74 matches
-
fosta Thracie Antică (datorită Imperiilor Antice, Evmezice și Contemporane ce-au ținut în beznă Pelasgimea > Valahimea Sud-Dunăreano-Balcano-Anatoliană, interzicâbdu-i școlile în limba maternă, interzicându-i Biserică în limba maternă, interzicându-i istoria etc., până la „conștiință-națională-zero“) - faptul că dialectul macedovalah (sau macedoromân, aroman / arman, schipetar etc.) a conservat (în „ruinele lingvistice“ că de-o Sarmisegetusă de azi) un tezaur lexico-morfo-sintactic valah, demn de toată atenția cercetătorilor-lingviști (ce nu s-au pus, au refuzat, ori refuză a se pune în slujba lingvisticii dictate de
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
darul poeziei, Victor Enache scrie în graiul străbunilor săi, în aromana, dar și în română literară. Idiomul în care-și compune versurile, desi dispersat în toate statele din Balcani, dar și în România, este înțeles de toate comunitățile aromânești, cu toate ca aromanii învăța în școlile de stat din toate țările în care viețuiesc alte limbi decât cea pe care au deprins-o de la părinții lor. Liric prin excelență, poetul abordează temele tradiționale ale literaturii aromane: dragostea de neam, nostalgia după locurile de
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
chipuri și icoane'', Editura Humanitas, București, 1992; 6) Nagy-Talavera, Nicholas ,, Nicolae Iorga - O biografie'', Editura Institutul European, București, 1999; 7) Nedelea, Marin, ,,Istoria românilor, compendiu de personalitati politice'', vol II, Editura Niculescu, Bucuresti, 1996; 8) Stoica Lascu - Nicolae Iorga si aromanii'' (I) in revista ,,Tomis'' Serie nouă SEPTEMBRIE 2001, Nr.9(373), anul VI (36) 9) Teodorescu, Barbu, ,,Nicolae Iorga'', Editura Tineretului, Bucuresti, 1968; 10) Turlea Petre, ,, Nicolae Iorga intre dictatura regală si dictatura legionară'', Editura Enciclopedică, Bucuresti, 2001. Referință Bibliografică
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_iorga_omul_politic.html [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
la ediția a VII-a, aduce an de an tradiția autentică în mediul urban prin muzică, dans și arta populară. Pe cele trei scene amenajate în cadrul festivalului vor urca peste 1200 de artiști din toată lumea. Nu vor lipsi grecii, sârbii, aromanii, ucrainienii, rusii-lipoveni, germanii, tătarii, rromii, italienii, maghiarii și bulgarii. Vor avea loc spectacole folclorice, târg de meșteșugari, zona gastronomica, plimbări cu trăsuri și ponei, ateliere de creație și multe alte activități pentru toate categoriile de public. Ediția de anul acesta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/muzici-si-traditii-in-cismigiu/ [Corola-blog/BlogPost/94240_a_95532]
-
muzicii populare precum Margareta Clipă și Gheorghe Turda. Sâmbătă 22 iunie Pe langă târgurile de meșteșugari, zona gastronomica și plimbările cu trăsuri și ponei, care au loc în toate zilele festivalului, vor urca pe scena reprezentanți ai minorităților: greci, ucrainieni, aromani, Floarea Calota, Niculina Stoican, Petrică Mâțu Stoian, Gelu Voicu și Matilda Pascal Cojocarita. Seară, concert extraordinar Ovidiu Lipan Țăndărica. Duminică 23 iunie - concertele continuă, atât cu reprezentanți ai minorităților, cât și cu artiști renumiți de muzică populară, printre care se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/muzici-si-traditii-in-cismigiu/ [Corola-blog/BlogPost/94240_a_95532]
-
ning.com http://atelier.liternet.ro http://cititordeproza .ning.com http://junimeadigitala .ning.com http://negrupealb .ning.com http://casa-gandului.ning.com http://cuvintealese .ning.com http://poezierocada .ning.com http://romaniadindiaspora .ning.com http://dhyeata.wordpress.com http://www.aromanul.ro http://news.radiometafora.ro http://elenatomaxxl.blogspot.com http://hyperliteratura.ro http://conexiunicrestine.ro http://agonia.ro http://www.acum.tv http://www.sferaonline.ro http://lucianblaga-sebes.ning.com/profile/IrinaMihalca?xg source=activity Există un loc numit ~ poezie , un
