157 matches
-
în evidență necesitatea acceptării sărăciei exterioare de către cel care dorește bogăția și pacea lăuntrică: Nemuritorul Buddha (Sakya-Muni) n-a șovăit să-și lepede privilegiile de prinț și să caute singurătatea, conștient fiind că numai prin meditație și asceză poate cunoaște ataraxia și prin ea fericirea eliberării depline; două sute de ani mai târziu, Socrate, acest nemuritor prinț al gândirii libere și curajoase, le-a oferit semenilor memorabile mostre din disprețul său suveran față de fast și bogăție; iar mai presus de toți, Mântuitorul
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
teatru" între "epilogul" nuvelei eminesciene și ideea arheului diferența e, doar, de nuanță și interpretare. Este adevărat că întâlnirea cu etica lui Schopenhauer, Eminescu o dezvoltă în câteva teme literare, cu deschidere către spațiul indic al Vedelor, dar și către ataraxia și fizica stoică. O fizică transcendentă ca și "Fizica" lui Aristotel. Astfel, "voința de a trăi" devine la Eminescu "dorul nemărginit" din Scrisoarea I, iar în atingere și cu "dorul" poeziei populare produce "farmecul dureros" al liricii exotice. La Macedonski
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski_0.html [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
aceasta un simptom al transfigurării spre încarnarea supraomului lui Frederich Nietzsche sau simptomul unui confort al lașității?! Mă gândesc cu profundă amărăciune și consternare: ne lipsește un partid de cultură care să dăruie alegătorilor carte, gratuit să scoată „Manualul de ataraxie”, pentru a se înlocui gustul citirii plăcerii banilor cu gustul citirii plăcerii cuvintelor; ideologia acestui partid să fie cea de integrare a României în istorie a căror pagini multe dintre ele au rămas albe, ori împroșcate cu o cerneală amorfă
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Incotro_romania_incotro_cultura_ei_.html [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
icoanele, cît despre bătut metanii nu încape vorbă), pentru ca apoi să acuze resemnarea omului care simte că împrejurările sînt mai puternice decât el. Etapele, fazele prin care trece sunt tipice, specifice, pentru sindromul intelectualului atins de acedie: furia frustratului, apoi ataraxia învinsului și apoi senzația caracteristică de înstrăinare lucie, dată de neputința de a-și găsi locul și de a pricepe ce Dumnezeu caută acolo. Perplexitatea aceasta îi provoacă reacții de copil răsfățat: zdruncinăturile camionului îl irită, lipsa cafelei matinale îl debusolează
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1398681676.html [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
contemplă în inima poetului mistic ca o veșnicie transmisă de sufletul comuniune al Neamului Dacoromân în cerul Sfințiilor și Martirilor săi. În toată creația sa pulsează sublimul „Jertfei Dochiei”, mesianismul evanghelic al Întrupărării, dumnezeiescul Crucii hristice, frumosul Marianic al dăruirii, ataraxia tracă, idealismul ascetic bizantino-constantinopolitan, biruințele Marelui Ștefan, dârzenia neînfricatului Țepeș, martiriul lui Mihai Viteazul, Doina lui Eminescu, Coloana lui Brâncuși,cântarea Mariei Tănase... În harul poeziei sale a sălășluit Rugul aprins al Psaltirei dorului dacic, care i-a conferit suferința
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1426587570.html [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
de orgoliu și de dispreț față de ceilalți. Nici o soluție. Pe de altă parte, epicureismul, pe care vulgul îl înțelege greșit ca pe o petrecere continuă pentru a evita suferința, era un sistem de purificare prin plăcere, până se ajungea la ataraxia lui Epicur, care însemna o evaziune în fața suferinței și care trebuia să ducă, în consecințele ei ultime, la sinuciderea teoretizată și practicată de Hegesias cel întunecat. Acest faliment al gândirii grecești dovedește că ceea ce urmăreau grecii cu atâta stăruință, izgonirea
