăiescu rusește.” (Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, Sursa: http://adevarul.ro/locale/galati/istorii-controversate-Stefan-mare-jefuitorul-fost-domnitorul-autor-deportari-masa-dus-distrugerea-sute-sates-1 5589a342452e97e90aac0ee7/index.html). Bogdan Petriceicu Hașdeu, Etimologicum Magnum Romaniae, vol. 2, pag 1696,1700,1701,1702: X-Numele de "Armeanca" era dat țigăncilor în Țările Române, fapt confirmat de Hașdeu în Etimologicum Magnum Romaniae. În acest caz, putem considera că Lomii armeni au fost și ei sclavi în robia denumită ȚIGĂNIE în Țările Române. Hașdeu spune că în secolul XIII
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497120538.html [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
secolul XIII o colonie de armeni au înființat orașul Argeș. Tot Hașdeu citează Pravila de la Govora (anul 1640) în care este interzis creștinilor ortodocși de a mânca cu armenii care sunt procleți (anatemizați). B.P. Hașdeu mărturisește că deseori numele de Armeanca se dădea femeilor țigănci. Motivul ar fi că armenii sunt eretici din punct de vedere ortodox, și atunci era potrivit să fie numit un un țigan drept armean, pentru că nu-i așa, athinganoii erau ereticii din Bizanț. La 1740 în
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497120538.html [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
erau ereticii din Bizanț. La 1740 în catastihul mănăstirii Căldărușani printre robii țigani era pomenită "Armenca cu doi nepoți". Prigoanele contra armenilor în Țările Române sunt pomenite în aceeași lucrare a lui Hașdeu. Și acum multe femei rome poartă numele Armeanca. Referință Bibliografică: Nicolae Gheorghe și Martin Kovats- o filoZofie a votului? Limba romani nu este a romilor? / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2353, Anul VII, 10 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marian Nuțu Cârpaci
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497120538.html [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
hinduși care au luptat eroic. Numele Arzan a devenit sinonim în limba armeană pentru cuvântul "idol". Poate că este o evoluție a cuvântului sanscrit Rsi- "înțelept", un cuvânt întâlnit în Romani, de asemenea, sub forma Rashai- un preot. Numele de "Armeanca" era dat țigăncilor în Țările Române, fapt confirmat de Hașdeu în Etimologicum Magnum Romaniae. În acest caz, putem considera că Lomii armeni au fost și ei sclavi în robia denumită ȚIGĂNIE în Țările Române. Hașdeu spune că în secolul XIII
ISTORIA ȚIGANILOR LOM DIN ARMENIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1481028366.html [Corola-blog/BlogPost/367484_a_368813]
-
colonie de armeni au înființat orașul Argeș(5). Tot Hașdeu citează Pravila de la Govora (anul 1640) în care este interzis (6) creștinilor ortodocși de a mânca cu armenii care sunt procleți (anatemizați). B.P. Hașdeu mărturisește (7) că deseori numele de Armeanca se dădea femeilor țigănci. Motivul ar fi că armenii sunt eretici din punct de vedere ortodox, și atunci era potrivit să fie numit un un țigan drept armean, pentru că nu-i așa, athinganoii erau ereticii din Bizanț. La 1740 în
ISTORIA ȚIGANILOR LOM DIN ARMENIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1481028366.html [Corola-blog/BlogPost/367484_a_368813]
-
mai 1973 în Lugoj, județul Timiș, România, fiica lui Toma și Lămîia, cu domiciliul actual în Franța, Rd. de Chateudun, Orleans. 77. Căldăraș Monica, născută la data de 12 ianuarie 1973 în Lugoj, județul Timiș, România, fiica lui Lazăr și Armeanca, cu domiciliul actual în Franța, 1 Rue Antonin George Relin, Argenteuil. 78. Mihai Ionel, născut ia data de 19 septembrie 1968 în Lugoj, județul Timiș, România, fiul lui Ion și Elena, cu domiciliul actual în Franța, Place Aristide Briam, Argenteuil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200967_a_202296]
-
1958 în localitatea Gilău, județul Cluj, România, fiica lui Cadiș Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Remscheid, Mozartstr. 16. 127. Covaciu Florica Antonela, apatrid, născută al 17 ianuarie 1973 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Covaciu Bona Armeanca, cu domiciliul actual în Franța, Argenteuil, Des Aubepines 21. 128. Covaciu Ștefan, apatrid, născut la 28 iulie 1968 în localitatea Curtici, județul Arad, România, fiul lui Covaciu Ștefan și Maria, cu domiciliul actual în Franța, Argenteuil, Des Aubepines 21. 129
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198445_a_199774]
-
757D/2013. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate Societatea Comercială "Agrafood" - S.R.L. din Otopeni, avocat Crăciun Dimitrie, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, iar pentru partea Societatea Națională de Radiocomunicații - S.A. din București, consilierul juridic Mariana Armeanca, cu delegație depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului prezent, care susține admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată și solicită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261533_a_262862]
-
