35 matches
-
existența celor doi poeți au fost hiaturi și imputări urmate de clarificări, de amnistieri și de frenezii reluate, penibilii procurori postumi, în ciuda faptului că părțile s-au împăcat, iar aura lor le-a condus suvenirul în legendă, au administrat acuzări asertorice de la bara unui tribunal inchizitorial, într-un proces care s-a terminat odată cu aceste scrisori publicate acum, la 100 de ani de la trecerea în neființă a celor doi. Gh. Bogdan Duică a făcut un chestionar pentru cursul său universitar la
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1452695611.html [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
VIEȚII Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Aplicarea stricto-sensu a noțiunii de rigurozitate în analiza biografiei unei personalități cum este Lucian Bolcaș ar trebui să înlăture congruentele unei creionări afective, asertorice, care se pretează într-un eseu, în favoarea simplității descriptive, dar bazate pe termenii exactității: data, locul, fapta! O astfel de biografie trebuie să se configureze într-o schemă cu punct și virgulă contrapuse oricărei figuri de stil. Aceasta, nu din
LUCIAN BOLCAŞ. PIERDERILE, CA ALTERNATIVĂ CÂŞTIGĂTOARE A VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Lucian_bolcas_pierderile_ca_aurel_v_zgheran_1389181784.html [Corola-blog/BlogPost/363811_a_365140]
-
existența celor doi poeți au fost hiaturi și imputări urmate de clarificări, de amnistieri și de frenezii reluate, penibilii procurori postumi, în ciuda faptului că părțile s-au împăcat, iar aura lor le-a condus suvenirul în legendă, au administrat acuzări asertorice de la bara unui tribunal inchizitorial, într-un proces care s-a terminat odată cu aceste scrisori publicate acum, la 100 de ani de la trecerea în neființă a celor doi. Gh. Bogdan Duică a făcut un chestionar pentru cursul său universitar la
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1461317079.html [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
Ea este importantă pentru cercetătorul de mâine care va descoperii ideile sociale,mentalitățile ”câștigate” într-o perioadă de rap din țara noastră, fenomenele Aceștia suntevoluției/involuției imobiliare și culturale de astăzi. Autorul este un fin analist cu un profund ton asertoric, astfel că în Zicerea de coduri mărturisește cu sinceritate necesitatea împărtășirii experienței sale într-o activitate scriitoriceasca de 35 de ani.Prin revista Casă Lux, Artur Silveștri ajunge deschizător de drum și teoretician de primă mărime a fenomenului imobiliar din
ARTUR SILVESTRI-PSIHOLOG AL SOCIALULUI ŞI FILOSOF AL ISTORIEI ÎN DERULARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Artur_silvestri_psiholog_al_socialului_si_filosof_al_istoriei_in_derulare.html [Corola-blog/BlogPost/364575_a_365904]
-
existența celor doi poeți au fost hiaturi și imputări urmate de clarificări, de amnistieri și de frenezii reluate, penibilii procurori postumi, în ciuda faptului că părțile s-au împăcat, iar aura lor le-a condus suvenirul în legendă, au administrat acuzări asertorice de la bara unui tribunal inchizitorial, într-un proces care s-a terminat odată cu aceste scrisori publicate acum, la 100 de ani de la trecerea în neființă a celor doi. Gh. Bogdan Duică a făcut un chestionar pentru cursul său universitar la
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1395746447.html [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
DE REÎNCOLȚIT PENTRU CĂRȚI CE VOR URMA Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Citind-o pe Carmen Simion în cartea sa de poezie care e raportul unei investigații filozofice și asertorice cu sinele singur, zguduit într-o dragoste neîncetată, în care Romeo și Julieta „zac îmbătrâniți de surâs” și „sunt proscriși în paradis” (pesemne pentru păcatul unei dragoste neadmise la rai...!), citești contexte de viață care tind să condamne resorbirile realității
