754 matches
-
biblioteci și la fonduri mai speciale unde sunt multe odoare românești, a ajuns, cu toată recomandarea patriarhală de la Constantinopol, cu oarecare greutate. În schimb la mănăstirea Iviron s-a bucurat de o cercetare neîngrădită deoarece starețul și secretarul erau macedoneni, aromâni. Athosul e condus de Sfânta Comunitate alcătuită din patru stareți aleși pe rând din cele 20 mănăstiri cu statut de lavre mari. Vin astfel la rând grecii, rușii, sârbii, bulgarii. Românii nu vin niciodată la conducere din cauza delăsării românilor: nimeni
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
folk, nu heavy metal, nu hard-rock, nu de manele. Și totuși un spectacol care atinge spiritele, provocându-ți fiori în viscere. Fiori de Lumină și vuiet de Duh. Glas de înger intonând la vecernii, psalmi laici, doine, balade, vechi cântece aromâne, cântece de lume, cântece de alean, de dor de drag de Patrie, de dor de limba cea vie, românească, închinat Doamnei Regine Limba Română. Un spectacol sublim din toate punctele de vedere, de cea mai înaltă ținută artistică. Dat de
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1397592427.html [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI, de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. STERIE DIAMANDI (22 aug. 1898-12 iunie 1981) a fost cel mai mare scriitor aromân din țară. S-a născut în Grecia, într-o familie de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
samavolnic de guvernul grec), scriitorul părăsind apoi Macedonia în anul 1916, pentru a-și continua studiile în România, unde a pribegit prin mai multe ... Citește mai mult STERIE DIAMANDI (22 aug. 1898-12 iunie 1981) a fost cel mai mare scriitor aromân din țară. S-a născut în Grecia, într-o familie de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
expresie creativă - studii de teren, filme etnologice, concerte și înregistrări sonore, întâlniri interculturale și ateliere creative, cărți și alte publicații, piese de teatru, expoziții itinerante. Drumul, muntele, caravana, oile, fălcarea, mătăniile, cârlibana, devenite locuri și obiecte iconice pentru cultura tradițională aromână, alături de alte elemente ale patrimoniului imaterial, vor constitui conținutul unei prime arhive digitale publice de acest fel la nivel sud-est european, în încercarea de a (re)compune povestea socială și culturală a mai multor generații. Prin activitățile care vor avea
„CU TENDA” pe urmele aromânilor cu Muzeul Național al Țăranului Român by http://uzp.org.ro/cu-tenda-pe-urmele-aromanilor-cu-muzeul-national-al-taranului-roman/ [Corola-blog/BlogPost/93142_a_94434]
-
ateliere creative și întâlniri interculturale, care vor fi anunțate periodic pe pagina de facebook a proiectului (Facebook/Cu Tenda). La începutul anului 2016, Muzeul Național al Țăranului Român va organiza două ateliere, la care vor participa și copii de origine aromână din România. Scopul acestor ateliere este să redescopere printr-un demers creativ valorile tradiționale, dar și pe cele actuale considerate relevante de copii, folosind metode artistice și plastice. Coordonator proiect - Lila Passima Asistent proiect: Georgiana Vlahbei Evaluator: Magda-Raluca Oprea-Minoiu Graphic
„CU TENDA” pe urmele aromânilor cu Muzeul Național al Țăranului Român by http://uzp.org.ro/cu-tenda-pe-urmele-aromanilor-cu-muzeul-national-al-taranului-roman/ [Corola-blog/BlogPost/93142_a_94434]
-
nu i-a dat nici cele mai elementare date despre frații săi din Transnistria, Transcarpatia, Pocuția, Bucovina de Nord, Basarabia de Nord, Herța, Basarabia de Sud, Cadrilater, Timocul sârbesc și bulgăresc, Banatul de Vest, Ungaria de est, despre frații săi aromâni, meglenoromâni și istroromâni. Americanii sunt niște nesuferiți superficiali. Ca bun român, continuă să cauți soluții de a mai face români verzi din încă câțiva unguri și nu îți pune problema celor 12 milioane de români din afara României ce nu au
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
de la Politehnica din București, care ne-a invitat de mai multe ori la el acasă), comandantul legionar Vasile Iasinschi și mulți, mulți alții de care nu-mi mai amintesc...”. Tot la Paris se întâlnește cu nume de seamă ale diasporei aromâne, cu care, 30 de ani mai târziu, va pune bazele primului Congres Internațional de Limbă și Cultură Aromână. Dar în această perioadă are loc un incident care-i lasă un gust amar: „Ora 25”, romanul de succes al scriitorului român
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Iasinschi și mulți, mulți alții de care nu-mi mai amintesc...”. Tot la Paris se întâlnește cu nume de seamă ale diasporei aromâne, cu care, 30 de ani mai târziu, va pune bazele primului Congres Internațional de Limbă și Cultură Aromână. Dar în această perioadă are loc un incident care-i lasă un gust amar: „Ora 25”, romanul de succes al scriitorului român Virgil Gheorghiu a fost lansat și la Nancy. Cei patru studenți „forestieri” români - pentru că la câteva săptămâni după ce
