1,498 matches
-
acest trend, căci Jurnalul călător al Kirei poate continua la nesfârșit, vizitând lumi diferite, planete și ființe diferite, culturi, care mai de care mai interesante și totuși legate între ele prin trăsătura comună de bine universal. Frumos mesaj, frumoasă structură auctorială pentru o tânără scriitoare. Pentru toate aceste argumente dar și pentru cele ce vor veni de la alți scriitori băcăuani, o voi prezenta la Seară literară, joi, 18 febr. Succes! Cristina Ștefan, 16.02.2016 Referință Bibliografică: SCRIITOR LA 16 ANI
CARINA ELENA VĂDĂVOIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1455605186.html [Corola-blog/BlogPost/340403_a_341732]
-
de la acest moment dramatic, autoarea începe derularea poveștii Danei, încă din primii ani ai vieții, într-un fel, ca o justificare a greșelilor ei. Suntem martorii copilăriei acestei femei dar și, implicit, a eroinei, Carla, cea care povestește întâmplările. Vocea auctorială se face auzită la fiecare scenă sau frază, comentând evenimentele. Autoarea are un dar deosebit de a creiona caractere. Părinții Danei sunt evocați cu lux de amănunte. Un oarecare fior nostalgic este prezent permanent și aceasta și pentru că, anii trecând, autoarea
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_a_editurii_se_cristea_aurora_1385927921.html [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]
-
CĂLĂTOR PE MERIDIANE LĂUNTRICE Ioan Gh. Tofan, Piața Veche, (Călătorii paralele I) Fundația Culturală ANTARES, Galați, 2013 Un amestec ciudat de frustețe și candoare (dar, în lumea lor și spinii pot fi catifelați și tandri!) un veșnic monolog al vocii auctoriale, paralel cu rememorarea unor vechi sau mai noi întâmplări, acesta este subiectul cărții de față. Autorul ține să-și explice totul, sub pelerina retoricei întrebări: altfel cum? Un stil autopersiflant cât cuprinde, bagatelizându-și trăirile și sentimentele sub masca umorului
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
semnificativului din întreg și din multitudinea de perspective și de trăiri complementare, care-l incită pe cititor la o atitudine participativă și chiar substitutivă în acțiune, așa cum se întâmplă îndeobște, fie în trecut, fie în prezentul imediat. Așadar, o voce auctorială, un personaj principal, Ionel Corban și multe alte personaje pasagere, un joc de alternanțe iscusit (persoana a I-a singular ori plural, persoana a III-a). Uneori, autorul anticipează dialogurile între varii personaje, pe care le introduce în amintirile sale
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > DISIPĂRI LIRICE - LINA CODREANU Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Cu un aer de prospețime și cu o voință auctorială greu de depășit, Olguța Luncașu Trifan bate la porțile literaturii cu câteva cărți, asaltând genuri și specii literare diferite, adică își susține ideile în varii domenii: poezie, proză și cercetare monografică. Ambițioasele proiecte au prins viață prin cărțile recente: "43
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
etc. sunt titluri care vorbesc de la sine despre intensitatea emoției erotice, ceea ce, de altfel, îi dă apanajul de a părea cea mai bună parte a cărții. Aș adăuga părerea că stihurile lăsate să se armonizeze în firescul lor, fără supunere auctorială, cele cu sorginte prozodică populară (Gând liber, Păcat blestemat, de ex.), dar și cele „jucăușe” (Pseudofabulă) pot constitui viitoare subiecte de creație pentru tânăra autoare. Prin Transfigurare, ultima poezie din cartea Împlinire prin iubire, autoarea provoacă o vizibilă refacere a
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
editoriale, de familie, dar și naționale, prin abordarea unor temelor dificile, puțin tratate de alții, precum tema destinului basarabenilor în romanul „Amur”, sau a exodului uvrierilor noștri în occident, în romanul Poarta spre vest. I-am prezentat, nu o dată, profilul auctorial în presă (revista Cultura, Bucovina literară ș.a.), dar și în cadrul festivalului literar național de la Suceava și Udești, ce purta până de mult numele părinților săi, schimbat de la o vreme în Rezonațe udeștene, pentru mai larga cuprindere a personalităților locului, dar