CARMEN SIMION. METAFORE DE REÎNCOLŢIT PENTRU CĂRŢI CE VOR URMA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Carmen_simion_metafore_de_re_aurel_v_zgheran_1389194374.html [Corola-blog/BlogPost/363809_a_365138]
-
lansat primul său roman, "The Juliette Society". Fiind ades comparat cu best-seller-ul "Cincizeci de umbre ale lui Grey", subiectul romanului era cunoscut cu un an înainte: „o dramatizare a filmului "Fight Club" într-o societate puternic sexualizată, cu o protagonistă asertorică”. Personajul principal, Catherine, studentă la cinematografie, ajunge într-o societate secretă în care oamenii bogați își explorează fanteziile sexuale. Sasha mărturisește că acest personaj poate fi perceput ca un "alter-ego" al ei: „"The Juliette Society" e despre o fată care
Sasha Grey () [Corola-website/Science/317679_a_319008]
-
definitivă, fatal defavorabilă autorului trimis la moarte în acest chip ceremonios. Sunt și împrejurări în care solemnitatea face loc unei judecăți mai directe („nota personală a autorului ne scapă”), dar interpretul revine și, pentru a nu fi bănuit că judecă asertoric, deschide o largă paranteză, elucidând raporturile dintre muzică și poezie. Inutil, paranteza nu salvează mediocritatea poeziei lui Sandu Tzigara-Samurcaș. Concluzia articolului vine tranșant: „Totul e prea compozit și eterogen ca să ducă la o emoție literară oarecare”. Când opera e de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
să fie pregătit să facă față noului tip de universalism, să arunce peste bord vechile complexe, în chip lucid, obiectiv, deschis, însetat de cunoaștere atotcuprinzătoare, asumându-și, astfel, sarcina "redescoperirii" literaturii române" (p. 34). Modernitatea lui Eminescu nu este probată... asertoric, ci în temeiul unor argumente dintre cele mai solide: "Aparent, el se-ntoarce la romantici, dar, în fapt, se-ntoarce peste tot unde-s poezie și ființă, până la Dante și Shakespeare, până la greci și indieni. Geniul lui Eminescu e că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ascultătorul folosesc în exprimările lor propoziții pentru a se înțelege asupra unor stări de fapte [...] În sens logic, enunțurile sunt propoziții ce redau fapte. Numai enunțurile pot fi considerate adevărate sau false. De aceea, ele sunt permanent dependente de exprimări asertorice - adică, de o clasă de acte de vorbire în care propoziția dependentă se folosește în sensul unei susțineri, constatări, împărtășiri etc. (J. Habermas, 1983, pp. 192-193). Dubla dependență (vorbitor/ascultător) a unui enunț reprezintă, de fapt, fundamentul textului jurnalistic, un
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
autocenzura demersului argumentativ, dimensiunea spectaculară și dimensiunea conflictuală. Distincția de sorginte aristotelică între dictum și modus, aplicată conținutului argumentării, evidențiază ceea ce se spune de cum se spune, punând în lumină atitudinea locutorului față de conținutul transmis. În acest sens, se delimitează propozițiile asertorice (dictus) de cele modale (dictus + modus) și, de asemenea, sunt teoretizate principalele modalități: alethice (necesar, posibil, contingent, imposibil), deontice (obligatoriu, interzis, permis, facultativ), epistemice (verificat, indecis, falsificat, nefalsificat) sau opinabile (convingerea, considerația, părerea nedecisă, contestarea)62. Constantin Sălăvăstru constată că
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
grație rețelelor de neuroni naturali , impactul acesteia asupra logicii ca știință și ca organon al celorlalte științe se poate rezuma prin cel puțin 7 reconfigurări. 6. Pentru că „rezolvarea“ de clauze cu literali comuni (de semne opuse) operează, deopotrivă, În cadrul logicii asertorice, ca și În cel al logicii modale, am putea spune că, sub semnul inteligenței artificiale, logica ni se relevă ca știință unitară a formelor raționării, prin aceasta atenuându-se barierele dintre analitică (sau apodictică: a se Înțelege teoria demonstrației) și
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