PROFIL DE AUTOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Irina_Lucia_Mihalca.html [Corola-blog/BlogPost/340616_a_341945]
-
jurnalist, Toma Enache este unul dintre reprezentanții de marcă ai lumii artistice românești. Are un palmares bogat de premii, între care cel mai recent este Premiul „Maestrale Unică” la Festivalul de Film “Babel” pentru pelicula „Nu șunt faimos, dar șunt aroman”. Premieră „D’ale Carnavalului” are loc luni, 3 martie, ora 19.30, la Teatrul Nottara. Biletele se găsesc la casa de bilete a Teatrului Nottara, la Sala Palatului, în oficiile Postei Române și în Magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în
PREMIERA „D’ale Carnavalului” de I.L.Caragiale by http://www.zilesinopti.ro/articole/6556/premiera-dale-carnavalului-de-ilcaragiale [Corola-blog/BlogPost/98806_a_100098]
-
Acasă > Impact > Vocații > EUGENIU CARADA Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 207 din 26 iulie 2011 Toate Articolele Autorului EUGENIU CARADA Născut într-o familie de aromani , la 29 noiembrie 1836 la Craiova este una dintre cele mai importante figuri ale istoriei ce a avut un rol de seamă în crearea României moderne. Alături de C.A. Rosetti, Ion C.Brătianu și alți politicieni ai vremii, a pus
EUGENIU CARADA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Eugeniu_carada.html [Corola-blog/BlogPost/366951_a_368280]
-
lui Emilian Marcu”, să faceți cunoștință cu ”Epicriză” lui Octavian Mihalcea, să lecturați „Iubirea, momentul care repara trecutul și cucerește viitorul” și să meditați asupra esenței acestui material semnat de Ieromonahul Hrisostom Filipescu sau să cunoașteți „Etapele de asimilare ale aromanilor/ vlahilor din Albania”, prezentate de Valentin Mustaka, dar și să vedeți „Lacrimile Luminiței Amărie” așa cum le deslușește Octavian Curpaș ori să vă reîntâlniți cu Cezarină Adamescu, Adrian Botez, Ion Pachia Tatomirescu, George Rocă, Any Drăgoianu, Slavomir Almajăn și cu alți
CITIŢI REVISTA REGATUL CUVÂNTULUI NR. 10 DIN AUGUST 2012! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Cititi_revista_regatul_cuvantului_nr_marian_malciu_1346151756.html [Corola-blog/BlogPost/355292_a_356621]
-
luna lui Eminescu, în februarie ne amintim cu un surâs pe buze de ironicul, genialul și mereu contemporanul Caragiale. Ion Luca Caragiale s-a născut în comuna Haimanale, jud. Dâmbovița la data de 1 februarie, 1852 într-o familie de aromani recent stabilită pe teritoriul românesc, din sursele vremii știm că tatăl său și frații acestuia s-au nascut la Constantinopol. Înclinația spre literatura și în special artă dramatică o regăsim în ADN-ul acestei familii, ambii săi unchi paterni, Iorgu
D'ALE LUI CARAGIALE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/D_ale_lui_caragiale_mara_circiu_1391222793.html [Corola-blog/BlogPost/347316_a_348645]
-
sprijinul statului român. Consilierul de stat la Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor, Sandra Pralong Din Albania, au primit premii: Josif Kruti — profesor de litere și coordonator al Școlii românești de la Divjaka și Ilia Bombaj — lider important al românilor/aromanilor din Selenița. Premiații pentru Ungaria au fost: Adela Kiss — grafician, artist plastic, bursier al statului român la Academia de Artă „ Ioan Andreescu” din Cluj-Napoca și Ștefan Oroianu — fost președinte al Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, reputat artist plastic. Comisia
Câștigătorii Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105824_a_107116]
-
persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română se referă la „persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromani, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromani, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromani, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]
-
de pretutindeni, autoarea dovedește dorința fierbinte de a uni artiștii de origina română prin dragostea de patria mama, prin comunitatea de limbă și cultură românească. A fost apreciată dedicarea acestui ultim număr al revistei Carmina Balcanică, în special comunităților de aromani din Balcani, cu o incursiune în istoria și moștenirea culturală a acestui grup etnic, atât de înrudit prin limba, cultura și trecut istoric de poporul român. Prof. Mircea Săndulescu, ing Dima Lascu, ing George Știrbei, au completat cu exemple din
