569 matches
-
că Zamolse, fiind zeului cunoașterii, ar fi existat înainte de potop, după Hestia, în orizontul anilor 12 000 după Zamolse (d.Zm.), 10 000 înainte de Christos (î.Chr.). Așadar, înainte de marele Pitagora care propaga zamolsianismul, cu mult înainte, și de Socrate atenianul, și de urmașii în spirit ai lui, Platon, Aristotel etc. Am ales termenul de academie și nu Androniconul pentru că a fost consacrat european și universal, Androniconul va fi redescoperit ulterior și va obține întîietatea corectă. La începuturi, pe la 387 înainte de
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
Se conta și pe un succes financiar, care ar fi venit bine pentru economia în dificultate. În privința construcției au fost mai multe propuneri, dintre care a fost aleasă ridicarea unei copii la scară a celui mai mare templu din Acropolisul atenian, Parthenonul, operă a marelui artist Phidias. Construcția greacă a fost făcută între anii 447-438 î.e.n și ruine ale ei sunt încă în picioare în zilele noastre. Parthenonul din Nashville a fost început în anul 1895 și terminat în
Unde se află această clădire? by https://republica.ro/unde-se-afla-aceasta-cladire [Corola-blog/BlogPost/338876_a_340205]
-
și 69 de ani. Printre cei care au socotit aceste lucruri se numără: Eusebiu episcopul Cezareei, Nichifor Calist, sfântul apostol Evod (unul din cei 70), Ipolit, Meliton episcopul Sardelor, Epifanie, Gheorghe Chedrin, Sfântul Andrei Ierusalimiteanul, Sfântul Simeon Metafrast, Sfântul Meletie Atenianul dar și mulți alții, chiar și în zilele noastre. Dar dacă Domnul a binevoit să lase data neprecizată, nici noi să nu ispitim mai mult decât trebuie taina. Și atunci făcându-se un vuiet prevestitor, sfinții Apostoli, mai puțin Toma
ADORMIREA MAICII DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/15_august_adormirea_maicii_do_ion_untaru_1376537495.html [Corola-blog/BlogPost/366555_a_367884]
-
Acasa > Poezie > Credinta > CUVÂNTAREA LUI MIHAIL CHONIATES CĂTRE ATENIENI Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1938 din 21 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Choniates este ultimul arhiepiscop creștin al Atenei trimis din orașul lui Constantin înainte de jaful cruciat. A organizat fără succes apărarea Acropolei, cedând orașul latinilor după
CUVÂNTAREA LUI MIHAIL CHONIATES CĂTRE ATENIENI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_mihaiu_1461251995.html [Corola-blog/BlogPost/354510_a_355839]
-
Tatălui vestește! Atenieni, voi care ați rămas în umbra minunatelor zidiri, trecutului prin voi să îi dați glas și vom fi frați aceleiași vorbiri! 27 august 2015, București Revizuită la 21 aprilie 2016 Referință Bibliografică: Cuvântarea lui Mihail Choniates către atenieni / Ion Mihaiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1938, Anul VI, 21 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Mihaiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CUVÂNTAREA LUI MIHAIL CHONIATES CĂTRE ATENIENI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_mihaiu_1461251995.html [Corola-blog/BlogPost/354510_a_355839]
-
nevoie profesiunea ca să ia la finele lunii paralele. Mama mai cântă copilașului „nanii, nanii puișorul mamei” și alte cântecele de leagăn. Educatoarele mai va! Un copil neobișnuit cu melodiile materne va fi dur ca un Spartan și războinic ca un Atenian. Ori nu avem astăzi nevoie de militari sau militanți politici. Prefer o fetiță care fredonează o doină decât „o mare actriță (în devenire)” crescută pentru scenă și sex. Cred că și Dumnezeu mă îndrumă spre aceste vederi. [1] Friedrich August
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398593448.html [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
B, 1977, p. 155 cf. și Touzard, Gramatica limbii ebraice, passim). Așadar noi susținem că sensul etimologic al lui decan este „bătrân“ și de aici conducător al unei mănăstiri, facultăți etc. La toate popoarele vechi era un sfat al bătrânilor, atenienii aveau gerontocrația, spartanii gerusia, romanii senatus (de la senex „bătrân“). La spartani, de exemplu, gerusia era alcătuită din 30 membri: în afara celor doi regi intrau 28 bătrâni aleși pe viață; în timp de pace cei doi regi erau obligați în toate
ETIMOLOGIA CUVANTULUI DECAN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1406019763.html [Corola-blog/BlogPost/349452_a_350781]
-
bezna vremurilor noastre ești precum un soare Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite! Condacul al 9-lea Tu dezlegi legăturile celor slăbănogi, îi tămăduiești pe cei îndrăciți și faci să înceteze mulțimea bolilor fără de leac. Pentru aceasta, atenienii, locuitorii din Pireu și din împrejurimi, se zoresc în număr mare spre mănăstirea ta, Părinte Efrem, lăudându-te pe tine și cântând Celui care te-a încununat: Aliluia! Icosul al 9-lea O, preaminunate Părinte Efrem, când tânăra cea evlavioasă
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469424990.html [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
