1,465 matches
-
încercare De-a oferi soluții găsite pe de-a rândul. Sublime introspecții pătrunse de-oboseală Revin în nemurire, ca-n veșnic început, Le posedăm esența, le-așternem cu sfială, Amprenta lor plonjează din zbor care-i pierdut. Se-agață cu asprime de umbre fără urme, Se cuibăresc în mituri care deznoadă porți, Animă viziunea cu strigătele sumbre, Create-n închisoarea unei prea terne sorți. Referință Bibliografică: Cuiburi de nuiele / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1469, Anul V, 08
CUIBURI DE NUIELE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1420729707.html [Corola-blog/BlogPost/352325_a_353654]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > STARE 17 Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 415 din 19 februarie 2012 Toate Articolele Autorului foto: Artist TOMPOS OPRA AGOTA lasă timpului brațul întreg. nu-i frânge asprimea. te va sufoca între a fi și a nu mai fi umbra lui când vei învăța tăcerii conturul iar miezul, îl vei primi sânge în unghiul obtuz, larg deschis înfierării... te vei așterne obosit la umbra unui copac, sărutându-i
STARE17 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Stare17_anne_marie_bejliu_1329716017.html [Corola-blog/BlogPost/342276_a_343605]
-
din minte gravă și-n grabă. Ai cioplit cu greu miezul din vocale și te-au sângerat spinii din consoane când creai avid în chin de migală mii de icoane. Fiecare vers transformat în strune din sunete-a scos ultima asprime croind fericit tainice lagune în ritm și rime. Pleci din când în când pe-agitata mare în sărmana ta barcă șubrezită doar ca să înfrunți valurile care vor să te-nghită. Te-ntorci obosit. Un pirat aparte care-a strâns comori
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1443851715.html [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
și Elena și Sfântul Spiridon). Nu-i pentru prima oară când mă bucur că Dumnezeu a rânduit să locuiesc în zona aceasta, cu toate neajunsurile ei. La noi, oamenii sunt mai calzi, parcă, mai primitori, mai puțin... aspri. Poate că asprimea vieții cât și a peisajului dobrogean, ori poate amestecul de rase din zona cosmopolită a Dobrogei și-au pus amprenta și asupra sufletelor. Ori poate e numai o percepție subiectivă. Constat, nu judec. Bisericile frumoase, împodobite de sărbătoare, Preoții care
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408549822.html [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
cum pe chipul învățătoarei se conturase o expresie acră, după care aceasta o întrebase cu un ton ironic, cum își poate închipui că tocmai ea, „o lipoveancă”, poate cunoaște limba română, mai bine decât colega ei - „româncă” - accentuase ea cu asprime în voce și, măsurând-o încă o dată cu o privire de gheață, îi întorsese spatele, trecând cu nepăsare la un alt subiect al lecției. Iar suspinelor sale pline de obidă, în voia cărora se lăsase doar acasă, mama le răspunsese doar
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
dintre adevăr și fantezie? Nu merg prin viață reflectând astfel! Nu duc prea departe fanteziile. Arta nu e fantezie, e purul adevăr al vieții, trăit și reprezentat în splendidele frumuseți ale dimensiunii spirituale. Arta modelează estetic și armonic viața, netezându-i asprimele și înzestrând-o cu aripi ce-o urcă deasupra ființei, în treapta de superioritate a ființei! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ștefan Zaharia. Viața, în treapta de superioritate a ființei / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
îngreuna viața. Ar suporta însă mai ușor dacă, opus autorității conducătorului exista o a doua autoritate mai prietenoasă. Acest sentiment provine din componența familiei, celula societății. În procesul de educare a copilului există autoritatea tatălui care își îndrumă odrasla spre asprimile vieții dar și dragostea maternă. Bici și zăhărel spune o altă zicală. Au apărut astfel vracii care, alături de îndatoriri de vindecare sau măcar alinare a suferințelor fizice se ocupau și de o echilibrare a autorității conducerii prin ajutorul Divin dat
SLUGĂ LA DOI STĂPÂNI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1408436537.html [Corola-blog/BlogPost/352174_a_353503]
-
de prin vecinătăți. Acum, nemții ... Și în vreme de razboi, ca și pe timp de pace, oamenii își urmează însă rosturile firii. La vreme rea își pun pietre-n inimi și își petrec viața ca și cum tăria omului ar veni din asprimea greutăților lui. Dintr-o ogradă din Chetrărie, marginea de nord a satului, un băiețandru de vreo cincisprezece ani se căznea să scoată carul din ogradă, De pe prispa de lespezi, lipită cu lut, cu o mână pe-un direg și cu
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
