161 matches
-
autorul volumului „Istoria limbii române” (edit. Junimea,1980). O lucrare cu o documentație amplă, cu explicații tehnice privind formarea cuvintelor și cu demonstrații științifice în fonologie, arătând care sunt factorii de influență ai limbajului fonetic la români, în funcție de structura organelor articulatorii. Mă rog, un autentic savant al limbii românești cu o bogată erudiție care i-a permis să emită teorii cu privire la schimbările fonetice în limbă, respectiv adaptarea limbii latine la specificul organelor articulatorii și psihicul popoarelor cucerite de romani. Adică a
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
ai limbajului fonetic la români, în funcție de structura organelor articulatorii. Mă rog, un autentic savant al limbii românești cu o bogată erudiție care i-a permis să emită teorii cu privire la schimbările fonetice în limbă, respectiv adaptarea limbii latine la specificul organelor articulatorii și psihicul popoarelor cucerite de romani. Adică a expus un mecanism complicat care a dus la formarea limbii române din limba latină populară cu diferite procese evolutive petrecute în fiecare etapă istorică. Pe parcursul celor 750 de pagini autorul demonstrează că
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
a cuvântului. b) Frazeologie: Noțiunea de frazeologie. Frazeologismele. Tipuri de frazeologisme după originea lor. Folosirea frazeologismelor în literatura beletristică. Funcția lor stilistică. ... c) Fonetică și fonologie: ... ● Obiectul foneticii. Raportul foneticii cu fonologia. Fonemele vocalice ale limbii ucrainene contemporane. Trăsăturile lor articulatorii și acustice. Schimbarea în fluxul vorbirii. Asimilarea, disimilarea (diferite tipuri), simplificarea în grupurile consonantice. Alternanța fonemelor în limba ucraineană contemporană. Alternanța fonemelor și alternanța variantelor (combinatorii și poziționale). Alternanța vocalelor în procesul formării cuvintelor și declinării lor. Alternanța sunetelor o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
în educarea limbajului și a comunicării la copilul mic; - prevenirea și înlăturarea tulburărilor de vorbire - modalități concrete de acțiune (etapa de identificare și de cunoaștere a tulburărilor de vorbire, etapa de formare, de fixare și de consolidare a unor deprinderi articulatorii corecte, etapa de muncă individuală sau colectivă pentru corectare, fixare și consolidare a deprinderii de emitere a sunetelor, metode specifice de corectare a limbajului-exerciții de vorbire ritmată, recitarea de poezii, exerciții de imitare, citirea imaginilor, alcătuirea de povestiri, jocul liber
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
lexicală și semantică a cuvântului. b) Frazeologie: Frazeologismele. Tipuri de frazeologisme după originea lor. Folosirea frazeologismelor în literatura beletristică. Funcția lor stilistică. ... c) Fonetică și fonologie: ... ● Obiectul foneticii. Raportul foneticii cu fonologia. Fonemele vocalice ale limbii ucrainene contemporane. Trăsăturile lor articulatorii și acustice. Schimbarea în fluxul vorbirii. Asimilarea, disimilarea (diferite tipuri), simplificarea în grupurile consonantice. Alternanța fonemelor în limba ucraineană contemporană. Alternanța fonemelor și alternanța variantelor (combinatorii și poziționale). Alternanța vocalelor în procesul formării cuvintelor și declinării lor. Alternanța sunetelor o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
are trei forme: clonica, tonica și mixtă. În bîlbîiala clonica apar întreruperi ale cursivități vorbirii, determinate de prelungirea sau repetarea unor sunete și silabe. În formă tonica apare un blocaj la nivelul primului cuvînt din propoziție prin prezența unui spasm articulatoriu de lungă durată. Formă mixtă este mai gravă, deoarece sînt prezente caracteristicile primelor două, cu predominarea uneia dintre ele. Printre cauzele bîlbîielii menționam o serie de factori de natură psihologică că: traumele psihice (sperieturi, emoții, șoc pe fondul unei constituții
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
