24 matches
-
doua. Apoi are să-ți impute o agendă ascunsă, o intenție machiavelica, un sarcasm subtil sau o ironie cam transparență. Oricum ai încerca s-o dregi, nu vei avea scăpare. Te vei afunda din justificare în gafă și din gafă în autoculpabilizare. Vei ieși din această înfruntare mânjit cu reproș și dornic să-ți arunci singur în cap câteva galeți de vină. Stingher în cotețul rușinii, vei rumega încă multă vreme promisiunea fierbinte: “Nebun cine-l mai bagă vreodată în seamă!”. Ca
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
o scriere veche, fără referire la dogmele pe care le apără diferitele culte creștine. O altă formă constă în valorificarea de către unii preoți a unor noțiuni și explicații psihologice ale exacerbării emotivității în detrimentul echilibrului interior, în manifestarea sentimentului păcatului originar, autoculpabilizarea, teroarea sfârșitului lumii, gândul obsedant al morții. Fundamentalismul ia atitudine față de moderniști, cerând revenirea calmă la credința în Evanghelie. Neo-ortodoxismul denunță nenumăratele jocuri de cuvinte gratuite schimbate între cele două orientări prezente și în teologie, "liberalii și conservatorii". Etimologic, "secularizarea
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
hipersocializări anxiogene, prin cultivarea discrepanțelor dintre aspirații și împlinirea lor, precum și prin necesitatea estompării sentimentelor de autoculpabilitate legate de risipă. La acestea se poate adăuga inabilitatea de a se conforma expectațiilor parentale. Se instalează ca urmare stări anxioase, depresive, de autoculpabilizare, dar și comportamente teatrale sau arogante, care pot prefigura trăsături de cluster C, mult estompate de nișa ecologică în societățile orientale, și de cluster B, cu precădere în cele occidentale (Kagan, 1994; Paris, 1997Ă. În cazul lor se confirmă o
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reacția emoțională de situație, prin controlul gândirii și printr-o analiză de conținut a propriilor cogniții. Acest tip de terapie este de factură pedagogică, corectivă (Lisievici, 1999). Copilul seropozitiv prezintă distorsiuni masive ale triadei cognitive. Cognițiile negative față de sine sunt: autoculpabilizarea, depresia, autoevaluarea negativă, indezirabilitatea, incapacitatea de a-și atinge scopul. Cognițiile negative față de lume sunt: perceperea lumii ca fiind epuizantă, ostilă, izolare, stigmatizare, neînțeles de ceilalți copii. De asemenea, copiii bolnavi nu sunt acceptați în școli normale și din această
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
nostru această dimensiune cuprinde manifestările clinice ale bolii: durere și suferința fizică. Mitwelt (lumea ființelor, a indivizilor, mediul social) reprezintă izolarea, stigmatizarea, marginalizarea și Eigenwelt (lumea privată a propriului eu, relația cu sine și identitatea de sine) se referă la autoculpabilizare, la stima de sine scăzută. Existențialiștii lucrează cu emoții concrete, clientul fiind provocat de către terapeut să-și interogheze sensul existenței sale, să răspundă autentic la determinările realității. În cazul clienților diagnosticați cu SIDA se lucrează cu reacțiile și emoțiile lor
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
regret. Ea poate fi semnalată și În absența acestuia. În mod egal, se știe că, În cazul evoluției clinice a stărilor depresive, În special a depresiilor psihotice, melancoliforme, regretul se poate constitui sub forma tematică a unui delir de autoacuzare, autoculpabilizare, autonegație, deși aceste idei nu sunt fondate, ci ele derivă din starea de depresie severă a bolnavului. Regretul este o experiență psihomorală. La originea acestuia stă impresia că ai pierdut ceva, că-ți lipsește ceva sau, pur și simplu, că
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conștiința sa, fie prin integrarea lor în propriile expectative viitoare, cu tot ce poate să implice aceasta în planul dinamicii sale emoționale. Persoanele mai autonome și mai independente trăiesc într-o manieră mai dramatică apariția bolii, suferind de sentimente de autoculpabilizare și de inferioritate datorită faptului că imaginea de sine este compromisă pe de o parte, iar pe de altă parte datorită dependenței legate de sensul morbid al situației sale. Sentimentul de depresie care-i cuprinde pe majoritatea reprezintă o tentativă
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
timpului pentru colectarea datelor, plecatul în timpul programului și sentimente de distres. Supraviețuitoarele agresiunilor sexuale raportează furie față de ele însele pentru a se simți anxioase și pentru că le e frică de a fi singure și de a fi violate din nou. Autoculpabilizarea, evitarea tuturor elementelor ce amintesc de viol și depresia sunt de asemenea, simptome specifice acestui tip de victime. Toate aceste reacții au fost constatate de către Alexander et al. (1989) și în cazul asistentelor din studiul său ca urmare a expunerii