stăpânului tot un singur talant, deci nu risipise averea stăpânului ci o păstrase și o înapoiase cu frică, în mod cinstit și just după înțelegerea oricui, însă în povestioara lui Iisus, stăpânul îl pedepsise tocmai pe acesta cu foarte mare asprime. Acesta era finalul povestioarei. În acea seară după ce ascultase vorbele lui Iisus din Nazaret, stătuse cu tovarășii săi la foc și dezbătuseră problema talanților pe toate fețele și găsiseră aproape cu toții că stăpânul din povestioară nu se comportase corect în
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
și noi de altfel, refuzând bogăția stăpânului și de aceea stăpânul este supărat pe acel om. Astfel omul tău Baraba nu e doar dușmanul stăpânului, ci și al lui însuși. Iată deci cui țineai partea...” El însă îi răspunsese cu asprime ridicându-se iute în picioare cu pumnii strânși, amenințători. ,,De ce nu te duci după Iisus și ai săi și lasă-ne pe noi în pace !”spusese el atunci. În lumina focului, cel numit, fără să-i fie frică îi mai
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
descoperă figura unui străbun falnic ca bradul, în fața căruia se cade o pioasă recunoștință și o smerită reverență: „E înalt, voinic, bine făcut. O prezență impunătoare, pe care n-o poți trece cu vederea. Are trăsături dârze și sclipiri de asprime în ochii de-un albastru oțelit, conturați de sprâncene stufoase, ce se întâlnesc în cute adânci, săpate în timp de încăpățânare, îndârjire, de o hotărâre de neclintit și de truda grea. Buzele-i sunt strânse, neînduplecate, cu colțurile ușor coborâte
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
umbla unde vrea. Ăsta este sufletul nostru și socotesc că acolo unde este mintea noastră, acolo este sufletul nostru, și acolo unde este sufletul nostru suntem noi. Așa că să fim cu băgare de seamă. Tocmai din această cauză cu atâta asprime vorbesc Părinții despre împrăștierea minții, tocmai din această cauză Iisus Hristos ne spune că cel care a fost cu mintea după o femeie a și păcătuit cu ea, tocmai pentru că mintea noastră este din sufletul nostru și unde umblă mintea
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
și ceea ce ar putea fi putrezirea sufletului, a duhului nostru. Să nu lăsăm viermișorii ăștia să ne ia, ci să-i smulgem și să-i aruncăm, să-i băgăm la oțet sau la ce știm, care este postul, nevoința, toată asprimea și în așa fel ne vom salva duhurile noastre și cu alifia împărtășaniei, ele își vor reveni și vor fi vii. - Da așa este. Însă ne atrage atenția Sfântul Serafim și Cuviosul Siluan, mai aproape de noi, că și postul și
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
folosirea consoanei „r”, mai ales în combinație cu semivocalele „ă” și „â”. De altfel și poetul roman Ovidius Publius Naso, exilat la Pontul Euxin în perioada 8îHr-17dHr era de părere că: „limba geților folosește prea mult sunetul „r” care dă asprime cuvintelor și face ca limba să fie dură”. De aceea Ovidiu numea limba geților „vox fera”, „vox ferina”, caracterizând poporul Get după asprimea limbii: „rigidos Getas, „duros Getas”(consemnat de Nicolae Densușianu în „Dacia Preistorică” p.567 subsol Ovidiu: TristeV7-17-12-55
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
Euxin în perioada 8îHr-17dHr era de părere că: „limba geților folosește prea mult sunetul „r” care dă asprime cuvintelor și face ca limba să fie dură”. De aceea Ovidiu numea limba geților „vox fera”, „vox ferina”, caracterizând poporul Get după asprimea limbii: „rigidos Getas, „duros Getas”(consemnat de Nicolae Densușianu în „Dacia Preistorică” p.567 subsol Ovidiu: TristeV7-17-12-55). Păreri și păreri. Și mie mi se pare limba germană imposibilă, cu unele cuvinte kilometrice și o topică abracadabrantă, iar engleza „înfiorătoare” cu
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
să mediteze acasă, în liniște. Condurache intră în holul unde erau hainele oaspetelui său și reveni cu ele în brațe. O ajută să se îmbrace și o conduse la ușă. Afară îi întâmpină un crivăț uscat care îi lovi cu asprime în față. - Îți mulțumesc, Narcis, pentru plăcuta după amiază și deosebita găzduire. - Nu ai pentru ce Getuța. Ușa mea rămâne mereu deschisă pentru tine. Doar suntem nu numai colegi, sper că și buni prieteni. Și când te gândești că nu
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_cap_ii_stan_virgil_1367506685.html [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
îmi spune să stau liniștit, Nu știi niciodată ce îți iese în cale, Râdeam când auzeam vorba asta, Ce dor îmi este, Doamne. Acum noi ne citim pe noi înșine, Uneori, așa, între noi, Prea mătăsoase sunt cuvintele, Eu prefer asprimea ciulinilor în zbor, Parfumul se preface-n lacrimă amară, Deasupra zâmbetul se se-ntinde larg, Un curcubeu de neînvins. Doar astfel vom învinge teama. Un prinț ce râde singur, Exilat în propriul său trecut. Doar buha povestește, vin liliecii Cu
POEM EXTRAVIRGIN de BORIS MEHR în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poem_extravirgin_boris_mehr_1351918759.html [Corola-blog/BlogPost/342467_a_343796]
-
