1,274 matches
-
temelii marginile Cosmosului și toate încheieturile omenirii. Suferința creștină capătă o altă existență, ce nu are nevoie nici de explicare, nici de justificare. Răstignirea Mântuitorului așează lumea creștină într-o atitudine spirituală profundă, prin care Biserica Sa purifică mistic și ascetic sufletul noii lumi hristice întru veșnicie. Sfintele Patimi ale Domnului și Dumnezeului nostru, suferința Lui pe Cruce a fost acceptată și trăită, doar ca să ne lase moștenire Suferința Sa Sfântă în care să ne întrupăm suferința noastră biruitoare. Așadar, Zamolxianismul
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
cu care mintea credinciosului are de luptat, căci orice ispită pătrunde mai întâi și câștigă războiul minții, abia apoi devenind faptă după ce parcurge mai multe trepte. Mintea omului își are aici întreaga importanță, „paza minții” fiind adeseori pomenită în scrierile ascetice, fiindcă ea poate alunga de la început „momeala”, scăpând astfel de forța prezentă pe treptele următoare. De aceea rolul rațiunii este cel de a primi adevărul revelației și a-l susține în lupta pe care omul întreg (minte, simțire, voință, trup
DIMENSIUNEA SPIRITUALĂ A CUNOAŞTERII ŞI COMUNICĂRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1396424492.html [Corola-blog/BlogPost/341883_a_343212]
-
Creștine - o abordare istorică, fenomenologică și teologică ... » 03 Iunie 2013, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a VI-a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Despre dimensiunea asceticii și misticii în opera Părintelui Dumitru Stăniloae ... » 18 - 20 Iulie 2013, în cadrul zilelor dedicate Patriarhului Miron Cristea, am participat la Toplița, județul Harghita, la un simpozion, în cadrul căruia am prezentat referatul cu titlul: «Vorbirea desire Biserică, Stat și Libertatea religioasă
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_activitatea_stelian_gombos_1380102790.html [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
concepție consumeristă despre Biserică (a se vedea p. 119), dar nu este acceptabil dacă se neagă rolul esențial al Liturghiei, prin harul care este acordat, în progresul spiritual și mântuirea fiecărei persoane (și rolul pe care îl joacă, corelativ, pregătirea „ascetică” a fiecărei persoane pe care insistă puternic, de exemplu, rugăciunile de dinaintea împărtășaniei); or, tocmai în acesta din urmă se încadrează Părintele Alexander Schmemann, care mai târziu denunță faptul că „împărtășirea este văzută ca o modalitate de a obține harul, ca
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
susține Părintele Profesor Ioan Cristinel Teșu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, în lucrarea sa „Omul - Taină Teologică„ - apărută la Editura ,,Christiana„ din București. Ființa umană dispune de puteri și resurse pe care numai o intensă lucrare ascetică, dinamizatoare a acestor resurse, o poate descoperi. Și, din această perspectivă, omul modern are o cunoaștere alterată și imperfectă despre bogăția infinită a vieții sale duhovnicești, tocmai datorită ignoranței și nepriceperii sale de a o descoperi. Omul contemporan se cunoaște
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
viața sa. Asceza este concretizarea Botezului, deci prelungirea morții și învierii lui Iisus Hristos în viața conștientă; ea este dezbrăcarea de omul vechi (mortificarea) și îmbrăcarea în Iisus Hristos (imitarea lui Iisus Hristos)”. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae afirma că eforturile ascetice sunt mijloace prin care omul participă tot mai mult la forța firii omenești a lui Iisus Hristos. „Căci în eforturile noastre este prezentă și forța din firea omenească a lui Iisus Hristos. Pe măsură ce legătura potențială cu Iisus Hristos se face
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
