910 matches
-
Acasa > Poeme > Emotie > ACEASTA-I TOAMNA! Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului O, toamnă dragă! La versul meu cu-nțepături, Deși au fost doar firmituri, Ai dat năvală-n arături Și-ai depășit la drum centuri! Ai dat, spre noapte, viituri Din ploi-torent de picături, Lăsând pe pomi scrijelituri Ca semn de-a tale semnături... Te-ai repezit cu mușcături Și-ai nivelat ridicături, Ai provocat dărâmături Și-n diguri
ACEASTA-I TOAMNA! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1474405727.html [Corola-blog/BlogPost/384404_a_385733]
-
un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. Citește mai mult IIIAșadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni.... XI. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016. II Porecla neamului nostru - Chircuț, provine de la numele străbunicului meu
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
mijloc de primăvară Cântece din ramuri curg, Pe ogor bunicul ară Cu un plug de lemn și-un murg. Peste deal, bătrânul soare Urcă-n ceruri ca un rug, Mici broboane de sudoare Cad pe coarnele de plug. Păsările-n arătură Scormonesc pământul ud; Pe sub gard, tufa de mură Își întinde colțul crud. Iar bunicul ară, ară, Brazdele se-ntorc pe rând Și când gată, către seară, Spune-o rugăciune-n gând. Referință Bibliografică: LA ARAT / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN
LA ARAT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1428391096.html [Corola-blog/BlogPost/373869_a_375198]
-
învățat să conducă tractorul. Și mergea chiar foarte bine cu el, până să împlinească 14 ani. Se hotărâse de mult timp să se facă tractorist. Dorea din tot sufletul să treacă timpul mai repede, să crească și să participe la arăturile de toamnă. Îi plăcea, cel mai mult, să rupă brazda din adâncul pământului și s-o întoarcă neagră și caldă, lucioasă și grasă, ca s-o scalde soarele cu razele lui până la lăsatul serii... Pentru că era foarte cuminte și învăța
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436674906.html [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
Ler Luminos răsună iară LERUI LER, Cântece-ndrăgite, cântece-alungate, Nu se simte nimeni părăsit, stingher; Zborul larg de vise, fețe luminate. Ne-mpresoară magic viersul lor duios, Ne aduc speranțe, dragoste, căldură După anotimpul aspru secetos, Ca o ploaie sfântă peste arătură. Lerui Ler răsună - limpede ecou, Îl învață astăzi cine nu îl știe, Plin de prospețime, taină și de nou, Tumultuos precum o amplă simfonie. Să cântăm acum și noi, cu ei în gând, Seara ce începe lin să se strecoare
LERUI LER de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Lerui_ler.html [Corola-blog/BlogPost/361110_a_362439]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DOR DE PRIMĂVARĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 790 din 28 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Întoarce-te asemeni primăvară Adu-ne iar în suflete căldură Să ne zburde țâncii pe afară Să miroase câmpu-a arătură! Toată viața noastră-a fost o iarnă Și frigul ca o zodie nefastă Pătrunde iarna frageda lucarnă Și nu e asta singura năpastă Să ne spălăm în rouă pân-la brâu Să ni se-mbete ochii de lumină Să ne pierdem
DOR DE PRIMĂVARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dor_de_primavara_ion_untaru_1362036482.html [Corola-blog/BlogPost/352090_a_353419]
-
care înseamnă « defileul cu grozame ». cyber= cybernet, internet café tradiția kabylă o cere= În general, căsătoriile se fac la sfârșitul verii, în timpul sezonul de desIwejjiben. Restul anului este destinat muncii pământului, este sezonul Iwejjiben, adică este cel care precede perioada arăturilor. taâmamt= prețul pe care tânărul kabyl trebuie să-l plătească familiei viitoarei sale neveste pentru ca aceasta să accepte căsătoria Cerului= kabylienii n-au avut niciodată un zeu atotputernic pe care să îl facă responsabil în Univers; ei se inchină doar
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sotul_sotiei_mele_fragment_de_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
grăbit a umplut zările Bărăganului cu întinse lanuri de grâu, porumb și floarea soarelui, acele plăcute pete de culoare, schimbate magic de lunile anului, de la albul orbitor al întinderilor de nea, la curcubeul culorilor crude ale primăverii, răsărite din cafeniul arăturilor și până la romanticele nuanțe ale toamnei, de galben, portocaliu și ruginiu. În acele vremuri, mănoasa câmpie și-a revendicat titlul de „grânar al țării”, revărsând cu mândrie-n zare „galbenul de Bărăgan”,devenit culoare de stindard. Uriașele sale pete de