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York by http://uzp.org.ro/cenaclul-mihai-eminescu-de-la-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
și moștenirea culturală a acestui grup etnic, atât de înrudit prin limba, cultura și trecut istoric de poporul român. Prof. Mircea Săndulescu, ing Dima Lascu, ing George Știrbei, au completat cu exemple din viața și activitatea unor personalități de seamă aromani (Andrei Șaguna, Zahu Până) și a unor oameni de înaltă ținută culturală români (Nicolae Iorga), preocupați de elucidarea originii și a drepturilor comunității aromane, răspândite în Peninsula Balcanică. În încheiere, Mihaela Albu a vorbit cu pasiune despre munca să, despre
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York by http://uzp.org.ro/cenaclul-mihai-eminescu-de-la-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
țara de adopție, cât și în alte țări. Referindu-se la populația macedoromâna (sau aromana), cea mai reprezentativă numeric și cultural în regiunea balcanică, vorbitoarea a adus omagiu unor personalități de seamă, care au studiat rădăcinile istorice și culturale ale aromanilor, legătura acestora cu poporul român (Nicolae Iorga, Zahu Până, Mircea Popescu) . Seară s-a încheiat cu oferirea volumelor prezentate, cu autografe ale autoarei, într-o atmosferă caldă de comunitate de idei și sentimente patriotice. Otilia Montano
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York by http://uzp.org.ro/cenaclul-mihai-eminescu-de-la-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
prost. Carl Gustav Jung - Întrebat de ce nu are și el o statuie, Socrate a răspuns: Mai bine să se întrebe lumea de ce nu am, decât să se întrebe de ce am statuie! - Micul dejun și însurătoarea de tânăr sunt binevenite. proverb aroman - Să ne mințim pe noi înșine ne este mai adânc înrădăcinat decât să-i mințim pe ceilalți. Feodor Dostoievski - Nimic nu e mai frumos decât adevărul, nici mai adevărat decât frumosul. Ion Luca Caragiale - Idealul care ne stă în fața este
CITATE MEMORABILE (117) de ION UNTARU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/ion_untaru_1394767399.html [Corola-blog/BlogPost/353632_a_354961]
-
DE LA TISMANA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1091 din 26 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sfanțul Nicodim s-a născut în anul 1311 într-un sat din Macedonia care se numea Prilep, pare-se dintr-o familie de aromani. Mama sa este prezentată ca fiind una din fiicele domnitorului Basarab I dar era rudă și cu cnejii sârbi Dusan și cu Tarul Lazăr al Șerbiei. În 1335 cunoaște câțiva călugări de la muntele Athos veniți la sfințirea Bisericii Visoki Dećani
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/26_decembrie_sf_nicodim_de_ion_untaru_1388061429.html [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]
-
totodată că acest grup să devină o componentă culturală, artistică și socială importantă a comunității românești din Georgia, SUA. Că o paranteză, părinții copiilor și nu numai (toate persoanele adulte) care vor să facă mișcare în ritm de dans românesc, aroman, grecesc, ș.a., vă informez că după repetiția copiilor, incepand cu ora 8:30 p.m., avem un curs de dans exclusive pentru adulți, deci vă invităm (oficial) la dans! Pentru mai multe informații, mă puteți contacta pe adresa ghiocelul@yahoo.com
INTERVIU REALIZAT CU DL. MARIAN STATE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Pastratorii_traditiei_interviu_realizat_cu_dl_marian_state.html [Corola-blog/BlogPost/343176_a_344505]
-
țări, Încununați cu crește de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Mării Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pusta și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromani, în Pind ... Și să rămânem veșnic frați Band apă vie din Carpați, Aici, la Sfinxul din Bucegi, Unde-am avut preoți și regi. Și o Credință am avut Din veac de mare început; Iar nimănui n-am făcut rău, Crezând