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
din univers, cuplul postadamic se reifică perpetuu. Cei doi sunt „două golfuri cu ieșire la cer” (p.6), ori „două planete/ uniform îndrăgostite” (p.23), ori s-au „născut răsărit/ într-un ocean cu două corăbii/ mereu întârziate” (p.12). Ataraxia nu-i niciodată una priitoare, drept care în imaginația îndrăgostitei se ițesc nu o dată gânduri sadomasochiste: „îmi duc în tolbă mai toate săgețile cu otravă personalizată/ mă întreb cât de bine ar prinde/ măcar una în pieptul tău” (pentru rondul de
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gina_zaharia_1405265713.html [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
teatru" între "epilogul" nuvelei eminesciene și ideea arheului diferența e, doar, de nuanță și interpretare. Este adevărat că întâlnirea cu etica lui Schopenhauer, Eminescu o dezvoltă în câteva teme literare, cu deschidere către spațiul indic al Vedelor, dar și către ataraxia și fizica stoică. O fizică transcendentă ca și "Fizica" lui Aristotel. Astfel, "voința de a trăi" devine la Eminescu "dorul nemărginit" din Scrisoarea I, iar în atingere și cu "dorul" poeziei populare produce "farmecul dureros" al liricii exotice. La Macedonski
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Complemeritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
PIERZI ȘI VIAȚA”. Ce părere aveți despre ORTODOXIE (mă refer, aici, nu la cea “bătută cu pumnul în piept”, din ignoranță, prostie și/sau din luciferism/egotism/egolatrie!), ci la aceea ADEVĂRATĂ, practicată, CA MOD DE A EXISTA SENIN/ÎNTRU ATARAXIE ȘI DOR DE MÂNTUIRE/ ÎNVIERE, în multe dintre mânăstirile României, ca și la SFÂNTUL MUNTE ATHOS, de la care o parte din monahismul românesc a luat, mereu, de-a lungul veacurilor, Flacără de Duh și Îndrumare/Călăuzire-prin-Valea-Plângerii!) și despre Misiunea Terestră
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_marian_malciu_1352808920.html [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
de orgoliu și de dispreț față de ceilalți. Nici o soluție. Pe de altă parte, epicureismul, pe care vulgul îl înțelege greșit ca pe o petrecere continuă pentru a evita suferința, era un sistem de purificare prin plăcere, până se ajungea la ataraxia lui Epicur, care însemna o evaziune în fața suferinței și care trebuia să ducă, în consecințele ei ultime, la sinuciderea teoretizată și practicată de Hegesias cel întunecat. Acest faliment al gândirii grecești dovedește că ceea ce urmăreau grecii cu atâta stăruință, izgonirea
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604283.html [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
teatru"între "epilogul"nuvelei eminesciene și ideea arheului diferența e, doar, de nuanță și interpretare. Este adevărat că întâlnirea cu etica lui Schopenhauer, Eminescu o dezvoltă în câteva teme literare, cu deschidere către spațiul indic al Vedelor, dar și către ataraxia și fizica stoică. O fizică transcendentă ca și "Fizica"lui Aristotel. Astfel, "voința de a trăi"devine la Eminescu "dorul nemărginit"din Scrisoarea I, iar în atingere și cu "dorul"poeziei populare produce "farmecul dureros"al liricii exotice. La Macedonski
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
Ataraxia (din - liniște, calm, seninătate) reprezintă scopul sistemelor filosofice ce au fost întemeiate în Antichitate și anume atingerea stării de echilibru interior a omului. Ataraxia se numea în , cu sensul de armonie, liniște interioară și pace sufletească. Starea de ataraxie reprezenta
