92 matches
-
nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului (După datina străbună astăzi este mărțișor, zi de primăvară, soare, sus pe boltă niciun nor) Astăzi este mărțișor - zi de primăvară, calendarul așa zice, dar e frig afară. Două fire de arnici, alb și roșu răsucesc, le atârn la capăt ciucuri și cu dragoste-i privesc. Am pus bucurie-n ei, gândurile mele bune, pntru fiica mea frumoasă fericire să adune. Este vremea florilor, chiar acum de mărțișor, dintr-o lună străvezie
MĂRŢIŞOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/cardei_mariana_1456861741.html [Corola-blog/BlogPost/373336_a_374665]
-
Ion. După el s-au născut, în ordine: Anica ( care a murit la doi ani ), Leana, Titina, Torica. Mama se saturase de fete. Vroia neapărat să facă băieți. Cand a rămas gravidă din nou, a început să coase cămăși cu arnici albastru și negru pentru băiatul care îl aștepta. Coșea așa de frumos, ca toată lumea se minuna ce iese din mâinile ei. Făcea și pantalonași cu flori roșii, albastre și cu ciucuri. Deși nu a știut carte, era foarte deșteaptă și
POVESTEA UNEI FETE CARE TREBUIA SĂ SE NASCĂ BĂIAT, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_unei_fete_care_trebuia_sa_se_nasca_baiat_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/364478_a_365807]
-
recunoscute dar și din cele descoperite, erau sub privirile nesățioase ale tuturor spectatorilor, nu putea sta nimeni indiferent la toate aceste „minuni” cu parfum românesc autentic. Adevăratul chip al românului transpare în fiecare notă muzicală, în fiecare floare cusută-n arnici a costumelor autentice, păstrate din strămoși de către interpreți, cu evlavie și mult respect, aproape cu venerație. O adevărată paradă a costumelor, o competiție stimulativă a talentelor, a vocilor și a interpretării fără greș a cântecelor vechi și noi, cu aceeași
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
-ar fi vrut să se sfârșească/ vreodată această clipă sfântă a iubirii?``(Clipa caldă a iubirii). Starea de reverie în care se cufundă cu plăcere, o poartă spre cadrul rustic al plaiurilor natale în care ``Flori de ii din roz arnici printre crengi de cais cu ramuri muzicale `` plutesc în parfumul amărui de absint și cheamă dorul ( Amintire). Dorul devine element lingvistic evocator, exprimă jalea, după cineva sau ceva nespus de drag, este resimțit cu acuitatea unei dureri fizice : ``Umbra îmi
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1482172973.html [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
ca în curând sa devină medic. De aceea, azi îmbrăcă pe dedesubt desuurile cele mai fine și bluza de mătase naturală, vaporoasă și mult decoltată. Înainte de plecara din fața casei, se întorsese și luase în trăistuța țesută delicat din bumbac și arnici costumul de baie, cumpărat anul-trecut, de la Mamaia când a fost la mare fără bărbatul ei, George fiind plecat într-o delegație în străinătate. Ce a mai curtat-o, acolo la mare, domnul Paul, un tip cunoscut întâmplător pe plajă! Era
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494597104.html [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
rea, plâng când văd în jur copil fără ghete, trist, umil. Plâng când văd în ochi de mamă zi de zi aceeași dramă în coliba de chirpici cum hrănește pe cei mici dintr-o ciorbă de urzici, pe ștergarul cu arnici mămăligă de aseară nu-i porumb de dus la moară. Sărăcie ești ca moartea care-i ține veșnic partea celui ce-are bani în cont pentru alții... cuiul bont răsucit în rană vie, trup și inimă pustie, că de boli
BLESTEMATA SĂRĂCIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1492249412.html [Corola-blog/BlogPost/354240_a_355569]
-
mamele, pruncii și, bineînțeles, Dumnezeu. Poeta manifestă un respect profund față de cuvinte, respect enunțat ab initio încă din titlul fiecărei poezii: Limba noastră, Cuvinte, Morfeme, Doina. Domnia sa are grijă să ne amintească faptul că „pe ia românească/ Hohotesc maci sub arnici”, faptul că „Asprele învățăminte/ Ne sunt cea mai moale haină”, sau că „ Nicio frunză nu suspină/ Când conjugă nemurirea”. Nu în ultimul rând este demnă de remarcat grija pentru formă: fiecare poezie denotă sobrietate, fără să afecteze însă sensibilitatea, regulile