a căsătoriei care veghea asupra legăturilor Matrimoniale. Numele ei este derivat din indo-europeanul *bhendh-, „legătură”. "Din secolul al V-lea a. C., Bendis era obiectul unui cult statal în Atena. În ceremonii numite Bendideia aveau loc două procesiuni, una formată din atenieni, alta din tracii bogați din Pireu. Templul zeiței, Bendideion, era situat pe dealul Munychia. La începutul secolului al II-lea a. C., un templu consacrat lui Bendis sau Mendis există pe țărmul vestic al Hebrului. Ulterior, alt templu este menționat lângă
ZEI DESPRE CARE ISTORICII NU ÎNCEARCĂ SĂ AMINTEASCĂ! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1481364663.html [Corola-blog/BlogPost/371492_a_372821]
-
tatăl dumneavoastră, nu are ce căuta democrația? Cum a evoluat ea de la aprecierile făcute de Marian Papahagi? - Tatăl meu se referea probabil la democrația anarhică, rousseauistă, egalitaristă. Însă la origini, democrația era ea însăși o aristocrație. În vremea lui Pericle, atenienii cu drept de vot erau o elită restrânsă. Idealul democratic nu este așadar unul plebeu, ci aristocratic. Ca să-l citez pe Leo Strauss, democrația ar trebui să fie o aristocrație generalizată. Iisus Hristos Însuși este, după cum zicea Nicolae Steinhardt, 'cel
DIALOG CU ADRIAN PAPAHAGI, CONSILIER AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Eu_nu_concep_civilizatia_europeana_fara_crestinism_dialog_cu_adrian_papahagi_consilier_al_ministrului_afacerilor_externe.html [Corola-blog/BlogPost/344344_a_345673]
-
foarte apropiată a unui „Copil minune". Și aceasta, cu 49 de ani înainte de Hristos. Atât de temeinică era așteptarea unui Mântuitor în lumea veche păgână încât grecii chiar îi păstrau loc între zeii lor. Sfântul Apostol Pavel le-a spus atenienilor în cuvântarea sa ținută în Areopag: „Bărbați atenieni, voi sunteți în ochii mei, după toate câte văd, deosebit de cucernici. Căci străbătând orașul vostru și privind la ce vă închinați voi, am aflat și un altar pe care scrie: Necunoscutului Dumnezeu
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
în același timp, este modernism și antichitate. Un oraș frenetic, haotic și totuși luxos, artistic și curat. E glossy, stylish și emană un simț estetic aparte. Și totuși e linisitit și meditativ, intens, poetic și în același timp funky. Stilul atenienilor este expresia acestui spirit complex al orașului. Fără a urma tendințele în exces, este smart și personal. Citește tot...
Atena Street Style by http://www.iasi4u.ro/stire/atena-street-style/ [Corola-blog/BlogPost/96027_a_97319]
-
chiar înțelepți fiind, li se cere respect pentru înțelepciune, să asculte părerile celorlalți oameni înțelepți, fiindcă întotdeauna se va găsi unul sau unii, mai înțelepți decât conducătorul aflat la putere. În „Banchetul și alte dialoguri” Platon spune că după ce un atenian se bucură de drepturile lui de cetățean, ia cunoștință de legile țării și are libertatea să plece unde vrea, dacă legile nu-i sunt pe plac: „... poate cuiva să-i placă o cetate fără să-i placă legile ei?” În
DESPRE NORMALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1493417072.html [Corola-blog/BlogPost/380052_a_381381]
-
și identifică pe vestitul filozof Socrate -care a întemeiat filozofia moralei și politicii- și îl văd în mijlocul discipolilor săi, cu câteva zile înaintea fatidicului sau sfârșit - hotărât în urma unui îndelungat și controversat proces, ce a oferit zile de adâncă frământare atenienilor - proces în care Socrate era acuzat inclusiv pentru faptul că se ruga unui zeu încă Necunoscut, în multitudinea zeilor din Olimp. Să nu uităm că omenirea se află în anul 399 îH! Legenda spune că înainte de a înghiți cupă cu
CARPE DIEM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Carpe_diem.html [Corola-blog/BlogPost/354083_a_355412]
-
CXLI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B., vol. 2, p. 230, 254, 256. [37] Ibidem, XLVII, p. 144. [38] Ibidem, CV, p. 216. [39] Teofil al Antiohiei, op. cit., VIII, p. 286. [40] Ibidem, XIII, p. 290. [41] Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B., vol. 2, p. 379. [42] Ibidem, XXXIII, p. 380. [43] Epistola către Diognet, VI, 8, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p.341. [44] Tertulian
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
303. [49] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon, V, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 98. [50] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 319. [51] Ibidem, p. 334. [52] Atenagora Atenianul, Despre învierea morților, XV, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B., vol. 2, p. 386. [53] Epistola către Diognet, VI, 8, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B., vol. 1, p. 341. [54] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
Pilda I, p. 267-268. [75] Ibidem, Pilda a III-a și Pilda a IV-a, p. 269-271. [76] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XX, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 39. [77] Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 379. [78] Tertulian, Apologeticul, XLVII, 12, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B. vol. 3, p. 104 [79] Ibidem, XLXII,13. [80] Idem, Despre