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg lacrimile, Să curgă și ploile, Zilele și nopțile, Să umple șanțurile, Să crească legumele Și toate ierburile. Caloiene, iene, Deschide portițele, Să curgă ploițele, Că de când n-a mai plouat, Arătura s-a uscat. Rostul acestei tradiții populare era invocarea ploilor benefice, aducătoare de bogăție. Ana, fiind mai liniștită din fire, mai serioasă, a fost numită de bunică pe post de preot, iar Maria îndeplinea rolul de dascăl, scuturând cu sârg
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
oi prinde pe Cornițăși l-oi lua la mine-acasă.Ce-or mai zburda Lupișorii... V. TRANDAFIRAȘUL DE CÂMP, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2303 din 21 aprilie 2017. După Goethe Într-o zi de primăvară, Stingheră, pe arătură, Zări băiatul o minune: O floare roz: o răsură. Ce bucurie pe-amândoi Când prima oară se văzură! Alergând într-o suflare, Se-apropie sfios de ea Și, cuprins de o dorință, Grăi, în timp ce o privea. -Răsurică, răsurea, Sălbatic roz
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Se apleacă și-o sărută Cu gându-I pur de copilaș, O mângâie și vru s-o rupă Cu brațu-I fin și drăgălaș. Surprinsă, tresări răsura, Dintro dată se-ntristă; Citește mai mult După Goetheîntr-o zi de primăvară,Stingheră, pe arătură,Zări băiatul o minune:O floare roz: o răsură.Ce bucurie pe-amândoiCând prima oară se văzură!Alergând într-o suflare,Se-apropie sfios de eași, cuprins de o dorință,Grăi, în timp ce o privea.-Răsurică, răsurea,Sălbatic roz trandafiraș,Vino
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
tot scoate... Din acest motiv, un fost coleg de clasă cu el, medicul A.M., îmi spunea anul trecut că majoritatea colegilor lui de liceu, până să-l cunoască mai bine, considerau că poetul o lua adesea mult cu discuțiile pe arătură, dar după ce și-au dat întru târziu seama că tot ce spunea el nu era nicidecum o ciudată stare nefirească de exaltare, ci un exercițiu non-stop de creație, căci el se juca cu cuvintele, cu împerecherea lor în alăturări care
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_marin_1427813954.html [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
pocnesc ca niște flamuri, anunțând trezirea la viață a naturii. Cu țânci care ies la zbenguială, deși nu este cald încă. Și cu vânt subțire, se schimbă sângele, ca vinul care începe din nou să fiarbă și, mai departe, cu arături, semănături, sapa la umăr și hai din nou pe câmp, alt an, ciclu nou, și câte un inel la fel de nou, care ne înseamnă trecerea prin timp. Cu mai multă poftă de viață, dar cu mai puțină vigoare. Și mereu, mereu
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrumiera_tigarea_si_fumul_.html [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
cântecul păsărilor, o muzică a stelelor și nici inimă n-ai avut, prin crâng, de nu te-ai abătut! Nu ai trăit de n-ai simțit mirosul frunzei jeluite-n bătătură și nici de n-ai adulmecat mireasma primăverii-n arătură! Nu ai trăit de n-ai simțit, aroma sfintelor gutui îmbălsămând în iarnă, casa și nici de nu te-ai odihnit în fân, la coasă! Poetului la moartea sa Lui Adrian Păunescu ''Zăpezile postume'' au început să cadă Și lumea
SECVENTE IN ALB SI NEGRU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Secvente_in_alb_si_negru.html [Corola-blog/BlogPost/367358_a_368687]
-
că va fi croit după cum discutase cu tatăl său, cândva, la câmp. La jumătatea lui octombrie, când Dana era deja plecată la liceu în București, Gabriel a început munca la IAS. Era angajat, cu forme în toată regula, ca tractorist. Arăturile de toamnă erau în toi. Nu‑i rămânea timp de citit. „Vine iarna curând. Atunci voi avea timp suficient. Dacă am scăpat de armată anul acesta, la anul trebuie să intru neapărat la facultate. Altfel, mă înhață și spun adio
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_14_.html [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
abgia ge ieri.Ș-api samănă cu mâna, sămânță ge-ovăz gin sacTrăierat la moașa-n sura, ge negină și ge mac.Pă l-amniaz”cu sapa-n space vine și nanuța-n grabăCu prânzu” cald în tășcuța* ș-adălmașu” în uiaga*!Sparge bruși pa arătura cu mucea sapii șu” hatGe săpoi să pringe leciu”*, p-inge-o rămas negrăpat.O ieruga* nu afunda* împărce-n postata-n două,Apa să nu îmbălțască, ge-n vară mult o să plouă....