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1488191479.html [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
Păcălici? Spune-mi tu când ne zici, Bancuri bune cu urzici, Cu ascuțite ace de arici Să tot râzi până ce pici! Ține jocul, să nu-l strici, Când te plesnește un bici! Mergi la harnice furnici, Sau la bluze cu arnici! E o zi de primăvară, Cu soare plin prin țară. Dacă-mi tragi o păcăleală, Voi ține la noua tăvăleală! Vino să mai fii copil, Când este întâi April! Referință Bibliografică: Păcălici / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PĂCĂLICI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Pacalici_mihai_leonte_1333280573.html [Corola-blog/BlogPost/358768_a_360097]
-
de argint ori de aur la gât sau la mână. Moneda aceasta, care e de regulă atârnată de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de mătase roșie și albă, sau dintr-un fir de arnici roșu și unul de bumbac alb, sau și din mai multe fire de argint și de aur, se numește mărțișor, mărțiguș sau marț”. Este important de observat că „datina punerii mărțișorului la gâtul sau la mâinile copiilor” se săvârșea în vederea
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Păcălici? Spune-mi tu când ne zici, Bancuri bune cu urzici, Cu ascuțite ace de arici Să tot râzi până ce pici! Ține jocul, să nu-l strici, Când te plesnește un bici! Mergi la harnice furnici, Sau la bluze cu arnici! E o zi de primăvară, Cu soare plin prin țară. Dacă-mi tragi o păcăleală, Voi ține la noua tăvăleală! Vino să mai fii copil, Când este întâi April! Referință Bibliografică: PĂCĂLICI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PĂCĂLICI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1433538067.html [Corola-blog/BlogPost/372471_a_373800]
-
se observă unele influențe din zone mai îndepărtate precum Oravița: ornamentația cu ciurătură 8. De asemenea găsim motivul decorativ ciorchinele de strugure combinat cu motivul decorativ frunză de vită, trandafirul în diferite compoziții. Găsim între acestea ciupage monocrome, broderie cu arnici negru, alb, cu maro, grena, policrom-grena, galben, albastru, sau albastru, galben, negru, nuanțe de maro, negru, galben deschis. În afară de acest ultim ciupag pe care apare motivul strugurelui și al frunzei vitei de vie. Toate celelealte ciupage au compozițiile decorative pe
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Expozitie_de_port_popularciu_varvara_magdalena_maneanu_1394087608.html [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
se vede! Zambilele Au căzut sigur din cer Pe un fir de iarbă verde Picături din efemer, Mici, de nici nu-ți vine a crede. Cupe mici și parfumate De la soare iau sclipici, Fluturi cu-aripi colorate Se așează drept arnici. Când le văd, râzând copii, Dau navală la răzor, Sar într-un picior, zglobii, Flori, ducând măicuței lor. Fulguleț Fulguleț cel îndrăzneț A pornit în lumea mare Singuratic, pe cărare; Ce vă spun, n-o să credeți ! nu o Prieteni mii
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
albastră de sub brazi. Vara îi spărgeam limpezimile înotând spre ostrovul cu sălcii până la casa rațelor sălbatice. Din patru-mpunsături de ac s-au născut fluturii verzi pe prosop. Aliniați aripă cu aripă, mă opresc parcă să merg în codrul de arnici. În cărți aveam scrise drumurile mele și le-am citit munților și apelor, negurilor de pe mlaștini și soarelui. În curând voi spune: Am douăzeci de ani, și pădurile vor vui ireal de adânc. În zarea ceasului aud tropotul calul alb
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
asemenea cămăși încrețite ân jurul gâtului (P. 1330), are gura cămășii înt-o parte, cu mâneca dintr-una, cu altiță și rânduri, întercalate cu rânduri de șabace, cu încreț, pumnași și cipcă, stanul cu trei rânduri de motive geometrice, realizate cu arnici albastru deschis și negru care se repetă pe altiță și mânecă, la gât are gulerul pe bentiță, brodat cu motive geometrice mărunte și cu un volan din dantelă lucrată cu cârligul din bumbăcel alb și albastru deschis. Două cămăși, (P.