care structurează cunoașterea raportului dintre un lucru și propria lui esență sunt judecați modale. Din punct de vedere al modalității, 40 H.Wald, op.citată , p.3 41 H.Wald, op.citată , p. 144-145 30 judecățile sunt de trei feluri: asertorice (formulează logic identificarea lucrului), problematice (structurează logic faptul că noțiunea nu se referă numai la lucrurile reale de același gen ci și la cele posibile) și apodictice (cristalizează în ea dezvăluirea explicită a esenței). Ajunsă la înălțimea judecății apodictice, gândirea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
începe să se desfășoare în silogism. Așadar, judecățile clasificate după calitatea copulei (afirmative și negative), după cantitatea subiectului (particulare și universale), după natura raportului dintre subiect și predicat (categorice, ipotetice și disjunctive) și după modalitatea raportului dintre subiect și predicat (asertorice, problematice și apodictice), constituie „cele patru trepte logice pe care pășește gândirea în procesul de cunoaștere a lucrurilor. Pe prima treaptă oglindește întâmplătorul, pe a doua comunul și generalul, pe a treia dezvăluie necesarul iar pe a patra însăși esența
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
figurile silogistice sunt determinate de poziția pe oare o ocupă termenul mediu în cele două premise. Un silogism este format din trei judecăți și din trei termeni. Judecățile pot fi afirmative sau negative, universale sau particulare, categorice, ipotetice sau disjunctive, asertorice, problematice sau apodictice, de esență sau de relație, iar termenii, care se repetă fiecare de doua ori pot ocupa diferite poziții: termenul major, care este totdeauna predicatul concluziei, poate fi atât predicatul majorei, cât ș i subiectul ei: termenul minor
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
dintre fapte și valori, ia în seamă o lume așa cum ar trebui ea să fie, iar nu ipostazele ei factuale. Orice teorie etică, oricare ar fi punctul ei de pornire în care își găsește întemeierea, depășește orizontul descriptiv al propozițiilor asertorice și propune un imperativ din care sunt derivate norme și coduri morale. Ca demers prescriptiv, etica pornește de la judecăți de valoare și instituie obligații, drepturi și datorii. Etica mediului, prin specificul constituirii ei, este și rezultatul unei reacții față de anumite
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
se găsește P., aceea de a evita repopularea ruinelor vechilor convenții deconstruite cu o nouă eflorescență retorică. Un asemenea impas e sesizat și contracarat cu promptitudine încă din Aduceți verbele printr-o strategie bine calculată. Asumându-și un discurs estetizant- asertoric - prin titluri ca Prefață, Cântec, Elegie, Dialog, precum și prin numeroasele poeme omologate ca simple „teze” -, autoarea pare să se instaleze benevol sub umbrela literarității, pentru ca apoi să degradeze poeticul prin sabotări sistematice: „Supraviețuirea prin simboluri/ prin deprinderi dozate bine gândite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
care structurează cunoașterea raportului dintre un lucru și propria lui esență sunt judecați modale. Din punct de vedere al modalității, 40 H.Wald, op.citată , p.3 41 H.Wald, op.citată , p. 144-145 30 judecățile sunt de trei feluri: asertorice (formulează logic identificarea lucrului), problematice (structurează logic faptul că noțiunea nu se referă numai la lucrurile reale de același gen ci și la cele posibile) și apodictice (cristalizează în ea dezvăluirea explicită a esenței). Ajunsă la înălțimea judecății apodictice, gândirea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
începe să se desfășoare în silogism. Așadar, judecățile clasificate după calitatea copulei (afirmative și negative), după cantitatea subiectului (particulare și universale), după natura raportului dintre subiect și predicat (categorice, ipotetice și disjunctive) și după modalitatea raportului dintre subiect și predicat (asertorice, problematice și apodictice), constituie „cele patru trepte logice pe care pășește gândirea în procesul de cunoaștere a lucrurilor. Pe prima treaptă oglindește întâmplătorul, pe a doua comunul și generalul, pe a treia dezvăluie necesarul iar pe a patra însăși esența