intrasistemică) - se realizează în cazul pierderii totale a auzului și presupune restructurarea schemei funcționale prin preluarea de către analizatorii valizi a funcției pierdute; în acest caz, auzul deficitar este compensat de văz (prin labiolectură), de simțul vibrotactil (esențial pentru perceperea vibrațiilor articulatorii în procesul demutizării) și mai ales de plasticitatea structurilor cerebrale (interferența funcțională a ariilor de proiecție primară cu ariile de asociație care intervine în integrarea și interpretarea corectă a informațiilor primite pe cale vizuală și vizual‑motrice); - compensarea de tip mixt
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vorbire cu copiii, din pricina instalării rapide a oboselii, se recomandă exersarea timp de doar câteva minute; în schimb, această exersare pe perioade scurte poate fi repetată frecvent în aceeași ședință, pentru ca între aspectul sonor corect al sunetului rostit și mișcările articulatorii corespunzătoare să se poată fixa legăturile necesare; e) principiul utilizării sunetelor ajutătoare - pentru a evita apariția tensiunilor între controlul conștient al mișcărilor articulatorii și cel al poziției sunetelor, care pot afecta succesul intervenției logopedice, se recomandă folosirea sunetelor asemănătoare pe
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
poate fi repetată frecvent în aceeași ședință, pentru ca între aspectul sonor corect al sunetului rostit și mișcările articulatorii corespunzătoare să se poată fixa legăturile necesare; e) principiul utilizării sunetelor ajutătoare - pentru a evita apariția tensiunilor între controlul conștient al mișcărilor articulatorii și cel al poziției sunetelor, care pot afecta succesul intervenției logopedice, se recomandă folosirea sunetelor asemănătoare pe care copilul le poate pronunța și, treptat, să se treacă la sunetele noi, corecte, care vor înlocui sunetele greșit pronunțate; f) principiul utilizării
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
noi, corecte, care vor înlocui sunetele greșit pronunțate; f) principiul utilizării autocontrolului auditiv - dacă după mai multe încercări și exerciții copilul nu poate distinge sunetele care fac parte din aceeași grupă de sunete, atunci logopedul va demonstra pe organele lui articulatorii și va arăta copilului deosebirile dintre acestea (dezvoltarea autocontrolului se poate face și prin comparația imaginii din oglindă cu cea demonstrată de logoped); g) principiul acțiunii minime - este mai eficient ca sunete noi să se exerseze la începutul exercițiilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
asemenea, metodele și procedeele de lucru în logopedie corespund unor etape distincte în procesul de corectare a tulburărilor de limbaj, respectiv emiterea, consolidarea, diferențierea și automatizarea pronunției sunetelor: - în etapa emiterii sunetelor se recurge în mod curent la metoda demonstrației articulatorii în fața oglinzii logopedice, la exerciții (articulatorii și fonatorii), la comparație, precum și la metoda derivării sunetului nou din sunete corect emise anterior prin analiza și sinteza fonematică (metoda fonetică analitico‑sintetică); - în etapa consolidării sunetelor se recurge la metoda exercițiului și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în logopedie corespund unor etape distincte în procesul de corectare a tulburărilor de limbaj, respectiv emiterea, consolidarea, diferențierea și automatizarea pronunției sunetelor: - în etapa emiterii sunetelor se recurge în mod curent la metoda demonstrației articulatorii în fața oglinzii logopedice, la exerciții (articulatorii și fonatorii), la comparație, precum și la metoda derivării sunetului nou din sunete corect emise anterior prin analiza și sinteza fonematică (metoda fonetică analitico‑sintetică); - în etapa consolidării sunetelor se recurge la metoda exercițiului și a comparației, prin efectuarea repetată a
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
situații de comunicare scrisă sau orală pentru a încheia astfel procesul complex de corectare a tulburărilor de limbaj. Etapele, metodele și procedeele specifice de corectare a sunetelor sunt, după E. Jucău și N. Jurcău (1989), următoarele: 1. Emiterea sunetului: - demonstrația articulatorie - analiza mișcărilor articulatorii, sinteza mișcărilor articulatorii, articularea cu voce șoptită, articularea cu voce normală; - exercițiul - articulator, fonator și ortofonic; - comparația - sonoră, grafică, sonoră + grafică; - derivata sunetului - din sunete apropiate ca loc și mod de articulare, din sunete care apar primele