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
care servește optimismului comparativ, poate fi mai puțin adaptativ când este asociat cu credințe pesimiste despre faptul că riscul personal ar fi mai ridicat decât cel al unei persoane similare. Indivizii aflați în aceasta situație, riscă a se angaja în autoculpabilizare, gândind că ei sunt mai expuși la elemente negative din propria vină și că ar fi putut preveni un risc ridicat, dar nu au făcut-o. O gândire de acest fel poate altera starea de bine psihologic și fizic și
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
ratați atipici, amnezici în planul și în „timpul social” (Ioan Holban). În Zeii obosiți se reține îndeosebi efortul de a scoate din materialul epic descentrat și difuz profilul feminității vulnerabile și orgolioase (Anca K.), iar în Dincolo trasarea procesului de autoculpabilizare, realizat sub forma monologului interior (modalitate caracteristică pentru Ș.), pe care și-l face un tânăr strivit de mortifiantul devotament al mamei sale. În Paralele (1970) sondarea cazurilor psihologice este sprijinită și de un scenariu narativ aparte. Romanul are forma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
din temelii, sistemul de valori occidentale fandează cu tot mai abstractă retorică moralistă. Transpare la fiecare pas incapacitatea de a asuma până la capăt povara perplexității în tot ceea ce reprezintă confruntarea naturii iraționale a răului. De aici derivă frenezia îngustă a autoculpabilizării. Aflată sub atac, gândirea vrăjită de perfecțiunile geometrice ale ingineriei sociale nu-și mai poartă povara libertății. Criticată la temelii, retorica occidentală răspunde printr-un apel la înregimentare ideologică: mai mult socialism, mai multe drepturi, mai multe pledoarii pentru integrare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aibă nici o valență teologică, sau pentru că nu au respectat anumite norme sau reguli profane de conjunctură, fapt pentru care trăiesc un sentiment de rușine în fața altora. Fără a exista un păcat evident, omul trăiește din plin o durere interioară, o autoculpabilizare și o frustrare, simțindu-se rănit în amorul său propriu, atât de puternic, încât se poate urî pe sine însuși. Odată cu aceasta, este perturbat și modul său de a se gândi la Dumnezeu, pentru că El nu mai este căutat pentru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de Biserică și nu sunt privite în mod negativ, ci doar sunt clasificate în mod corespunzător, fiind eficiente în alte domenii clare ale vieții omului, poate chiar acolo unde sacramentul reconcilierii se vede ineficient. De exemplu, un sentiment psihologic de autoculpabilizare clinică poate fi mai ușor vindecat printr-o ședință de psihoterapie, decât prin celebrarea sacramentului reconcilierii, așa cum un discernământ vocațional este mai bine făcut în cadrul unui colocviu spiritual sau al unei direcțiuni spirituale, decât în cadrul ritualului celebrării reconcilierii sacramentale; g
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
inimii în semnul Sfintei Cruci". E o atitudine nobilă, însă cum să facem ca iertarea să nu devină, așa cum spune Shakespeare, "doica unei noi fărădelegi"? E strict necesară căința convingătoare a celor vinovați pentru ca fărădelegile să nu aibă repetiție. O autoculpabilizare însoțită eventual de tratamentul psihiatric al celor ce, manifestîndu-se ca niște "suboameni", nu reprezintă în fond decît cazuri clinice, așa cum ne atrăgea atenția Corneliu Coposu. Personal ader la memorabila formulă propusă de Hannah Arendt, care-i are în vedere în
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
încrederea încăpățânată în valorile edificatoare ale culturii. Astfel de rostiri pot apărea ciudate la ora la care ne regăsim, dar eu cred că trebuie să le reactualizăm cu un curaj înnoit, împotrivindu-ne tendințelor dizolvante, scepticismului demobilizator, în fond comod, autoculpabilizării perpetue, inerțialei, de la o vreme, automarginalizări, pentru a recuceri demnitatea profund afectată a scrisului, a culturii umaniste. E un act de necesară recuperare spre care doar acea invocată memorie activă, întrebătoare, ne poate conduce, până la deschiderea altor căi, spre alte
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
noi documente, fără a avea în intenție să facă literatură. Singura sa grijă va fi ,împlinirea unei datorii față de memoria Hildei" (p. 47). Vom asista deci la rejudecarea cazului cunoscut din Subiect banal. Dacă acolo am putut urmări resorturile de autoculpabilizare ale lui Ludwig, aici vom desluși, simetric, același fenomen: autoculpabilizarea Hildei. Restul romanului este o retrospectivă din unghi schimbat, aplicând tehnica punctelor de vedere complementare. Ludwig e un creator absorbit de munca lui, un devotat al muzicii, crezându-se îndreptățit
