1,038 matches
-
în piese de teatru scrise de el însuși”), este prezent în antologie cu poezia „Dona Clara”, binecunoscută în special datorită transpunerii sale muzicale de către Tudor Gheorghe (câți știau că textul piesei interpretate de valorosul artist aparține lui H. Lecca?). Urmează aromânul Dumitru Caracostea, „critic literar, istoric și teoretician al limbii române, folclorist, profesor universitar, conducător de reviste literare, fondatoral Institutului de istorie și critică literară, membru al Academiei Române”, care este prezent în antologie cu studiul de istorie literară „O frescă folclorică
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
care și-au pierdut graiul au dispărut. Dovadă sunt cele peste 100 de popoare mici din Rusia care, pierzându-și limba și scrisul, au dispărut, s-au topit în acest babilon cu numele „rosiane”. Dovezi sunt și marea parte a aromânilor din jurul României, care din cauza politicilor de deznaționalizare promovate de Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Ucraina ș.a. încetul cu încetul dispar. Despre importanța limbii la românii basarabeni vorbesc mai multe. Limba română a fost cântată de clasicii literaturii românești. Constient de faptul
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
STERIE DIAMANDI, de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. STERIE DIAMANDI (22 aug. 1898-12 iunie 1981) a fost cel mai mare scriitor aromân din țară. S-a născut în Grecia, într-o familie de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
a născut în Grecia, într-o familie de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și al Elenei Tufa. Scriitorul a studiat la școlile românești din Salonic, Mețova, Ianina și Bitolia, unde erau licee în limba română. (Da, pe atunci existau mari școli românești în Gecia, desființate ulterior
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
a-și continua studiile în România, unde a pribegit prin mai multe ... Citește mai mult STERIE DIAMANDI (22 aug. 1898-12 iunie 1981) a fost cel mai mare scriitor aromân din țară. S-a născut în Grecia, într-o familie de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
a născut în Grecia, într-o familie de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și al Elenei Tufa. Scriitorul a studiat la școlile românești din Salonic, Mețova, Ianina și Bitolia, unde erau licee în limba română. (Da, pe atunci existau mari școli românești în Gecia, desființate ulterior
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
acelor comunități în mișcare, care au traversat aproape invizibil istoria, având însă o mare contribuție în conturarea simbolică a hărții culturale a Balcanilor. Păstori nomazi, ciobani, bejenari fără adăpost, singuratici și rătăcitori, cum au fost numiți de-a lungul timpului, aromânii devin subiectul unui proiect cultural interdisciplinar, în care discursul antropologic se îmbină cu forme de expresie creativă - studii de teren, filme etnologice, concerte și înregistrări sonore, întâlniri interculturale și ateliere creative, cărți și alte publicații, piese de teatru, expoziții itinerante
„CU TENDA” pe urmele aromânilor cu Muzeul Național al Țăranului Român by http://uzp.org.ro/cu-tenda-pe-urmele-aromanilor-cu-muzeul-national-al-taranului-roman/ [Corola-blog/BlogPost/93142_a_94434]
-
Gaisân) etc. Th. Burada înfățișează din gubernia Cherson în 1893 următoarele sate moldovenești: Iasca, Grădinița, Sevărtaica, Belcauca (spre Ovideopol), Mălăiești, Floarea, Tei, Coșarca, Buturul, Perperița, Goiana, Siclia, Corotna, Cioburceni, Speia, Caragaciu, Tașlâc, Doroțcaia, Voznisevsca (pe Bug), Moldovca și Cantacuzinovca. Același aromân Burada în 1906 găsește în Podolia satele românești: Lescovăț, Ruda, Ivaneț, Rogozna, Studenița, Ușița, Lipciani, Serebia, Bușa, Coșnița, Grușca, Ocnița, Camenca, Lăpușna, Sărăței, Râbnița, Botușani, Pietrosul, Slobozia, Domnița, Balta, Moșneagul, Senina, Bursucul(40). Tot atunci potrivit cifrelor oficiale existau în
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
curiozitatea de a afla cât mai multe lucruri despre viața și activitatea contemporanilor săi, a celor care asemeni lui au avut tăria să-și înfrunte destinul, urmând calea exilului. Așa am reușit să intru în contact cu profesorul Tiberiu Cunia, aromân de origine, refugiat din România în toamna anului 1948. În prezent, la venerabila vârstă de 85 de ani domnul Cunia viețuiește în statul New York și încă mai are preocupări care-l onorează. Este interesant de urmărit ascensiunea unui om pasionat
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