îi întâmpină impunător și cu chipul dur Sfântul Petru: - Sunteți învoiți trei zile, așa că n-aveți voie să pătrundeți mai devreme. Porțile Raiului au un regim special de funcționare și nu se deschid la cheremul oricărui muritor!- îi dojeni cu asprime sfântul. Totuși, pe Lenuța fiindcă-i femeie o las să intre. Tu întoarce-te și abia mâine seară să fi prezent în fața mea cu ultimele noutăți! - Să ai grijă de tine, dragul meu! - apucă să mai rostească femeia dispărându-i
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1397138397.html [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
i-a întrebat: Credeți că pot să fac Eu aceasta? Zis-au Lui: Da, Doamne! Atunci S-a atins de ochii lor, zicând: După credință voastră fie vouă! Și s-au deschis ochii lor. Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zicând: Vedeți, nimeni să nu știe. Dar ei, ieșind, L-au vestit în tot ținutul acela. Și plecând ei, iată au adus la El un om mut, având demon. Și, fiind scos demonul, mutul a grăit. Iar mulțimile se minunau
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasile_bele/canal [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
i-a întrebat: Credeți că pot să fac Eu aceasta? Zis-au Lui: Da, Doamne! Atunci S-a atins de ochii lor, zicând: După credință voastră fie vouă! Și s-au deschis ochii lor. Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zicând: Vedeți, nimeni să nu știe. Dar ei, ieșind, L-au vestit în tot ținutul acela. Și plecând ei, iată au adus la El un om mut, având demon. Și, fiind scos demonul, mutul a grăit. Iar mulțimile se minunau
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasile_bele/canal [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
negru într-o manieră deosebită. Creează un joc de contraste prin care arta se expune în forma ei cea mai senină. Lucrările sale ascund un joc de limpezime unde albul se îmbracă doar în întuneric, iar negrul se dezbracă de asprime, conturând frumuseți și forme ale profunzimii. Un artist își trăiește opera într-un mod aparte pentru că fiecare artist trebuie să fie unic și să se identifice cu un stil propriu. Fiecare artist se semnează cu sufletul. Deși fiecare lucrare are
AIDAN ANDON, ÎNTRE ALB ŞI NEGRU de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1443961814.html [Corola-blog/BlogPost/381781_a_383110]
-
stăpânului tot un singur talant, deci nu risipise averea stăpânului ci o păstrase și o înapoiase cu frică, în mod cinstit și just după înțelegerea oricui, însă în povestioara lui Iisus, stăpânul îl pedepsise tocmai pe acesta cu foarte mare asprime. Acesta era finalul povestioarei. În acea seară după ce ascultase vorbele lui Iisus din Nazaret, stătuse cu tovarășii săi la foc și dezbătuseră problema talanților pe toate fețele și găsiseră aproape cu toții că stăpânul din povestioară nu se comportase corect în
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_mihai_condur_1368429396.html [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
și noi de altfel, refuzând bogăția stăpânului și de aceea stăpânul este supărat pe acel om. Astfel omul tău Baraba, nu e doar dușmanul stăpânului, ci și al lui însuși. Iată deci cui țineai partea...” El însă îi răspunsese cu asprime ridicându-se iute în picioare cu pumnii strânși, amenințători. ,,De ce nu te duci după Iisus și ai săi și lasă-ne pe noi în pace !”spusese el atunci. În lumina focului, cel numit, fără să-i fie frică îi mai
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_mihai_condur_1368429396.html [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
pentru anumite perioade Dan Paul Catrinu (matematică), Elena Puiu (română), Liliana Eugenia Georgescu (franceză), Mariana Stoenescu (rusă-engleză). Într-o măsură mai mare sau mai mică, toți s-au desăvârșit profesional aici, și-au dat gradele superioare didactice și au învățat asprimea vieții și avatarurile unui apostolat exemplar. După finalizarea lucrărilor pe șantier, elevii și unii din dascăli și-au continuat studiile și respectiv profesiunea, la școlile din Rucăr. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XX-lea (XXV) / George Nicolae
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/340764_a_342093]
-
Daciei. Frumusețea, cursivitatea și bogăția limbii noastre nu sunt cu nimic mai prejos de cea a limbii franceze, din care fluviul lingvistic românesc s-a alimentat selectiv până la refuz, atunci când a fost nevoie ca golurile să fie umplute. Ușoara ei asprime aproape lusitană, păstrează ceva din patina idiomului geto-dac, iar sporovăiala specific românească, plină de înțelepciuni aforistice și de veselă spontaneitate, o fac egală în sonorități cu incantațiile melodice ale italienei și spaniolei. Afinitatea ei firească față de nou, față de tehnicitate, și
REVISTA „BOGDANIA”, O PUBLICAŢIE LITERARĂ EDITATĂ LA FOCŞANI, AL CĂREI SCOP PRIORITAR ESTE PROMOVAREA CULTURII ŞI A GRAIULUI DULCE ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_revista_mihai_marin_1360574202.html [Corola-blog/BlogPost/351871_a_353200]