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/lucia_olaru_nenati_1459419406.html [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
în straturile vechimii lor și pe care oricine altcineva nu le-ar vedea și nu le-ar aduce în raza privirii. O privire caldă, luminoasă, grea de dulcea povară a unei informații culturale copleșitoare care sare mereu în ajutorul demersului auctorial, îmbogățind cartea cu dantelăria barocă a crenelurilor sofisticate ale frontoanelor străvechi, purtătoare de amintiri din vremi rafinate și iubitoare de frumos. Astfel că citind această carte, cititorul face o incursiune fascinantă în trecuturile (căci sunt straturi de trecut, ca într-
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/lucia_olaru_nenati_1459419406.html [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
de spionaj, de dragoste și de aventuri. Acțiunea se petrece în zilele noastre, printre personaje putând să îi recunoaștem cu ușurință pe actorii politici ai momentului. Singurul reproș pe care dramaturgul i l-a adus romancierului a fost că "vocea auctorială e uneori mult prea prezentă în roman; toate acele cugetări ar fi stat mult mai bine în gura sau în mintea unor personaje". Cu toate acestea, Macrinici i-a asigurat pe cei prezenți la lansare că, deși cartea are un
CINCI PORTRETE MARAMUREŞENE de ANCA GOJA în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Cinci_portrete_maramuresene.html [Corola-blog/BlogPost/350797_a_352126]
-
filosofia existențială a eroilor lui Jean Băileșteanu este una în linia lui Albert Camus. Fundamentalmente, Jean Băileșteanu este un povestitor care gândește existența. Prin istoriile relatate meditează la sensul lumii. Înseși istoriile prezentate dau semnificație vieții. Eul narativ și eul auctorial trăiesc prin eroul aflat în scena epică. Misiunea primară a naratorului este aceea de a obliga personajele să-ți facă timp să trăiască. Misiunea secundă constă în a le integra în istoria ce le impune acestora să trăiască viața pe
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
din „Căutările lui Averroes” de J.L. Borges, „un singur vorbitor poate relata (s.n.) orice lucru”. Relatarea se face fie la persoana întâi, fie la persoana a treia. În roman avem un grup de „vorbitori”. Nici prezentarea nu lipsește: în capitolele auctoriale (capitolele II, IV, VI, IX, X, XI, XII). Ana-Cristina are un punct de vedere clar determinat, dispune de biografie și psihologie proprii și o poziționare exact definită asupra lucrurilor. Asemenea ei, de privilegiul relatării se bucură și alte personaje: Patricia
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
sunt văzute din interior. Fiecare dintre cei cinci îi vede pe unii dintre ceilalți prin propriii ochi; în mod direct relatarea prinde dorințele, pasiunile, secretele și intimitatea ființei profunde a fiecăruia. În contribuția de relatare a celor cinci, spiritul narativ auctorial nu-și face simțită prezența decât prin titlurile de capitol. Aparența este că nu mai există o perspectivă privilegiată. Fiecare dintre cei ce au dreptul la voce dezvoltă o perspectivă centripetă. Când spune „eu”, fiecare creează o instanță care face
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
exact și definitiv din simplul motiv că nu-și găsesc un sistem de referință. Relatările n-au în exterior un punct arhimedic de sprijin, unul evident și indubitabil. Contribuța narativă la persoana a treia, neutrală și de nuanță omniscientă (capitolele auctoriale) induce noi valențe de ambiguitate. Personajele își invalidează reciproc relatările. Mai mult, își revocă reciproc privilegiul de instanță narativă. Avem de a face cu o multiplicare a perspectivelor ce vizează a produce autenticitate și obiectivitate, dar care nu face decât
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
editoriale, de familie, dar și naționale, prin abordarea unor temelor dificile, puțin tratate de alții, precum tema destinului basarabenilor în romanul „Amur”, sau a exodului uvrierilor noștri în occident, în romanul Poarta spre vest.I-am prezentat, nu o dată, profilul auctorial în presă (revista Cultura, Bucovina literară ș.a.), dar și în cadrul festivalului literar național de la Suceava și Udești, ce purta ... III. - CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI SĂRBĂTORI, de Lucia Olaru Nenati, publicat în Ediția nr. 973 din 30 august 2013. Așa se