preocupări care-l onorează. Este interesant de urmărit ascensiunea unui om pasionat de știință și nu numai, spre o carieră încununată de realizări impresionante, dar și de cunoscut preocupările sale curente, privind păstrarea și conservarea culturii și limbii neamului său, aromânii. 63 de ani de exil, urmând o traiectorie sinuoasă, presărată cu temeri și inedit, cu întristare și exaltare, cu reușite și eșecuri s-au scurs într-o manieră în care, optimistul și temerarul luptător a ieșit învingător în fața tuturor piedicilor
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
muncă, dăruire, sacrificiu și rigurozitate, dar toate acestea nu aveau șanse de reușită dacă nu erau făcute cu pasiune și seriozitate. Primii 22 de ani... S-a născut la 10 ianuarie 1926 la Edessa, în Grecia, într-o familie de aromâni. La câteva luni după nașterea sa, familia lui părăsește Grecia refugiindu-se în Cadrilaterul românesc, la Bazargic (în Bulgaria de astăzi), unde rămân până în 1940, când soarta le deschide drumul către Constanța. După studiile primare și gimnaziale pe care le
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
imprudența să îl întrebe: Cum ai făcut să capeți premiul von Humboldt? Amuzat, Tiberiu Cunia i-a răspuns simplu și elegant: „Foarte ușor, nu faci nimic! Ei ți-l dau fără să-l ceri”. „Sângele nu se face apă!” - Un aromân dedicat neamului său „Spre sfârșitul vieții mele, m-am consacrat unei alte activități, diferite, într-un domeniu cu totul nou, devenind lingvist amator (nu autodidact, cum spun eu, pentru că nu am studiat deloc lingvistica și legile ei). De mult timp
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
eu, pentru că nu am studiat deloc lingvistica și legile ei). De mult timp mă preocupa ideea că neamul nostru aromân e pe cale de dispariție. Răspândit în cinci țări balcanice, cu părți din neam complet izolate - contactele fiind extrem de rare între aromânii dintr-o țară și alta -, prigoniți în ființa lor națională, fără școli, căci ele au fost închise - o parte după războiul balcanic din 1912-1913 și restul după ultimul război mondial din perioada 1939-1945 - fără o limbă literară, fără cărți, fără
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
și N. Samarandu, profesorul Cunia inițiază un alt proiect: standardizarea sistemului de scris aromân și eliminarea diacriticelor, pentru facilitarea editării de materiale și cărți în limba aromână. Această ortografie fără semne diacritice este astăzi cea folosită în mod exclusiv, de aromânii din Serbia, Macedonia, Bulgaria și Albania, și de majoritatea celor din România și din Grecia. În 1988 Tiberiu Cunia înființează la Syracuse Editura „Cartea Aromână”, iar primele cărți sunt publicate în anul 1989. Sub semnătura profesorului Cunia, apare Dicționarul român-aromân
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
iarna ce vine, pentru a fi tipărit înainte de venirea verii 2012. Dicționarul va putea fi consultat și online, dacă voi găsi un tânăr care s-o facă; îl avem deja în computer și va fi distribuit prin internet către toți aromânii. Fiind în computer, va putea fi corectat sau îmbogățit prin adăugiri de cuvinte noi, introducere de neologisme etc. În plus, se pot face dicționare mai mici, școlare sau de buzunar, și cuvintele pot fi traduse, grație facilităților oferite de computer
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
următoarele precizări: • „Dialectul daco-român se vorbește în România, Republica Moldova, partea de est a Banatului sârbesc, regiunea dintre Timoc și Morava, nord-vestul Bulgariei, în Ucraina și Ungaria; • „Dialectul macedo-român, în Macedonia, Epir și Tesalia (sudul Serbiei și nordul Greciei), vorbit de aromâni, armâni, rrămâni (cuțovlahi); • „Dialectul meglenoromân, în regiunea Meglen (orășelul Nănta) și în zece sate vecine (Bosnia), poate și în Asia Mică. Se numesc vlahi-vlași; • „Dialectul istro-român, în opt sate din peninsula Istria (vlăhi-vleși), în Bosnia și Croația (mavrovlahi). Mai sunt
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
s-au acordat aceste drepturi etnicilor de aceași națiune (greci, sârbi, bulgari). Ne ștergem singuri urmele? Prin ignoranță, nepăsare și, uneori, comițând fapte reprobabile, autoritățile statului român au contribuit la politicile respectivelor țări, de ștergerea urmelor de identitate ale puținilor aromâni și vlași care mai îndrăzneau (și îndrăznesc) să mai vorbească românește pe acele meleaguri. În revista „Formula As” nr. 842/oct. 2008 este publicat un tulburător interviu luat de Ion Longin Popescu aromâncei Maria Vurduni Spânache din Veria-Grecia, care a
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