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
Singura sa grijă va fi ,împlinirea unei datorii față de memoria Hildei" (p. 47). Vom asista deci la rejudecarea cazului cunoscut din Subiect banal. Dacă acolo am putut urmări resorturile de autoculpabilizare ale lui Ludwig, aici vom desluși, simetric, același fenomen: autoculpabilizarea Hildei. Restul romanului este o retrospectivă din unghi schimbat, aplicând tehnica punctelor de vedere complementare. Ludwig e un creator absorbit de munca lui, un devotat al muzicii, crezându-se îndreptățit, în beneficiul creației, să aibă aventuri amoroase dintre cele mai
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
este nevoie de cine știe ce efort de gândire, observație sau prelucrare statistică pentru a înțelege un fapt: în linii mari, civilizația de tip occidental, activă, volitivă, schizoidă, și-a impus modul de existență în fața civilizațiilor contemplative, afective, mistice. Momentul de autocontestare, autoculpabilizare și criză al Occidentului anilor '60 a fost depășit printr-un act de extraordinară vitalitate. Concepte ca "alienare", "incomunicare", "unidimensionalitate" datează, nu mai au azi un conținut actual. Hipsterii, drogurile psihedelice, muzica rock, budismul Zen, sectele, sexplozia au fost deturnate
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
există alb și negru, ramadan și jeune catholique pratiquant, intolerant, desigur... După ce golănimea i-a pârlit prin cartiere, acum toată revista este plină de africani și asiatici și de problemele „minorităților“, după cum ai putut observa și tu. Nenorocit sentimentul de ,,autoculpabilizare“ a occidentalilor, care va duce în cele din urmă la prăbușirea lumii lor, din care aspirăm să facem parte. Știu că vorbesc ca un sub-Spengler de cartier, dar, la naiba, la ce să te gândești când vezi prostia fără de margini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de sănătate și responsabilitate a subiectului. În procesul consilierii sau la celelalte nivele ale intervenției socio-psiho-educaționale folosirea mecanismului psihologic al culpabilizării și trăirea sentimentelor de vină sunt inadecvate, ineficiente, chiar maladive. Într un tablou al semnelor de boală, vinovăția și autoculpabilizarea sunt indicatori ai stării de boală. I.6.2 Principii pedagogice Deoarece consilierea a fost definită ca „un proces de orientare - învățare” (Gustad) care se adresează problemelor de adaptare - integrare (C. Enăchescu) ale subiectului normal cu probleme existențiale, considerăm că
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
tale de la Oxford. Sunt mult mai pline de viață decât crezi tu. Mustesc a viață, așa cum era ea, năclăită, amorțită, cu ochi mici și păr mult ca să reziste la întuneric și frig. Cu un lucru nu sunt de acord: cu autoculpabilizarea; a noastră ca indivizi, a noastră ca popor. Păi frate, nu am fost noi culmea virtuții, dar să nu-mi spui tu mie că lașitatea noastră era cantitativ mai mare decât a vecinilor noștri de dincolo de Cortină, că natura umană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
râzând în hohote și în înserare. Și lumea în care trăiam se dizolva în râsul nostru... Mihaela: Câr-Mâr M-au apucat remușcările după comentariile tale. Nu glumesc deloc. Mi-am dat seama că era să intru într-un clișeu de autoculpabilizare când de obicei cel clasic este de victimism. Drept să spun, îmi priește simțul nuanțelor pe care mi-l imprimi. Probabil că educația mea neoplatonică își scoate prea adesea colții. M-am învățat să judec după standarde normativiste destul de severe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
regret. Ea poate fi semnalată și În absența acestuia. În mod egal, se știe că, În cazul evoluției clinice a stărilor depresive, În special a depresiilor psihotice, melancoliforme, regretul se poate constitui sub forma tematică a unui delir de autoacuzare, autoculpabilizare, autonegație, deși aceste idei nu sunt fondate, ci ele derivă din starea de depresie severă a bolnavului. Regretul este o experiență psihomorală. La originea acestuia stă impresia că ai pierdut ceva, că-ți lipsește ceva sau, pur și simplu, că
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
provocate. Poate că suferința mentală cea mai periculoasă, pentru că este constantă, este cea provocată de ideea că în orice moment victima se află la bunul plac al agresorului și fără putință de apărare. Conștiința acestei situații determină la victimă permanenta autoculpabilizare și căutare, conștient și inconștient, de soluții pentru a preveni incidentele violente, torturante. Raportul OMCT consemnează: ”în același mod în care tortura produsă de un agent al statului are cel mai adesea loc în timp ce victima se află într-o detenție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]