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
figurile silogistice sunt determinate de poziția pe oare o ocupă termenul mediu în cele două premise. Un silogism este format din trei judecăți și din trei termeni. Judecățile pot fi afirmative sau negative, universale sau particulare, categorice, ipotetice sau disjunctive, asertorice, problematice sau apodictice, de esență sau de relație, iar termenii, care se repetă fiecare de doua ori pot ocupa diferite poziții: termenul major, care este totdeauna predicatul concluziei, poate fi atât predicatul majorei, cât ș i subiectul ei: termenul minor
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
de hulitul de el impresionism. O vocală sau alta poate exprima, și exprimă, stări afective felurite, în funcție de contextul rostirii poetice. Seducătoare - și productivă intermitent - e considerarea limbii naționale ca „stil supraindividual” și implicit ca „modelator virtual al oricărei creațiuni literare”. Asertoric formulată în Expresivitatea limbii române, această concepție funcționează și în Creativitatea eminesciană, dar mai ales în Arta cuvântului la Eminescu. Potrivit teoriei lui C., stilul eminescian nu e produsul abaterii de la normele interne ale limbii române, al „siluirii” acesteia; este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
e în același timp și o temă morală: soarta ingrată a unui moderat printre extremiști. E un social-democrat care se crede comunist, ca o antilopă care se amăgește că se poate împrieteni cu leii. Când securistul care îl interoghează declară asertoric: "Dumneavoastră sunteți ori un mare zăpăcit, ori un om periculos" (p. 473), el știe foarte bine că are de-a face cu un zăpăcit, dar satisfacția de a găsi un țap ispășitor (deci o victimă inocentă, o pradă ușoară, pe
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
Făcurăm mențiunea sintagmatică „vina falsă” fiindcă toți deținuții politici din vremea regimului comunist, al căror număr total era de ordinul sutelor de mii, au fost, În realitate, nevinovați, fiind condamnați pentru vini inventate de Securitate. Este și convingerea autorului, exprimată asertoric În cartea sa. Torturat În fel și chip, până la pierderea cunoștinței, George Sarry, beneficiind de mare robustețe fizică și de impresionantă tărie de caracter putu rezista eroic pe tot parcursul lungii anchete barbare, Întreprinsă de niște bestii cu epoleți cu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
august a.c., către revista „Flacăra”: „Stimată redacție... Prin urmare, mi-au fost mâncate 6 (șase) zile lucrătoare de concediu recreativ. Toți factorii de răspundere, În cap cu jurisconsultul, cărora m-am adresat cu suplica și cu argumente susținătoare, au opinat asertoric că n-am deloc dreptate. Dumneavoastră ce credeți și ce spuneți? Aștept răspunsul dumneavoastră prob și pertinent acasă, prin poștă. Nu vreau ca numele meu să fie publicat În presă, nu de alta, ci pentru că nu veți reproduce in extenso
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
din care fiecare cuprinde câte trei momente. Pot fi reprezentate cu dreptul în următoarea tablă: 1. Cantitatea județelor Generale (Communia) (judicium singulare) Particulare ( " commune) Singulare {EminescuOpXIV 395} 2. Calitate Afirmative Negative Infinite 3. Relațiune Categorice Ipotetice Disjunctive [4. ] Modalitate Problematice Asertorice Apodictice Fiindcă împărțeala aceasta pare a diferi în unele privințe, deși neesențiale, de la tehnica logicilor, următoarele prevențiuni contra unei interpretări false nu vor fi fără folos: 1. Logicii spun, cu drept cuvânt, că la întrebuințarea județelor în concluziile rațiunei județele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]