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Rezultatele_concursului_de_cre_al_florin_tene_1377703124.html [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
înjurături și lacrimi la beție combinate cu amnezie. Poate că cei care se îndoiesc de „originea pură” a românilor, au dreptate și poate că toți roamnii sunt venetici că și mine. Altfel cum aș putea să-mi explic că eu, „aromanul” și prietenul meu Koari „neamțul” sau Pistă „ungurul”, avem sentimente mai profunde și la scară mea de valoare, dăm dovadă de mai mult patrotism românesc decât mulți români „get-beget”?! Dimitrie Grama, 10 iulie 2015
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/patriotismul-la-romani/ [Corola-blog/BlogPost/94191_a_95483]
-
de la Moscova; - Regiunea Herta; - Insula Șerpilor; - Bunuri românești în străinătate (clădiri, școli, biserici); - Proiecte de partiție a României; - Proiecte de "automatizare" a unor regiuni din România (Banat, Transilvania); - Comunități românești peste hotare; - Minoritățile românești din Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, U.R.S.S.; aromanii din Grecia și Albania; - Evoluții în structura etnică a Transilvaniei. Anexă B MĂSURI destinate să faciliteze activitatea de cercetare în cadrul arhivei Ministerului Afacerilor Externe 1. Ministerul Afacerilor Externe va lua măsuri menite să asigure accesul cercetătorilor români la documentele diplomatice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141771_a_143100]
-
Se constituie Consiliul pentru Problemele Românilor de Pretutindeni - denumit în continuare Consiliu - organism consultativ al Guvernului, coordonat de Comitetul Permanent al Congresului Spiritualității Românești. ... (2) Consiliul are ca scop multiplicarea și consolidarea legăturilor statului român cu românii de pretutindeni (români, aromani, vlahi etc.) și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, în continuare cu documentele internaționale și reglementările europene în materie și cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt. ... Articolul 2 (1) Consiliul este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113152_a_114481]
-
Blagoevgrad este o regiune ("oblast") în sud-vestul Bulgariei. Se învecinează cu regiunile Kiustendil, Pazargik și Sofia și cu statele Macedonia și Grecia. Capitala să este orașul omonim. Aici trăiește cea mai mare comunitate de aromani din Bulgaria. Bansko, Gostun, Dobriniște, Kremen, Mesta, Obidim, Osenovo, Filipovo Babiak, Belita, Zlatarița, Gălăbovo, Dagonovo, Kraiște, Kuziovo, Liutovo, Orțevo, Palatik, Gorno Kraiște, Ciereșovo Izgrev, Belo Pole, Bistrița, Blagoevgrad, Buchino, Bălgarcievo, Gabrovo, Gorno Hărsovo, Debocița, Delvino, Drenkovo, Dăbrava, Elenovo, Zelendol, Klisura
Regiunea Blagoevgrad () [Corola-website/Science/297180_a_298509]
-
ale țării. Utilizarea acestora a scăzut radical în cursul secolului 20, prin asimilarea cu majoritatea vorbitoare de limba greacă. Acest lucru este valabil pentru arvaniți, un grup de limbă albaneză majoritatea situați în zonele rurale din jurul capitalei Atena, precum și pentru Aromani și Moglenites, de asemenea, cunoscuți sub numele de vlahi, a căror limba este strâns legată de români și care au folosit pentru a trăi împrăștiate în mai multe zone de mountaneous Grecia centrală. Membrii acestor grupuri se identifică etnic că grecii
Demografia Greciei () [Corola-website/Science/319751_a_321080]
-
înspre Cercul Polar, care uneori au fost descriși drept finlandezi sau mai degrabă "finici tartarizați". Alții îi aseamănă bulgarilor de pe Volga sosiți în Europa medievală sau chiar secuilor din estul provinciei române Transilvania. Antropologul Arnold van Genep susținea că saracacianii (aromani grecizați) s-ar fi amestecat în secolul al XVII-lea în munții Rodopi și Pelagonia (Macedonia) cu o parte a iurucilor asimilându-i în mare parte. Fenomenul s-a petrecut și în sens invers: un grup de iuruci ar fi
Iuruci () [Corola-website/Science/304773_a_306102]