ca fundament și orizont nesfârșit... Câteva referințe bibliografice: 1. Filocalia, volumul I, ediția I, Sibiu, 1947 2. Filocalia, volumul III, Editura Humanitas, București, 2008 3.Sfântul Maxim Mărturisitorul, „Mystagogia”, Editura Apologeticum, 2003 (ediție electronică) 4.Mitropolitul Nicolae Mladin al Ardealului, „Ascetica și mistica paulină”, Sibiu, 1996 5.Ioan Ghe. Savin, „Ascetica și mistica ortodoxă”, Vol. I și II, Sibiu, 1996 6 Pr. Alexander Schmemann, „Euharistia - Taina Împărăției”, Editura Anastasia, București, 1993 7. Pr. Alexander Schmemann, „Introducere în Teologia liturgică”, Editura Sophia
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
volumul I, ediția I, Sibiu, 1947 2. Filocalia, volumul III, Editura Humanitas, București, 2008 3.Sfântul Maxim Mărturisitorul, „Mystagogia”, Editura Apologeticum, 2003 (ediție electronică) 4.Mitropolitul Nicolae Mladin al Ardealului, „Ascetica și mistica paulină”, Sibiu, 1996 5.Ioan Ghe. Savin, „Ascetica și mistica ortodoxă”, Vol. I și II, Sibiu, 1996 6 Pr. Alexander Schmemann, „Euharistia - Taina Împărăției”, Editura Anastasia, București, 1993 7. Pr. Alexander Schmemann, „Introducere în Teologia liturgică”, Editura Sophia, București, 2008 8. Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru, Stăniloae „Sensul
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
abia dacă e numit. Acceptare a morții și contemplare/ căutare a sufletului/ contemplare cu seninătate a relelor lumii./ Nu se mai teme de umbrele trecutului... Eugen Dorcescu a fost calificat drept poet metafizic, versurile sale mustind, în plus, de nuanțe ascetice: individul uman ce se întreabă asupra viețuirii sale și care află ecou în cugetarea profundă, în scrutarea onestă a temerilor ancestrale. Autorul român găsește răspuns în seninătate, în acceptare, scriind o poezie sugestivă și tăioasă, ce tulbură spiritul și nu
CORIOLANO GONZÁLEZ MONTAÑEZ, POEZIA METAFIZICĂ A LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_metafizica_a_lui_eugen_dorcescu_eugen_dorcescu_1334941633.html [Corola-blog/BlogPost/362073_a_363402]
-
ierarhului locului, al editorilor de la Alba Iulia, al Părintelui Moise Morgovan de la Mănăstirea Oașa - un om tânăr, care n-a trăit în acele timpuri, dar care toți au demonstrat importanța, rolul, locul și valoarea „Pro Memoriei” istoriei recente, a experienței ascetice și mistice, petrecută în locurile cele mai insuportabile și mai inumane, pentru cunoașterea Ortodoxiei, deci a Bisericii. Volumul de față, cu caracterul său pedagogic și chiar apologetic - misionar, ne reamintește și ne reliefează convingerea că fără comuniune, participare și jertfă
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/Recenzie_sa_nu_ne_razbun_stelian_gombos_1395299500.html [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
Evenimentul mi-a rămas întipărit în memorie pe viață. Pentru început ne-a legănat cu serenade romantice un cântăreț acompaniat la chitară. Apoi și-a văzut de drum, mulțumint de obolul adunat în căciulă. I-a lat locul un tânăr ascetic. Ne-am întors capetele speriați la vederea lui. Era îmbrăcat complet în negru, cu părul prins într-o coadă la spate. Arunca priviri vrăjmașe peste lumea așezată la mesele de la terasa cafenelei. Nici una nici două, înfipt parcă în pavajul străzii
FLAMENCO, EL DUENDE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Flamenco_el_duende_gabriela_calutiu_sonnenberg_1349201541.html [Corola-blog/BlogPost/343518_a_344847]
-
întristare, necazuri și suferințe!... Prin urmare, viața noastră cotidiană se desfășoară într-un registru spiritual foarte larg și divers ori variat: - din adâncurile păcatului și din „ceața patimilor” sau confuzia fățărniciei spre culmile virtuții și lumina dumnezeiască. În funcție de eforturile noastre ascetice este și starea noastră pe treptele ei atât de numeroase. „De pe dealurile bucuriilor - afirmă Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - în văile necazurilor, așa decurge viața omului duhovnicesc; dar ea înscrie un real progres în aceste alternanțe. Bucuriile, pentru răbdare, sunt tot