Ataraxie () [Corola-website/Science/327736_a_329065]
-
Ataraxia (din - liniște, calm, seninătate) reprezintă scopul sistemelor filosofice ce au fost întemeiate în Antichitate și anume atingerea stării de echilibru interior a omului. Ataraxia se numea în , cu sensul de armonie, liniște interioară și pace sufletească. Starea de ataraxie reprezenta mijlocul/modalitatea individului de a ajunge la scopul final al sistemelor filosofice ale Antichității: „binele suprem” ("summum bonum"). Ataraxia, care era văzută ca liniște
Ataraxie () [Corola-website/Science/327736_a_329065]
-
Ataraxia (din - liniște, calm, seninătate) reprezintă scopul sistemelor filosofice ce au fost întemeiate în Antichitate și anume atingerea stării de echilibru interior a omului. Ataraxia se numea în , cu sensul de armonie, liniște interioară și pace sufletească. Starea de ataraxie reprezenta mijlocul/modalitatea individului de a ajunge la scopul final al sistemelor filosofice ale Antichității: „binele suprem” ("summum bonum"). Ataraxia, care era văzută ca liniște sufletească, netulburare, a reprezentat scopul și inspirația scepticilor greci. Urma să fie atinsă prin suspendarea
Ataraxie () [Corola-website/Science/327736_a_329065]
-
de echilibru interior a omului. Ataraxia se numea în , cu sensul de armonie, liniște interioară și pace sufletească. Starea de ataraxie reprezenta mijlocul/modalitatea individului de a ajunge la scopul final al sistemelor filosofice ale Antichității: „binele suprem” ("summum bonum"). Ataraxia, care era văzută ca liniște sufletească, netulburare, a reprezentat scopul și inspirația scepticilor greci. Urma să fie atinsă prin suspendarea calmă și cumpănită a judecății ("epoche") privitoare la chestiuni controversabile. Pentru Epicur (341-270 î.e.n.), care a întemeiat în 306 î.e.n.
Ataraxie () [Corola-website/Science/327736_a_329065]
-
favorizăm (cele naturale și necesare), pe altele trebuie să le admitem (plăceri naturale dar nenecesare), iar pe altele să le evităm (plăceri nenaturale și nenecesare). Numai astfel, considera el, se putea obține acea stare privilegiată, de liniște sufletească netulburată, denumită "ataraxia". Filosofia stoică este o filosofie a omului continuu într-o lume continuă. Nimic nu este mai puternic decât Natura, iar cel înțelept își va realiza natura sa. Potrivit stoicilor, accesul la înțelepciune era condiționat de o adevărată cultură a corpului
Ataraxie () [Corola-website/Science/327736_a_329065]
-
iar cel înțelept își va realiza natura sa. Potrivit stoicilor, accesul la înțelepciune era condiționat de o adevărată cultură a corpului, mergând de la exerciții de respirație până la reprimări dure. Dorința de stăpânire perfectă a corpului este legată de conceptul de ataraxie, văzută ca absența tulburării, care ar conduce corpul la adevărata sa unitate cu sufletul, care la rândul lui, prin asceză, îl poate face să intre în unitate cu cosmosul. Adevărata înțelepciune constă în a accepta inevitabilul, care, de altminteri, se
Ataraxie () [Corola-website/Science/327736_a_329065]
-
înțelepciune constă în a accepta inevitabilul, care, de altminteri, se înscrie în ordinea universală perfectă. Omul trebuie să-și elimine din suflet orice fel de pasiuni, patimi, pofte, dorințe, pentru a putea rămâne astfel impasibil și tare în fața vicisitudinilor vieții. Ataraxia este o indiferență dobândită cu greu față de grijile perisabile ale oamenilor, față de zgomotul de fond pe care îl fac ei certându-se. Ataraxia este lipsa de griji, "anapausis", odihna, care se instalează prin "xeniteia", înstrăinare. În mistica iudaică, Hassideii Ashkenazi
Ataraxie () [Corola-website/Science/327736_a_329065]
-