Vurduni Spânache din Veria-Grecia, care a declarat: „Deși România este statul cu cea mai mare obligație față de românitatea balcanică, Bucureștiul pare a fi uitat de existența noastră”. În interviu relatează un episod revoltător , când Ceaușescu a vândut statului grec școlile aromânilor , unde aceștia învățau în limba română. Ceaușescu a „vândut” o proprietate care nu era a statului român, iar statul grec a „cumpărat” școlile, ca să le desființeze „legal”. De fapt, școlile construite de aromâni (deci, adevărații proprietari ale lor), fuseseră închise
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
când Ceaușescu a vândut statului grec școlile aromânilor , unde aceștia învățau în limba română. Ceaușescu a „vândut” o proprietate care nu era a statului român, iar statul grec a „cumpărat” școlile, ca să le desființeze „legal”. De fapt, școlile construite de aromâni (deci, adevărații proprietari ale lor), fuseseră închise de greci mai înainte de cumpărare, însă Ceaușescu a desăvârșit „opera” de ucidere a învățământului românesc din Grecia.. Aromânii susțin că limba lor este diferită de limba română, că este o limbă protolatină străveche
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
iar statul grec a „cumpărat” școlile, ca să le desființeze „legal”. De fapt, școlile construite de aromâni (deci, adevărații proprietari ale lor), fuseseră închise de greci mai înainte de cumpărare, însă Ceaușescu a desăvârșit „opera” de ucidere a învățământului românesc din Grecia.. Aromânii susțin că limba lor este diferită de limba română, că este o limbă protolatină străveche. Între timp, în Grecia, limba aromână fără școli, cu interdicții majore cu privire la învățământ, practic s-a desființat, iar copii lor au uitat limba strămoșească. Bucuria
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
munții Pelasgo-Daco-Thracilor/ Valahilor, adică ai Dacoromânilor/ Românilor”. (Istoria religiilor, vol. I, Prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu, Timișoara, Editura „Aethicus”, 2001). - Cuvântul pelasg este atestat pentru prima oară la istoricul Herodot Carianul, care descrie pe larg pelasgii din Grecia, strămoșii direcți ai aromânilor, în Istorii (I, II, III, IV etc). El desemnează și pe strămoșii românilor în orizontul dacic. Orizontul dacic era suprapus în Antichitatea Înaltă cu aria Europei Răsăritene în care a înflorit Civilizația Europei Vechi (Old European Civilization - Marija Gimbutas) îndată
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
tari, Încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pustă și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromâni, în Pind... Și să rămânem veșnic frați Bând apa vie din Carpați, Aici, la Sfinxul din Bucegi, Unde-am avut preoți și regi. Și o Credință am avut Din veac de mare început; Iar nimănui n-am făcut rău, Crezând
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013-2/ [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
precisă, Franz Josef - referindu-se la declarațiile sale anterioare din 27 septembrie 1860 și 25 iunie 1863 - l-a informat pe Șaguna că aprobă întemeierea unei mitropolii ortodoxe române autonome și l-a numit pe el ca cel dintâi mitropolit“. Aromânul Andrei Șaguna fusese cel care-și pusese speranța în împăratul austriac dinainte de Revoluția din 1848/49, câștigând-și astfel dușmănia lui Kossuth, care l-ar fi dorit mort. Acum, biserca sa ortodoxă românească devenea egală cu cea greco-catolică românească, moment
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Vlad Cubreacov a intervenit cu declarații scrise, interpelări adresate Comitetului de Miniștri, luări de cuvânt și proiecte de Rezoluții în favoarea românilor dintre Timoc, Dunăre și Morava (Serbia de răsărit), a istroromânilor din Croația, a aromânilor din statele balcanice, precum și a românilor din Ucraina.
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Anatolie_tihai_un_misionar_basarabean_in_japonia_1_.html [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
valorile spirituale nemuritoare ale națiunii noastre.Ele trebuie păstrate, susținute și promovate în condițiile specifice ale epocii în care trăim. Domnul Corneliu Zeana este aromân, adică “român absolut” , după o vorbă a lui Petre Țuțea. Eminescu este foarte iubit de aromâni și a fost transpus în idiomul lor de mai mulți poeți. Pentru ca publicul prezent la serată să audă cum sună versurile lui Eminescu în dialectul aromân al limbii române, domnul Corneliu Zeana a invitat-o la microfon pe eleva MIhaela
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 by http://uzp.org.ro/serata-eminescu-jurnalistul-decembrie-2016/ [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]