LUCIA OLARU NENATI by http://confluente.ro/articole/lucia_olaru_nenati/canal [Corola-blog/BlogPost/359961_a_361290]
-
legenda, oralitatea. Nicolae Manolescu scria în legătură cu această scriere: „Niciodată arta povestirii n-a fost mai rafinată în simplitatea ei”. Întâlnirile de la Hanu Ancuței au fost asemănate cu cele din O mie și una de nopți. Permanent, în povestire intervine vocea auctorială, prin fraze de genul: „Trebuie să știți dumneavoastră...” Hanul unifică trei timpuri diferite, al autorului, al povestitorilor și al faptelor povestite. Autoarea vine în continuare cu referințe critice ale principalilor critici și istorici literari, privitor la povestirea sadoveniană: Nicolae Manolescu
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1491612007.html [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
pentru implicații ignoranți și avizi. Întotdeauna se află, din fericire (din nefericire?), o privire înțelepțită, ce contemplă, cu amară ironie și distantă compasiune, agitația zadarnică a celor mânați de micime sufletească, lăcomie, invidie, ură, gelozie, goană după slavă deșartă. Privirea auctorială din acest roman este o asemenea privire. 2012, noiembrie 5 Referință Bibliografică: Un roman contemporan: Dascălii, dascălii de Marian Drumur / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 676, Anul II, 06 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Eugen
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_roman_contemporan_dascalii_dascal_eugen_dorcescu_1352191463.html [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
creînd magia prin care realitatea este esențializată, valorizată. Fără a abuza de un limbaj pseudo-erudiționist, „Insula de cuvinte” construiește stări, tensiunea manifestând un evident crescendo liric. Fără a intenționa să delimiteze granița dintre realitate și ficțiune, prin confruntarea dintre eul auctorial și eul autobiografic, poemele „Insulei de cuvinte” împrumută din „lirismul” reprezentărilor lui Kush, ori chiar din „dilematica” pânzelor lui Molev. Abstract și real, într-un amalgam plin de forță și culoare, peste care va străluci, cu siguranță, pânza unui (mult
EMIL DRUNCEA – INSULA DE CUVINTE (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Colectia_lirik_a_editurii_armonii_culturale_anunta_o_noua_aparitie_editoriala_emil_druncea_insula_de_cuvinte_poeme_.html [Corola-blog/BlogPost/371255_a_372584]
-
se pare structura „teroristă“ a sensului, adică sabotarea, sistematică și metodică, a unei hermeneutici interioare, avidă de echilibru conservator. Pu-tem vorbi astfel despre „violarea“ securității semantice, prin excelență „spirituală“ la origine: capacitatea semnificației de a se plasa „peste“ intenționalitatea discursului auctorial, de a o împinge din condiția de repaos sau echilibru mental și de a o atrage în tot felul de „roluri“ sau circumstanțe dramatizate (dramatice!). Frica de a vorbi se extinde în conștiință considerabil, „deoarece fără a spune vreodată suficient
TERRARISMUL PNEUMATIC – O SIMPTOMATOLOGIE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Igor_ursenco_terrarismul_pneumatic_igor_ursenco_1342935100.html [Corola-blog/BlogPost/358045_a_359374]
-
revistă a cărții din carte (marcată grafic cu ajutorul literelor cursive), că romanul lui Al. Florin Țene Inelul de iarbă are ca subiect căutarea împlinirii individuale prin dragoste. În fiecare istorioară avem de a face cu o dedublare a eului, eul auctorial multiplicându-se, oferind alte și alte chipuri ale „geamănului din oglindă“. „Imaginația galopează; judecata merge pas“, susținea Voltaire, iar Al. Florin Țene demonstrează cu prisosință acest fapt: narațiunile sale curg una din alta, se intersectează cu povestea eroului central Dorin
ÎNŢELEPCIUNEA ESTE DUMNEZEU, IAR IUBIREA IDEALUL, PREFAŢĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞLA ROMANUL INELUL DE IARBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 by http://confluente.ro/Intelepciunea_este_dumnezeu_al_florin_tene_1372338359.html [Corola-blog/BlogPost/364009_a_365338]