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Pleacă la Paris unde avea foarte mulți prieteni și apoi la Viena, la fratele său, Tașcu, pe care nu-l văzuse de 16 ani, din 1941, când acesta părăsise România, cu destinația Germania. La Pariseste întâmpinat cu bucurie de către comunitatea aromână. Doarme în prima noapte la prietenul său, Demostene Nacu, unde o cunoaște pe Florica Varduli, cumnata acestuia, venită la Paris să-și ajute sora care avea doi copii mici. Nu se gândește la căsătorie, dar pe parcursul șederii la Paris prietenii
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Forget the doctoral studies! - uită de studiile doctorale, i-a spus decanul. Nu se putea despărți de Montreal, de comunitatea românească de-acolo, unde avea foarte mulți prieteni. S-ar fi simțit complet dezrădăcinat pentru că între prietenii săi români și aromâni avea sentimentul acela de „acasă” și nu-și mai dorea o nouă desprindere de cei cu care se simțea „acasă”... Dumitru Sinu îmi povestise de toate întâlnirile și petrecerile lor, pentru că era un grup bine închegat, în care prietenia făcuse
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
nu se înșală, este pentru prima dată când cineva care a primit diploma de membru de onoare a vorbit și despre altceva decât despre silvicultură” - Tiberiu Cunia vorbise prea puțin despre silvicultură, ci atinsese în special problema culturii și limbii aromâne, care va constitui preocuparea sa de bază în anii ce vor urma. FAO și experiența birmaneză În ceea ce privește activitatea profesorului Cunia în cadrul Food and Agriculture Organization (FAO) - ramură a Națiunilor Unite, care asigură asistență și ajutoare, printre altele, în domeniul agriculturii
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
este lipsită nici de activități extraprofesionale, vizitând o mare parte a Germaniei și făcând câteva incursiuni în Franța. În plus, aici i se va accentua dorința de a contribui nemijlocit alături de confrații săi, la conservarea și păstrarea culturii și limbii aromâne. Participă la primul Congres Internațional de Limbă și Cultură Aromânească, organizat la Universitatea Manheim de către profesorul Vasile Barba, un alt intelectual de marcă, cu care va colabora foarte mult în anii ce urmează, în domeniul ligvistic. La întoarcerea în Statele Unite
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
mele, m-am consacrat unei alte activități, diferite, într-un domeniu cu totul nou, devenind lingvist amator (nu autodidact, cum spun eu, pentru că nu am studiat deloc lingvistica și legile ei). De mult timp mă preocupa ideea că neamul nostru aromân e pe cale de dispariție. Răspândit în cinci țări balcanice, cu părți din neam complet izolate - contactele fiind extrem de rare între aromânii dintr-o țară și alta -, prigoniți în ființa lor națională, fără școli, căci ele au fost închise - o parte
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
lor națională, fără școli, căci ele au fost închise - o parte după războiul balcanic din 1912-1913 și restul după ultimul război mondial din perioada 1939-1945 - fără o limbă literară, fără cărți, fără activități culturale la radio sau televiziune, existența poporului aromân, ca etnie separată, era într-o stare precară, menită unei dispariții rapide” - motivează Tiberiu Cunia aplecarea sa spre lingvistică. Câțiva întelectuali de origine aromână aflați în străinătate sunt din ce în ce mai preocupați de situația precară în care se găsea cultura și limba
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
1939-1945 - fără o limbă literară, fără cărți, fără activități culturale la radio sau televiziune, existența poporului aromân, ca etnie separată, era într-o stare precară, menită unei dispariții rapide” - motivează Tiberiu Cunia aplecarea sa spre lingvistică. Câțiva întelectuali de origine aromână aflați în străinătate sunt din ce în ce mai preocupați de situația precară în care se găsea cultura și limba etniei din care proveneau și, începând din 1976-1978 când s-au reîntâlnit, după 30 de ani, în România, au pus bazele unei inițative a
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
în care se găsea cultura și limba etniei din care proveneau și, începând din 1976-1978 când s-au reîntâlnit, după 30 de ani, în România, au pus bazele unei inițative a cărei țintă era menținerea și conservarea culturii și limbii aromâne. Mai târziu, Tiberiu Cunia se afla la Freiburg, grație premiului von Humboldt și, împreună cu Vasile Barba, inițiază și organizează cursuri de limbă aromână, la universitatea din Freiburg, pe care le frecventau tineri aromâni aduși din Balcani. Profesorul Vasile Barba, „motorul
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