CORNELIA NEAGA by http://confluente.ro/articole/cornelia_neaga/canal [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
tu. Hai! Mai avem mult de lucru. Avea dreptate Vasile. Lucrul la țară parcă nu avea niciodată sfârșit. S‑a trecut la recoltatul porumbului, s‑a recoltat sfecla de zahăr, floarea soarelui și munca nu se mai sfârșea. Au început arăturile de toamnă și, mai înainte, strânsul cocenilor și aprovizionarea saivanelor cu tot felul de furaje. Atâta doar că Gabriel a avut norocul să nu mai participe la toate. Într‑una din zile, după asfințitul soarelui, familia Breazu a avut musafir
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_13_.html [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
potentați; Țelul vostru e câștigul: să fiți mari, să fiți bogați... Tot ce scrieți, e cenușă... și nici ea n-o să rămână! Conștiimnța nu vă mustră, căci ce scoteți voi din gură E otravă blresetemată: pirul nu se prinde-n arătură... Se usucă. Tot ce-atingeți se preface-n fum și zgură. Vai, cât de bine-ați reușit! Ce succes, pigmei vânduți: Limba dulce o ciuntirăți..., sclavi perverși și-mbogățiți. Căci de straie-ați dezbrăcat-o, lipsind-o de conținut... Și-
21 MARTIE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1458551905.html [Corola-blog/BlogPost/384678_a_386007]
-
un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. După ce s-a căsătorit cu străbunicul meu, fata luată de suflet din Robești a fost și ea poreclită după bărbatul ei: Bărnoaia. N-au avut decât un singur
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
august 2015 Toate Articolele Autorului Alambicul Vântul doar ce se ițise. Mergea elegant ca un gentleman cu maniere alese, fără să facă prea mult zgomot sau deranj peste câmpurile Todireștilor. Zăpada ședea la locul ei, cumincioară, albind așternuturile înnegrite de arătura tomnatică, pădurile, drumurile și mai tot ce îi ieșea în cale. Nea Vasile, poreclit și Chițâgoi, mâna roibul în pas domol pentru a nu obosi mânzocul. Cât se uita înainte pentru a ține drumul drept, cât înapoi după mânz. -Hai
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
pridvor... Unde mi-am fost mânzișor, Și-mpreună am crescut... De când ai fost copil mic. Prinde coama, stai în față! Văd vâlceaua cu verdeață, Văd și cerul că-i senin; Peste dealuri să pornim, Peste dealuri și păduri, Peste haturi, arături... Tu dă glas, mai spune-mi dii!... Pe iubită să o ții; Frică n-aibă, că eu zbor... Glas mai dă, să mă-nfior, De ecoul codrilor... Că mi-e drag câmpul cu flori: Să alerg ca-n tinerețe, Și mândruța
CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Calul_haiducului_balada_.html [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
-
cele; cu spini în talpă tot suiam spre un deșert fără speranță; voiam din cântul tău să smulg măcar o pană, doar o pană! și când în vârf am zis că sunt, de amețeală am căzut. m-am trezit pe arătură pân ă la glezne în pământ; atunci zărit-am în călcâie, că-mi încolțise... rădăcini. acum văd cum urcă seva spre mugurii ce tot fo ș nesc; vlăstarii fragezi să-nflorească în palmele-mi bătătorite. mă taie-n suflet mângâierea
SPUNE-MI, FEMEIE ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Spune_mi_femeie_george_safir_1344376247.html [Corola-blog/BlogPost/365567_a_366896]
-
mângâierea zorilor,/ În atingerea norilor,/ Ieși dinaintea Domnului Dumnezeului tău,/ Stăruie cu iubire/ Și cu multă dorire,/ Stăruie spre răsăritul cel de sus,/ Și un vânt puternic s-a lăsat, Despicând munții și sfărâmând stâncile,/ Și încovoind pădurile,/ Ori spulberând arăturile” (Imn). Ion Brad (România, poet, prozator, editor, ambasador cultural al națiunii române) este un mare uibitor de țară și neam, este omul care păstrează cu sfințenie amintirile despre meleagurile natale. Astfel, Domnia Sa ne destăinuie: „ Aici, unde și clipa e fața
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1491906925.html [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
câte unu mai pe rând, Cu găina și purcelu, mai râzând și mai plângând. Într-o seară “Sile Motosile” zice că aduce o găină, Așteptăm și așteptăm, parcă a uita el să mai vină! Ne uităm peste hotare și pe arătura de la Gluk, Îl zărim strigând în gura mare, că găina ia fugit. Venea și Medrea cu Pandele, Duba și Ilie, Că la noi îi vorba asta: “să tot fie, fie, fie”. Acum totul e o amintire, brutăria s-a închis
LA ŢUCU LA BRUTĂRIE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1466841318.html [Corola-blog/BlogPost/375724_a_377053]