-
ton și un mesaj mult diferite. “Antractele” sunt, în plan narativ și ideatic, un fel de contraforturi pentru edificiul himeric, perforat pretutindeni, figurat de istorisiri. Ele compensează, cu explicitări enigmatice, alegorice, ermetice, suspensia, elipsa, fragmentarismul celor dintâi, umplu cu substanță auctorială golurile ficțiunii, aidoma unor metatexte. Iată o mostră: “Era seară, eram singur când am auzit o Voce, din celălalt capăt al camerei, care spunea că e singură. - Vino să mănânci cu mine, i-am spus și s-a apropiat, clămpănind
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Proza_lui_marian_drumur_sau_de_eugen_dorcescu_1391340223.html [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
fond-formă) e afirmat deschis și intenția caricaturală nu poate fi în nici un fel ocultată, nu același lucru se întâmplă la nivelul limbajului. Textul se realizează, în paralel, pe două registre lingvistice. Primul, cel descriptiv, înregistrează faptele, relatează; el aparține vocii auctoriale. Al doilea registru cade în seama actanților și e diversificat, după împrejurări. Se poate identifica, astfel, un limbaj oficial, adoptat (cu emfază) în împrejurări oarecum protocolare, în tiradele pretențioase, în cancelarie, în relațiile cu superiorii, când participanții își exercită funcțiile
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/_dascalii_dascalii_intr_olimpia_berca_1361294066.html [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
Sighiartău fiind un exemplu elocvent în acest sens. Apărută sub egida editurii „Alean” (a C.J.C.P.C.T. Argeș), cartea este inedită atât sub aspectul calității vizuale și tipografice, cât și în privința conținutului: amintiri din copilărie ce reușesc un interesant echilibru între vocea auctorială subiectivă și vocea comunității, care se exprimă prin credințe, obiceiuri, folclor, activități specifice zonei. Așadar, dincolo de frumusețea lirică de necontestat, ne ancorăm și în frumusețea realității satului de munte. Povestioarele au fost publicate separat în numerele publicației Caiete folclorice Argeș
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1471954704.html [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
primul rând am simțit că întreaga lucrare este o incontestabilă și o ambițioasă încercare de a muta uriașul fluviu biblic al Vechiului și Noului Testament de pe tărâmurile sfinte ale străvechii Palestine pe luminoasele noastre plaiuri mioritice. A fost o ambiție auctorială uriașă care, din fericire, a devenit o admirabilă reușită a genialității valahe pe care analiștii viitorului s-ar putea să o simtă ca un experiment deosebit de interesant din punct de vedere literar, lingvistic și din anumite perspective cultice, mai ales
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1422332945.html [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
cărora trebuie să le facă față. Și tot pe parcursul celor o mie de zile și tot atâtea nopți. Timp în care acest bărbat își duce viața, lipsit de lumina ochilor. Încă de la prima pagină, Iustin Dobrescu este însoțit de vocea auctorială, ca un suport de care e preferabil să se sprijine, ca de bastonul pe care-l ține, de fantezie, agățat de braț. Vocea parcă îl conduce, îndreptându-i pașii într-acolo unde vrea să ajungă. E o senzație aproape materială
DARUL IUBIRII ŞI VIZIUNILE UNUI NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1397580382.html [Corola-blog/BlogPost/347819_a_349148]
-
nutrea o iubire platonică, devenise o tragedie în contextul ratării provinciale. Personajele masculine din proza lui Gib I.Mihăescu, mai ales cele din romane, au comportamente axate pe aventura bizară sau fatală a iubirii, sunt , mai précis, măști ale sinelui auctorial, în contextele sociale și istorice parcurse în studenție și maturitate. În romanele Brațul Andromedei, apărut în 1930,Zilele și nopțile unui student întârziat, care a văzut lumina tiparului în 1934, Donna Alba, în 1935, au ca structură narativă principală o
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dimensiunea_pshipatografica_al_florin_tene_1382454792.html [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]