în România, au pus bazele unei inițative a cărei țintă era menținerea și conservarea culturii și limbii aromâne. Mai târziu, Tiberiu Cunia se afla la Freiburg, grație premiului von Humboldt și, împreună cu Vasile Barba, inițiază și organizează cursuri de limbă aromână, la universitatea din Freiburg, pe care le frecventau tineri aromâni aduși din Balcani. Profesorul Vasile Barba, „motorul’ angrenajului ce se formase din acest inimos grup de intelectuali aromâni, organizează în 1985 primul Congres Internațional de Cultură și Limbă Aromână, în
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
era menținerea și conservarea culturii și limbii aromâne. Mai târziu, Tiberiu Cunia se afla la Freiburg, grație premiului von Humboldt și, împreună cu Vasile Barba, inițiază și organizează cursuri de limbă aromână, la universitatea din Freiburg, pe care le frecventau tineri aromâni aduși din Balcani. Profesorul Vasile Barba, „motorul’ angrenajului ce se formase din acest inimos grup de intelectuali aromâni, organizează în 1985 primul Congres Internațional de Cultură și Limbă Aromână, în Germania, la universitatea din Manheim. Un al doilea congres este
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
von Humboldt și, împreună cu Vasile Barba, inițiază și organizează cursuri de limbă aromână, la universitatea din Freiburg, pe care le frecventau tineri aromâni aduși din Balcani. Profesorul Vasile Barba, „motorul’ angrenajului ce se formase din acest inimos grup de intelectuali aromâni, organizează în 1985 primul Congres Internațional de Cultură și Limbă Aromână, în Germania, la universitatea din Manheim. Un al doilea congres este organizat la Bridgeport, Connecticut, în Statele Unite, în 1986, de către Tiberiu Cunia și profesorul Aurel Ciufecu. Împreună cu Vasile Barba
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
limbă aromână, la universitatea din Freiburg, pe care le frecventau tineri aromâni aduși din Balcani. Profesorul Vasile Barba, „motorul’ angrenajului ce se formase din acest inimos grup de intelectuali aromâni, organizează în 1985 primul Congres Internațional de Cultură și Limbă Aromână, în Germania, la universitatea din Manheim. Un al doilea congres este organizat la Bridgeport, Connecticut, în Statele Unite, în 1986, de către Tiberiu Cunia și profesorul Aurel Ciufecu. Împreună cu Vasile Barba și cu doi lingviști, A. Caciuperi și N. Samarandu, profesorul Cunia
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
doilea congres este organizat la Bridgeport, Connecticut, în Statele Unite, în 1986, de către Tiberiu Cunia și profesorul Aurel Ciufecu. Împreună cu Vasile Barba și cu doi lingviști, A. Caciuperi și N. Samarandu, profesorul Cunia inițiază un alt proiect: standardizarea sistemului de scris aromân și eliminarea diacriticelor, pentru facilitarea editării de materiale și cărți în limba aromână. Această ortografie fără semne diacritice este astăzi cea folosită în mod exclusiv, de aromânii din Serbia, Macedonia, Bulgaria și Albania, și de majoritatea celor din România și
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Cunia și profesorul Aurel Ciufecu. Împreună cu Vasile Barba și cu doi lingviști, A. Caciuperi și N. Samarandu, profesorul Cunia inițiază un alt proiect: standardizarea sistemului de scris aromân și eliminarea diacriticelor, pentru facilitarea editării de materiale și cărți în limba aromână. Această ortografie fără semne diacritice este astăzi cea folosită în mod exclusiv, de aromânii din Serbia, Macedonia, Bulgaria și Albania, și de majoritatea celor din România și din Grecia. În 1988 Tiberiu Cunia înființează la Syracuse Editura „Cartea Aromână”, iar
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
limba aromână. Această ortografie fără semne diacritice este astăzi cea folosită în mod exclusiv, de aromânii din Serbia, Macedonia, Bulgaria și Albania, și de majoritatea celor din România și din Grecia. În 1988 Tiberiu Cunia înființează la Syracuse Editura „Cartea Aromână”, iar primele cărți sunt publicate în anul 1989. Sub semnătura profesorului Cunia, apare Dicționarul român-aromân, cuprinzând în jur de 25.000 de cuvinte, structurat pe baza unui dicționar similar, al lui Tache Papahagi. Editura „Cartea Aromână” a publicat până în prezent
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
la Syracuse Editura „Cartea Aromână”, iar primele cărți sunt publicate în anul 1989. Sub semnătura profesorului Cunia, apare Dicționarul român-aromân, cuprinzând în jur de 25.000 de cuvinte, structurat pe baza unui dicționar similar, al lui Tache Papahagi. Editura „Cartea Aromână” a publicat până în prezent peste 150 de cărți, broșuri și reviste (în forma de carte de 170-220 de pagini), aproape toate în limba aromână. Câțiva ani mai târziu, înființează „Rivista di Litiratură și Studii Armâni”, care apare de două ori
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]