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
împreuna pătimire cu Iisus Hristos - Care și El a suferit atât de mult din cauza fățărniciei cărturarilor și a fariseilor (fără a avea aici pretenția vreunei comparații între personae și situații) - cu nădejdea învierii și a răsplatei, pe măsura eforturilor noastre ascetice. Este calea pe care au străbătut-o toți cei iubitori de frumusețe spirituală, dar care au suferit și ei cât se poate de mult, urmând pilda Mântuitorului, adică: - Sfinții apostoli, mucenicii, mărturisitorii, cuvioșii, monahii și nu în ultimul rând creștinii
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
cer în adânca sa venerație pentru Dumnezeu și Neam. Alteori, trupul i se leagănă delicat și fragil, deși stârnește o tărie de cremene în fața năvălirilor ce ne răvășesc mereu Patria, săltând semeață într-o rezistență ce arde mistic cu pâlpâiri ascetice de azur. Prospețimea minții, flacăra rugii, glasul inimii suie în cățui de stihie spirituală, emanând o voință de argint, aurită într-o stăpânire de sine. Sufletul ei are pe chip un surâs oriental, fiind parcă o revelație vie a Străbunului
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
viabilitatea în atari situații. Cu o doctrină care viza două puncte centrale ce contraveneau flagrant ideologiei comuniste (credința și neamul), Mișcarea legionară a fost formațiunea politică ce a ocupat locul de frunte în demonologia comunistă. Educați în spirit cazon și ascetic totodată, legionarii au cunoscut prigoane numeroase și sângeroase încă înainte de perioada comunistă. Dictatura carlistă, apoi cea antonesciană au însemnat pentru acestă mișcare ce avea adepți cu precădere din rândurile tineretului, închisori și execuții, unele motivate, altele exagerate dar care au
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
dar care au fost doar umbre a ceea ce va fi prigoana comunistă. Instaurarea regimului comunist găsea deja în închisori un număr mare de tineri legionari, marea majoritate a acestora înțeleseseră că temnița poate fi receptată și ca spațiu al nevoinței ascetice care duce la purificarea spiritului. Adoptând această perspectivă ei vor evolua din punct de vedere spiritual astfel că vor ajunge la trăiri mistice demne de filele unui pateric. Personalități ca cea a lui Valeriu Gafencu, Anghel (Arsenie) Papacioc, Traian Trifan
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
celula este chilie, opresorii - victime pentru care trebuie să te rogi căci, oameni, adică făpturi ale lui Dumnezeu fiind, îți sunt frați, chiar dacă te torturează, chiar dacă te ucid; întreaga cohortă de mizerii (foamea, frigul, promiscuitatea fizică) sunt percepute ca rețetă ascetică; în locul urii pe care regimul o cultivă cu asiduitate se naște iubirea, înțelegerea, toleranța; suferința - scară spre ceruri - devine generatoare de sfințenie. Pe lângă rezistența conferită de trăirea religioasă, arta și cultura au costituit puncte de rezistență ale celor aflați în
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
peste timpuri de la Sfântul Vasile cel Mare și are trăsături cenobitice. Opera Sfântului Ioan Scărarul, comparată cu scara lui Iacov și numită de către el însuși Climax, iar de către Părinții Latini Scara Paradisului, „definită foarte just de către autorul ei, drept tratat ascetic, logos askitikos.” Titlul original al lucrării a fost � � άκες � νευματικαί, așa cum o arată manuscrisele, și derivă dintr-o paralelă între Ioan și Moise, dar până la sfârșit s-a impus titlul Κ� ίμαξ. Scara face parte din scrierile dedicate în mod
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