fel de pasiuni, patimi, pofte, dorințe, pentru a putea rămâne astfel impasibil și tare în fața vicisitudinilor vieții. Ataraxia este o indiferență dobândită cu greu față de grijile perisabile ale oamenilor, față de zgomotul de fond pe care îl fac ei certându-se. Ataraxia este lipsa de griji, "anapausis", odihna, care se instalează prin "xeniteia", înstrăinare. În mistica iudaică, Hassideii Ashkenazi au elaborat lucrarea "Sepher Hassidim", care cerea un mod de viață bazat pe ataraxie, adică pe seninătatea vieții în fața vicisitudinilor ei. Din punct
Ataraxie () [Corola-website/Science/327736_a_329065]
-
de fond pe care îl fac ei certându-se. Ataraxia este lipsa de griji, "anapausis", odihna, care se instalează prin "xeniteia", înstrăinare. În mistica iudaică, Hassideii Ashkenazi au elaborat lucrarea "Sepher Hassidim", care cerea un mod de viață bazat pe ataraxie, adică pe seninătatea vieții în fața vicisitudinilor ei. Din punct de vedere medical, "ataraxia" reprezintă o stare bolnăvicioasă de pasivitate a unui organ sau a unei funcțiuni.,
Ataraxie () [Corola-website/Science/327736_a_329065]
-
griji, "anapausis", odihna, care se instalează prin "xeniteia", înstrăinare. În mistica iudaică, Hassideii Ashkenazi au elaborat lucrarea "Sepher Hassidim", care cerea un mod de viață bazat pe ataraxie, adică pe seninătatea vieții în fața vicisitudinilor ei. Din punct de vedere medical, "ataraxia" reprezintă o stare bolnăvicioasă de pasivitate a unui organ sau a unei funcțiuni.,
Ataraxie () [Corola-website/Science/327736_a_329065]
-
abdomenul plat se pot vedea organele interne. Fiii îl privesc sperând ajutor din partea sa iar el manifestă tandrețe părintească prin privirea blândă care se îndreaptă spre zeii din cer implorându-le ajutor. Deschiderea gurii sale are un aspect ce exprimă ataraxie sau indignare cu privire la pedeapsa divină pe care o primește și nu simte că ar merita-o. Lessing, în opera sa critică din 1766, numită "Laocoon sau despre limitele poeziei și picturii" explică că "pictura și sculptura se fac cu figuri
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
lui a partea ultimă a textului închide, pecetluiește caractere trăi, care reverberează în... bucurii nemernice, ticăloase. Textul fiind extrem de scurtisim - doar e cugetare, nu? - Medalia, având două fețe, atrage atenția asupra nu putem descifra o disperare metafizică, „o stare de ataraxie, lăudăroșeniei unora - socotiți prieteni în timpul vieții, care, o stare de Nirvană”, ca la Eminescu. după trecerea Styxului, dispărutul ori este divinizat, datorită * Cele mai bune gânduri sunt acelea pe care cetindu-le ți se pare că le-a spus și altul
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
naturii, care îi va permite înțeleptului să fie fericit. Urmând învățăturile lui Democrit, Epicur propune explicația atomistă a naturii: lumea este compusă din elemente minuscule și indivizibile, atomii. Pentru Epicur, numai această concepție despre natură poate fonda morala autentică, adică ataraxia (în gr., absența tulburării, imperturbabilitate), eliberându-ne de mitologiile populare, de spaimele deșarte și de superstițiile care se alimentează în realitate din ignoranța noastra cu privire la natura lucrurilor. Astfel, dacă zeii sunt indiferenți, nu avem de ce să ne temem de ei
Epicur () [Corola-website/Science/299228_a_300557]
-
contemplativă și virtuoasă. De la Epicur avem exemplul mesei cu pîine si apă. Hedonismul promovat de Epicur, se deosebește de cel al lui Aristip din Cirene. Epicur numeste hedonismul bazat pe plăcerile fizice, promovat de catre Aristip „morala porcului”. El considera ca ataraxia (imperturbabilitatea) poate fi atinsă prin cultivarea placerilor sufletului. B.G. Kuznetov, "Rațiune și ființare", Editura Politică, București, 1979
Epicur () [Corola-website/Science/299228_a_300557]