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
scrisă sau orală pentru a încheia astfel procesul complex de corectare a tulburărilor de limbaj. Etapele, metodele și procedeele specifice de corectare a sunetelor sunt, după E. Jucău și N. Jurcău (1989), următoarele: 1. Emiterea sunetului: - demonstrația articulatorie - analiza mișcărilor articulatorii, sinteza mișcărilor articulatorii, articularea cu voce șoptită, articularea cu voce normală; - exercițiul - articulator, fonator și ortofonic; - comparația - sonoră, grafică, sonoră + grafică; - derivata sunetului - din sunete apropiate ca loc și mod de articulare, din sunete care apar primele în ontogeneză. 2
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pentru a încheia astfel procesul complex de corectare a tulburărilor de limbaj. Etapele, metodele și procedeele specifice de corectare a sunetelor sunt, după E. Jucău și N. Jurcău (1989), următoarele: 1. Emiterea sunetului: - demonstrația articulatorie - analiza mișcărilor articulatorii, sinteza mișcărilor articulatorii, articularea cu voce șoptită, articularea cu voce normală; - exercițiul - articulator, fonator și ortofonic; - comparația - sonoră, grafică, sonoră + grafică; - derivata sunetului - din sunete apropiate ca loc și mod de articulare, din sunete care apar primele în ontogeneză. 2. Consolidarea sunetului: - exercițiul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
reprezentare identificăm aptitudini psiholingvistice de asociații auditiv‑vizuale, iar la nivelul automatizării identificăm aptitudini psiholingvistice de integrare auditivă și vizuală, dar și de memorie secvențială audiovizuală; c) în procesele de expresie, la nivelul de reprezentare identificăm aptitudinile psiholingvistice de expresie articulatorie și fluiditate lexicală, iar la nivelul automatizării identificăm aptitudinile de execuție biomecanică (motricitatea fonoarticulatorie) a actelor vorbirii. În realitate, subcanalele auditiv, vizual și motor sunt prezente într‑o anumită proporție conjuncturală, fără ca vreunul dintre ele să lipsească. Această teorie are
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
grafice ale acesteia, scrierea literei în întregime și a cuvintelor care cuprind această literă, apoi scrierea de propoziții. În cazul copiilor cu deficiențe de auz se recomandă și folosirea analizei și sintezei cuvântului după imaginea labiovizuală (în fața oglinzii) și kinesteziile articulatorii corespunzătoare (palparea zonei gâtului în dreptul laringelui pentru a sesiza vibrațiile). De asemenea, la utilizarea acestei metode, cuvintele și propozițiile trebuie să fie cunoscute sub aspect semantic și articulator, să aibă o componentă articulatorie simplă, sunetul nou (grafemul) să fie situat
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
după imaginea labiovizuală (în fața oglinzii) și kinesteziile articulatorii corespunzătoare (palparea zonei gâtului în dreptul laringelui pentru a sesiza vibrațiile). De asemenea, la utilizarea acestei metode, cuvintele și propozițiile trebuie să fie cunoscute sub aspect semantic și articulator, să aibă o componentă articulatorie simplă, sunetul nou (grafemul) să fie situat în cuvânt într‑o poziție avantajoasă pentru a fi ușor sesizat din punct de vedere articulator și vizual, iar cuvintele cu noul sunet să fie astfel alese încât să cuprindă o singură literă
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
etc). În evoluția limbajului se mențin mult timp o serie de caracteristici, cum ar fi: vorbirea la persoana a treia, „eu” e folosită foarte tardiv, folosirea numelui concomitent cu persoana a treia, dificultăți În folosirea cuvintelor „da” sau „nu”, tulburări articulatorii, „jocuri verbale”, substituiri metaforice amintind de particularitățile limbajului schizofrenului adult, utilizarea cuvintelor, fraze pentru a desemna un ansamblu relațional. Sunt și copii autiști la care limbajul poate apărea În jurul vârstei de 4-5 ani, dar Într-o manieră anarhică. Nu pot
