9 matches
-
produs și cele mai numeroase investigații pe acest subiect. Trei mari macromodele ale integrării imigranților au funcționat în SUA - și, cu ponderi diferite, și în alte părți ale lumii -, fiind și teoretizate ca atare (vezi și Giddens, 2000): 1) Modelul asimilativ, care presupune că grupurile etnice nou-venite renunță mai mult sau mai puțin treptat la mentalitățile și practicile originare, adaptându-și atitudinile și comportamentele la valorile și normele majorității. Persistă, desigur, cel puțin pe o perioadă de timp, o dedublare, în
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
noi”, scopurile supraordonate (vezi și „ipoteza contactului” și a „contactului extins”, „modelul in-group-ului”), alături de amintita flexibilizare ontologică a grupurilor umane, determină ca, pe ansamblu și ca tendință globală, toleranța intergrupală să crească. La nivel mai general, și cele trei modele - asimilativ, al creuzetului cultural și multiculturalist - se amalgamează tot mai mult, așa cum remarcă și A. Giddens (2000), făcând ca rezultanta să fie o tot mai mare diversitate și libertate individuală în stiluri de viață. Astfel încât, cel puțin în cultura euroamericană, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În funcție de gradul de control exercitat de conștiință, imaginația poate fi: a) voluntară ( imaginația reproductivă, productivă și visul activ/planuri de viitor); b) involuntară ( reveria / visarea cu ochii deschiși și visul oniric ). F.C. Barlett distingea trei tipuri de imaginație: a) imaginația asimilativă, asociată cu interese specializate, probabil determinate genetic, capacitatea de a se uimi. Imaginația asimilativă este caracterizată prin rezonanța între sentimente, amintiri individuale și obiectele imaginației, visătorul și obiectul aflându se într-un gen de unitate funcțională. b) interpretare creativă, asociaă
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
productivă și visul activ/planuri de viitor); b) involuntară ( reveria / visarea cu ochii deschiși și visul oniric ). F.C. Barlett distingea trei tipuri de imaginație: a) imaginația asimilativă, asociată cu interese specializate, probabil determinate genetic, capacitatea de a se uimi. Imaginația asimilativă este caracterizată prin rezonanța între sentimente, amintiri individuale și obiectele imaginației, visătorul și obiectul aflându se într-un gen de unitate funcțională. b) interpretare creativă, asociaă cu mirarea, dar și cu un gen de cooperare simpatetică cu obiectul. În interpretarea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
în această idee, la dispoziția contemplatorului ca un cadru discursiv de la care trebuie să pornească orice tratare sistematică în domeniul artei. În acest caz, eliberată de sarcina implicării personale cu caracter decisiv, conștiința de sine oferă doar o oglindire psihologic- asimilativă de natură să egalizeze imaginile a două disponibilități (cea a contemplatorului și cea a creatorului), pentru ca din rodnica lor comparație să rezulte o interpretare înnoitoare (cu adevărat orientată către nucleul esențial al operei). În ambele situații, însă, rațiunea investigatoare dublu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
În funcție de gradul de control exercitat de conștiință, imaginația poate fi: a) voluntară ( imaginația reproductivă, productivă și visul activ/planuri de viitor); b) involuntară ( reveria / visarea cu ochii deschiși și visul oniric). F.C. Barlett distingea trei tipuri de imaginație: a) imaginația asimilativă, asociată cu interese specializate, probabil determinate genetic, capacitatea de a se uimi. Imaginația asimilativă este caracterizată prin rezonanța între sentimente, amintiri individuale și obiectele imaginației, visătorul și obiectul aflându-se într-un gen de unitate funcțională. b) interpretare creativă, asociaă
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
productivă și visul activ/planuri de viitor); b) involuntară ( reveria / visarea cu ochii deschiși și visul oniric). F.C. Barlett distingea trei tipuri de imaginație: a) imaginația asimilativă, asociată cu interese specializate, probabil determinate genetic, capacitatea de a se uimi. Imaginația asimilativă este caracterizată prin rezonanța între sentimente, amintiri individuale și obiectele imaginației, visătorul și obiectul aflându-se într-un gen de unitate funcțională. b) interpretare creativă, asociaă cu mirarea, dar și cu un gen de cooperare simpatetică cu obiectul. În interpretarea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
maghiare, numărul lor scade la 17% (în anul 2002, la tați maghiari figurează 31,8%, iar la mame maghiare 23,3%). Discuția raportului minoritate-majoritate etnică trebuie plasată într-un context istoric, dar mai ales în unul perspectival, în care modelul asimilativ este tot mai mult substituit de cel al multiculturalismului. În același timp, în Europa Centrală și de Est, problema minoritate-majoritate este strâns legată de gradul diferit de dezvoltare economico-socială a statelor în care etnia minoritară în unul este majoritară în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ambiguitatea, provizoriul "Universalul, generalul, atemporalul sînt subminate de valorizarea particularului, localului, temporalului" (L. Hutcheon, 1994: 107). În redescoperirea multiplelor identități (civice, etnice, culturale, de "gen" etc.) și căutarea autenticității, comunicarea interpersonală, comunicarea mediatică, comunicarea internațională în accepțiune integrativă și nu asimilativă vor deveni un spațiu nuclear de investigare (on ne peut pas ne pas communiquer, communication is inevitable etc.). Adoptînd conceptul lui R. Barthes de doxa ca opinie publică sau "voce" a naturii și consensului, se poate afirma că postmodernismul vizează
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]