logica intelectului.” Cartea este impregnată cu elemente ale Tradiției și reprezintă o lucrare de sinteză a acesteia. Fiind una dintre cele mai originale cărți de spiritualitate ale antichității creștine , ea cuprinde în sine totodată și multe trăsături disparate ale Tradiției ascetice anterioare. Dar pe cele moștenite de la tradiție Sfântul Ioan și le-a însușit într-un mod propriu, iar ceea ce a transmis el veacurilor, inclusiv cititorilor de astăzi, nu este altceva decât întâlnirea personală cu Hristos Domnul pe fiecare treaptă a
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
personală cu Hristos Domnul pe fiecare treaptă a Scării. Sfântul Ioan Scărarul a căpătat influență, deoarece a exprimat o experiență a veșniciei, semnificativă pentru toate timpurile. „Experiența veșniciei” a fost una și aceeași cu experiența scriitorului, cu propria lui existență ascetică. Scriind din experiența lui, precum și din împărtășirea experienței marilor Părinți, Sfăntul Ioan Scărarul se definește ca un mare scriitor Este plin de compasiune și libertate dar, în același timp, experiența lui este o judecată. Compasiunea și judecata sunt foarte apropiate
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
Scara Raiului nu poate fi înțeleasă ca o cale a gândirii, ci ca o cale a vieții veșnice. Ea devine o Scară numai în cazul în care o urcăm. Marea originalitate a Sfântului Ioan Sinaitul, precum și contribuția sa la Tradiția ascetică a Părinților, au făcut ca lucrarea lui să devină un cadru de referință pentru întreaga antropologie creștină. „Identificarea și punerea în lumină a legăturii dintre contemplația mistică și practica ascetică - între theorie și practică - în sânul naturii lăuntrice a omului
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
originalitate a Sfântului Ioan Sinaitul, precum și contribuția sa la Tradiția ascetică a Părinților, au făcut ca lucrarea lui să devină un cadru de referință pentru întreaga antropologie creștină. „Identificarea și punerea în lumină a legăturii dintre contemplația mistică și practica ascetică - între theorie și practică - în sânul naturii lăuntrice a omului”, reprezintă până astăzi marea contribuție a Sinaitului la Tradiția patristică. Atunci când citim Scara Raiului trebuie să avem în vedere două lucruri: în primul rând, Scara a fost scrisă și destinată
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
transcenderii condițiilor naturale: „l'hesychaste, c'est le chretien qui fait priere.” Viller și Rahner l-au acuzat pe Sfântul Ioan Scărarul de faptul că ar fi făcut și mai îngustă calea Evangheliei (Mat. 7,13) prin învățătura lui strict ascetică , însă această cale, așa cum ne-o prezintă Ioan Scărarul, este aceeași relație evanghelică a omului cu Dumnezeu, pe care trebuie să o avem cu toții, și acest lucru este cel mai important în înțelegerea Sfântului. Forța și gravitatea cu care aceste
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
teologic, imaginea poate să fie trinitară [25, 4 (992 D)] sau hristologică [6, 4 (793 BC)]. Dogma este în mod constant în legătură cu morala, sau chiar se identifică cu ea; temele dogmatice se împletesc cu cele de morală, iar temele strict ascetice sunt înălțate în permanență la un nivel mistic și teologic. Hausherr afirmă că lucrarea “Scara” configurează „un adevărat eseu de sistematizare, așa cum chiar și titlul său îl arată” , însă, deși pot fi observate ușor gradația logică și metoda dezvoltării principalelor
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
unui intelectualism extrem, evitând să facă referire la termenii pentru care Sfântul Macarie fusese suspectat de spiritualism pur, și fără a vorbi de theoria sau contemplația mistică decât în legătură cu praxis-ul metaniei și darului lacrimilor. Mistica luminii supranaturale și efortul ascetic al despătimirii sunt una. În ceea ce privește gnoza, sau intelectualismul extrem al ereziei lui Evagrie, Sfântul Ioan Scărarul are grijă să se îndepărteze de orice suspiciuni ce ar putea să planeze asupra lui sau asupra operei sale; el realizează o sinteză terminologică
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]