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
evocă desenul, pictura sau scriitura, în vreme ce porno descinde în directă linie din cinema [...]. Porno a devenit un adevărat discurs, de când a părăsit lumea prea limitată a imaginilor fixe pentru cele animate, deplasare care l-a făcut să-și câștige dimensiunea articulatorie". Sexe mécanique, La Table Ronde, 2002, p. 203. Printre alte efecte, trecerea de la pornografie la porno contribuie la marginalizarea literaturii pornografice, ale cărei puteri de stimulare sexuală par slabe, ba chiar derizorii, dacă le comparăm cu cele ale imaginii animate
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Într-un mod original diferitele tendințe pozitive manifestate pe plan mondial. Astfel, În orele de limbaj și comunicare, accentul se pune pe realizarea comunicării din necesitate, care să stimuleze interesul pentru vorbire, fără să țină seama prea mult de dificultățile articulatorii ale structurilor fonetice. La tehnica vorbirii se exersează, În mod gradat și sistematic, pronunția fonemelor și a structurilor verbale specifice limbii române, cu procedee folosite În mod deosebit În Învățământul de masă. Trebuie subliniat faptul că și În cadrul orelor de
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
tonic (accent de intensitate și accent de înălțime) se diferențiază de limbile cu tonuri (tonale). Acestea din urmă sînt cele mai răspîndite din lume, desi limbile indo-europene și majoritatea celor uralo-altaice sînt limbi cu accent tonic. Tonul este o "caracteristică articulatorie, constînd în variații de înălțime în rostirea silabelor dintr-un cuvînt. Aceste variații sînt determinate de numărul de vibrații pe secundă și gradul de contracție a coardelor vocale" (DSL, 544). Se știe că, din perspectiva foneticii acustice, consoanele sînt zgomote
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unei vorbiri corecte, fluente, expresive. Realizabil prin: educarea motricității generale; mărirea capacității pulmonare, educarea respirului și a echilibrului dintre inspir - expir; înlăturarea tulburărilor motricității organelor de vorbire, crearea posibilităților de articulare corectă a sunetelor deficitare și de diferențiere sonoră și articulatorie a sunetelor (surde - sonore); dezvoltarea auzului fonematic, consolidarea deprinderilor de pronunție, citire, scriere corectă a sunetelor deficitare; dezvoltarea capacității de formulare corectă a propozițiilor care conțin cuvinte cu sunetul corectat; dezvoltarea atenției vizuale și auditive, dezvoltarea memoriei și gândirii. Obiective
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
celorlalți. Metode pentru însușirea pronunției corecte și a comunicării verbale A. Metode de tip intuitiv: imitarea, demonstrarea, modelarea; Metode de tip activ: exercițiul, jocul didactic; Metode de tip verbal: explicația, conversația; Metode specifice: imitarea, metoda mecanică. B. Metodologia specifică: Demonstrația articulatorie: demonstrația logică; demonstrația cu ajutorul obiectelor sau fenomenelor; demonstrația cu ajutorul desenului; demonstrația prin exemple și experiențe; demonstrația prin imitarea unor procese, fenomene. Exercițiul articulatoriu: imitativ cu ajutorul imaginilor audio-vizuale; fonator: spontan independent Comparația: ortofonie sonoră grafică sonoră și grafică Derivarea sunetului: din
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
jocul didactic; Metode de tip verbal: explicația, conversația; Metode specifice: imitarea, metoda mecanică. B. Metodologia specifică: Demonstrația articulatorie: demonstrația logică; demonstrația cu ajutorul obiectelor sau fenomenelor; demonstrația cu ajutorul desenului; demonstrația prin exemple și experiențe; demonstrația prin imitarea unor procese, fenomene. Exercițiul articulatoriu: imitativ cu ajutorul imaginilor audio-vizuale; fonator: spontan independent Comparația: ortofonie sonoră grafică sonoră și grafică Derivarea sunetului: din sunete apropiate ca loc și mod de articulare; din sunete care apar primele în ontogeneză. Mijloace didactice Obiecte confecționate: profile de articulare, alfabetul
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]