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
p. 286. [151] Ibidem, p. 286, 287, 291. [152] Ibidem, II, 26, p. 314. [153] Ibidem, II, 15, p. 307. [154] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op.cit., p. 348. [155] Ibidem, p. 235. [156] Ibidem, p. 348. [157] Atenagora Atenianul Despre învierea morților, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 384, 385. [158] Ibidem, p. 385. [159] Ibidem, p. 386. [160] Ibidem. [161] Tertulian, Despre învierea trupului, apud Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman., Patrologie, vol
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
op. cit. VII, 1, p. 211. [191] Herma, op. cit., p. 267-271. [192] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 60. [193] Teofil al Antiohiei, op. cit. II, p. 324-325. [194] Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXVI, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 383. [195] Tertulian, Despre mărturia sufletului, VI, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 125. [196] Idem, Despre răbdare, X, în
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
de rang înalt, magi, astronomi, astrologi și magiștri ai științelor frumoase. Urmărind mișcarea și traiectoriile astrelor pe bolta cerească, ei erau tâlcuitori de vise, savanți cunoscători ai matematicilor și geometriilor grecești dar și a filosofiei acesteia. Pitagora, Socrate, ori Platon atenianul și Aristotel erau autori citiți și studiați de cei trei prieteni. Studiau apoi, științele vedice ale sanscriților dar și scripturile ebraice ori cele zoroastriste, ori scripturile vedelor Indiei și a altor credințe orientale din îndepărtatul Kitai. Căutările acestor trei prieteni
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1421006732.html [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
sau numai fragmente, vorbesc într-un moment sau altul, despre învierea trupurilor. Unii dintre ei au consacrat, chiar, tratate întregi acestei probleme, precum Sfântul Iustin Martirul și Filozoful „Despre Înviere”, păstrat numai în fragmente, în special în prima parte, Atenagora Atenianul, „Despre învierea morților”, tratat în 25 de capitole, „cel mai complet și mai închegat din cât ne-a lăsat antichitatea creștină în acest domeniu”[5] și Tertulian, „Despre învierea trupului”, una din piesele cele mai solide în tratarea acestei probleme
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329221895.html [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
munții Balcani, în regiunea cuprinsă între țărmul Mării Negre și râul Hebrus(Marița de azi). Ei au ajuns în secolul V î.Hr. sub regele lor Sitalkes, să întemeieze un stat puternic cu o armată numeroasă care i-a ajutat chiar pe atenieni în războaiele lor. Un alt neam tracic important a fost cel al bessilor, care locuiau în bazinul superior al fluviului Hebrus, cuprins între munții Balcani și Rhodope și aveau ca centru mai important Bessapara. O parte din acești bessi au
Cine erau tracii, cei din care se trăgeau dacii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102246_a_103538]
-
de El, va reconstitui în starea de la început substanța, care nu e vizibilă decât pentru El.”[149] De fapt, e vorba de un argument filosofic folosit pe larg în secolul II și de alți gânditori creștini, în frunte cu Atenagora Atenianul. Teofil al Antiohiei, ca și majoritatea apologeților, crede și predică învierea morților: „Dumnezeu înviază trupul tău nemuritor, îi spune lui Autolic, împreună cu sufletul; și atunci, pentru că vei fi nemuritor, vei vedea pe Cel nemuritor, dacă vei crede de acum în
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222186.html [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
ionieni să se răscoale împotriva perșilor și au cerut sprijinul grecilor din Europa de astăzi. Cu ajutoul Atenei și Eretriei, coloniile grecești au atacat forțele persane, însă au fost înfrânte decisiv în bătălia de la Lade. Dorind să se răzbune pe atenieni pentru spijinirea revoltei antipersane, dar și să își consolideze stăpânirea sa în Tracia, regele Darius I și-a pus în mișcare întreaga flotă și armată și a traversat Marea Egee conform lui Herodot cu 200.000 de soldați și 10.000
Bătălia de la Maraton. Originea cursei care poartă acest nume - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102288_a_103580]
-
cetății: când e vorba de construit ceva în cetate, zicea el, sunt chemați ca sfetnici arhitecții, când e vorba de corăbii, sunt chemați constructorii de corăbii... Mai mult, adăuga, dacă cineva apreciat ca nemeseriaș într-o problemă încearcă să sfătuiască, atenienii râd și fac larmă, până ce nechematul renunță să vorbească sau e dat jos de la tribună cu ajutorul arcașilor, din porunca pritanilor (cei care prezidau, prin rotație, adunările publice). Sincer, domnule senator Barbu, acum ați vorbit ca un „nemeseriaș”, unul care, de-
Gândurile mele de militar către domnul Daniel Barbu, fostul meu profesor by https://republica.ro/gandurile-mele-de-militar-catre-domnul-daniel-barbu-fostul-meu-profesor-zva-invit-sa-facem-un-schimb-de [Corola-blog/BlogPost/338376_a_339705]