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
1307, mâneca cu pumnași , încreț și cipcă) cu mâneca cu altiță, tablă și râuri pe mânecă, iar P.1302, cu o altiță în care apar elemente de noutate în decorarea mînecii, fiind formată de două benzi mai late brodate cu arnici de culoare neagră, cu motivul decorativ ciorchinele intercalate cu o fâșie mai îngustă brodată cu mătase galben deschis cu motivul decorativ frunza de viță. Mâneca se termină cu un încreț îngust, iar pe mânecă mai apare motivul prerupt ciorchinele. Structura
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
în pumnași, se termină cu cipcă, (P 1250, și P.1160), au rânduri sabiate, dintre acestea (P1366) cu decor geometric ales în război are despicătura gurii cămășii într-o parte. Găsim între acestea ciupage monocrome (P1462, P.1250) broderie cu arnici negru, (P.1307) cu maro, (P.1366) cu roșu deschis, (P1304) policrom roșu, galben, albastru, sau policrom albastru, galben, negru, (P. 1302) nuanțe de maro, negru, galben deschis. În afară de acest ultim ciupag pe care apare motivul strugurelui și al frunzei
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
dănac. După o vreme, după fiertul zămii, luă melesteul și bătu făina de păpușoi în apa hierbinte până se-ntări mămăliga așa, ca o pită mare, galbenă și aburindă. Atunci scoase totul în tindă, puse pe masă o scoarță cu arnici, pe ea tablaua cu merinde, scoase stupușul de la țuică, făcu trei cruci, bău și dete și lehuzei: Bea femeie și gândește-te de bine, ca să-ți vină tată la copchil, să fie de priință, să aibă zloată în tot vacul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/limba-noastra-cea-uitata/ [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
renașterii și optimismului. La începuturile sale, mărțișoarele erau purtate la gât sau la mână, și erau atârnate de o cordelușă roșie sau de un găitan compus din două fire răsucite de mătase albă și roșie sau dintr-un fir de arnici roșu sau unul din bumbac alb. În zilele noastre, mărțișorul se poartă o perioadă de timp bine determinată și nu mai este purtat la gât, ci la încheietura mâinii sau prins în piept cu convingerea că toate dorințele se vor
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
tata. Pe atunci ne duceam la Biserică doar la Paști și la Crăciun. Nu știam prea bine de ce ne duceam. Ba ... eu știam. Mă încânta îmbrăcămintea preotului. Avea un fel de șorț în față și în spate, galben-auriu, cusut cu arnici roșu. Nu eram atentă la ce spunea. Îmi plăcea că, la Paști, ciocneam ouă roșii, iar mama ne făcea, din toată sărăcia, cum spunea ea, rochițe noi. Le așezam pe un surcel, adică băț de lemn, legat cu ață, pe
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/_drumul_spre_suflet_saufe_al_florin_tene_1392788823.html [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
de fiecare dată, icoana vie oglindită de luciul lacului. Și era, pe drept, o adevărată icoană, cu toate că era lipsită de sfânta aureolă. Două cornițe negre ca pana corbului împungeau mânecuțele lucitor de albe ale iei brodate cu fir verde de arnici. Ele încadrau o față veselă bine luminată de ultimele raze ale soarelui. Ochii strălucitori ca două luminițe reflectau o inteligență ieșită din comun. Este și normal deoarece era printre puținele fete știutoare de carte din comună, dacă nu chiar unica
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
În țăranca din Muscel pictată Extrem de clasic și rafinat ... În poezia lui, -Alecsandri- “Rodica,”cum ne sugerează Că... și ea îmbracată ar fi Cu iia ce acum “excelează”. Iată ! Sărbătorim o piesă-cult Din borangic, bumbac sau in topit Cusută cu arnici , stilată mult. “E-ambasador al țării” -azi- cinstit ! Referință Bibliografică: IIA ROMÂNEASCĂ / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1271, Anul IV, 24 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Ruse : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
IIA ROMÂNEASCĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Lia_ruse_1403602710.html [Corola-blog/BlogPost/374247_a_375576]
-
nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm să văd ce pun la cale ăi bătrâni. Așa le spuneam noi copii, cu toate că tata nu depășea
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401537800.html [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
în viață ca să îmi fie bine. O umbră de iubire când mi-este cald la soare, o flacără să ardă omătul din cărare... MĂRȚIȘOR Astăzi este Mărțișor - zi de primăvară, calendarul așa zice, dar e frig afară. Două fire de arnici, alb și roșu răsucesc, le atârn la capăt ciucuri și cu dragoste-i privesc. Am pus bucurie-n ei, gândurile mele bune, pntru fiica mea frumoasă fericire să adune. Este vremea florilor, chiar acum de mărțișor, dintr-o lună străvezie
VIAŢA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Viata_0.html [Corola-blog/BlogPost/367081_a_368410]
-
Ritmuri > CE ÎNSEAMNĂ UN CUVÂNT? Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 454 din 29 martie 2012 Toate Articolele Autorului neștiința o iscoadă viitorul nu ia mită cere viața mulțumită, pentru marea ei rocadă turbion de gânduri rele țesătură de arnici când nu știi ce vrei și nici unde te vor duce ele lumi care-ți treceau prin față sau prin care eu treceam lunile ce curg pe geam nopți de gene îmi agață, un mister ascuns în ou ca un
CE ÎNSEAMNĂ UN CUVÂNT? de ION UNTARU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Ce_inseamna_un_cuvant_ion_untaru_1333032864.html [Corola-blog/BlogPost/359726_a_361055]
-
nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm să văd ce pun la cale ăi bătrâni. Așa le spuneam noi copii, cu toate că tata nu depășea
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini.html [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]