U.G. Mafia (pe "Vorbe"), Anda Adam (backing vocals pe remix-ul piesei menționate mai sus, varianta originală apărând pe albumul de debut al trupei), Tataee de la B.U.G. Mafia (pe "La început a fost"), formația de muzică lăutărească Dan Armeanca (pe piesă ce dă numele albumului), fostă membră a Școlii Vedetelor, Alice Borsuc, ce activă pe atunci în trupa de pop-rock Open (pe "Bine ai venit în paradis..." și backing vocals pe piesă "Probleme de familie"), Pacha Mân (pe "Nopți
Bine ai venit în paradis... () [Corola-website/Science/334891_a_336220]
-
s a exprimat sincer tulburat : „Copiii mei vorbesc rusa fără niciun chef. Eu, fără niciun chef, engleza”. Oricâte însemnări, comentarii sau interpretări des pre vreuna dintre cele 12 cărți lăsate de Serghei Dov latov (3 sept. 1941-24 aug. 1990, mama armeancă, tatăl evreu), o mediană a acestora s-ar formula așa : literatura lui Dovlatov se circumscrie realismului stenic, de tip constatativ. Scriitorul realizează incizii și acolade, în timp și spațiu, la o populație cunoscută în detaliu. Intimitatea acelui eu participativ nu
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
Cosânzeana" deschide șirul colaborărilor cu Liviu Rebreanu (majoritatea retipăriri deghizate). Pentru început, "Proștii" (la un an după tipărirea în "Convorbiri critice"), urmată de noi reeditări, în 1912/1913. Inedite: "Idilă de la țară" (1912), schiță neglijată la alcătuirea volumelor, și "Armeanul, Armeanca și clubul" (1913), pe care o va prelua în volum cu titlul "Idilă de la țară" (fără să fie totuna cu lucrarea amintită mai sus). În anul 1912, în "Almanahul Societății Scriitorilor Români" apare poemul în proză "Mărturisire" (amintit de Fanny
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
cehi, la francezi, de la turci, la maghiari sau nordici și, de ce nu?, la câțiva români (Mihail Sebastian, Mateiu I. Caragiale, Radu Albala, Florin Manolescu, Șerban Foarță, Radu Paraschivescu ș.a.) După scrierea de față(și nu numai!), Serghei Dovlatov (1941-1990, mama armeancă, tatăl evreu) crește cu unu numărul autorilor ruși, refugiați în spații americane, care privesc în urmă cu mânie, chiar proletară, europenește. El este departe, la mare distanță de un Soljenițân sau Nabokov în a biciui și, ca atare, a încrimina
Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
Mitoșeru și de Elena, membră a formației Taboo Girls. Numele câștigătoarei premiului întâi este Elena Dobre. Pe afișul festivalului au figurat numele următorilor muzicieni (în această ordine): Ionuț Cercel, Adrian Minune, Nicolae Guță, Florin Salam, Babi Minune, Dan și Elis Armeanca, Sorinel Puștiu, Denisa, Frații de Aur (Adi de Adi și Sorin Copilul de Aur - n.n.), Dorel de la Popești, Liviu Puștiul, Jean de la Craiova, Petrică și Florin Cercel și Prințesa de Aur. Prima preselecție pentru Miss Piranda 2010 a avut loc
Miss Piranda () [Corola-website/Science/314582_a_315911]
-
persoane în Grecia, iar locul III - 3000 de euro și o excursie de două persoane la Casablanca. Pe afiș au fost amintiți următorii interpreți: Florin Salam, Adrian Minune, Nicolae Guță, Sorinel Puștiu, Babi Minune, Jean de la Craiova, Dan și Elis Armeanca, Frații de Aur, Dorel de la Popești, Liviu Puștiul, Axinte, Marius Babanu, Romeo Fantastic, Rudy, Geo Giovani și B. Artistu. Numele unor muzicieni care au participat la edițiile anterioare ale concursului sunt indicate în lista de mai jos, în ordine alfabetică
Miss Piranda () [Corola-website/Science/314582_a_315911]
-
dintre cele mai fascinante din istoria islamului, în special datorită tensiunilor politice care într-un fel sau altul au avut un impact considerabil asupra evoluției religioase. Puterea mamelucă este instituită de , văduva ayyubidului (m.1247), o fostă sclavă turcoaică sau armeancă. La început sclavă în haremul califului , Šağar intră ulterior în serviciul lui al-Șăliḥ, care o eliberează după ce aceasta îi naște un fiu. Timp de 80 de zile, sultana, singura musulmană care a condus o țară din nordul Africii și din
Dinastia Mamelucă () [Corola-website/Science/329002_a_330331]
-
de invitați care să cânte din voce pe anumite piese selectate, acompaniați de Fanfara Ciocârlia. Vocaliștii contractați pentru Queens & Kings au fost Esma Redzepova (Macedonia), Saban Bajramovic (Serbia), Kaloome (Franța), Ljiljana Butler (Bosnia), Jony Iliev (Bulgaria), Florentina Sandu (România), Dan Armeanca (România), Mitsou (Ungaria). Albumul se încheia cu Farewell March (Adio martie), o baladă funerară cântată de Ioan Ivancea ce fusese înregistrată de Ernst fără a fi însă lansată, și Born To Be Wild, varianta Fanfarei Ciocârlia a cântecului lui Steppenwolf
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
compozitor greco-armean stabilit în Franța. Mistic ca orientare, el a inițiat o mișcare cu trăsături religioase. Gurdjieff s-a născut în cartierul grecesc al orașului Alexandropol (azi Gyumri) din partea rusească a Armeniei, probabil în anul 1866. Tatăl era grec, mama armeancă. Despre copilăria și tinerețea sa nu se știe aproape nimic. Se pare că primii ani ai maturității și-i petrece călătorind prin Africa de nord, Orientul Mijlociu, India și mai ales Asia Centrală. În 1913 se stabilește la Moscova, unde își desfășoară
Georges Ivanovitch Gurdjieff () [Corola-website/Science/304403_a_305732]