93 matches
-
Graur; etimonul crastinum al marelui B.P. Hașdeu, Christi Jejunium etc. Au mai fost aduse în discuție sl. korociun ce desemna solstițiul de iarnă și se referea la perioada 12 nov. - 24 dec. și un alt cuvânt slav kraciati, “a pași”. Autohtoniștii au propus origine dacica prin comparație cu alb. kerciu “lemn, ciot, buturuga”. Astăzi este acceptată ca fiind cea mai plauzibilă ipoteza ce pleacă de la creațio, insă respinsă chiar de oamenii bisericii pentru motive teologice. În 2001 am adus în discuție
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402387520.html [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
cu o lucrare-eseu apărută în 1997, la Ed. Humanitas, aparținând unui titular al Universității bucureștene. „Cu toate precauțiile luate de autor, ne arată ilustrul istoric ardelean, Eminescu este portretizat, în chip necruțător, în paginile cărții drept „mit”, cu următoarele conotații: „autohtonist și xenofob” (p. 11), „naționalist” (p. 60), „gazetar și profet naționalist” (p. 91), „antioccidental”, prolog, prin „Doină”, al unor „invocații naționale legionare”, plasat, într-o succesiune nefastă, alături de Zamolxis, Ștefan cel Mare, Horea și Căpitan (p.320) etc. Toate aceste
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Antonescu, a avut o uriașă contribuție la cultura românească și universală. Larga sa recunoaștere pe toate meridianele globului îi irită pe “civiștii” care trebuie să susțină că poporul român este unul periferic, lipsit de valori autentice, că doar niște naționaliști, autohtoniști și antieuropeni inventează “mituri”. A fost profesor la Facultatera de Litere și Filosofie, director al Institutului de Studii Sud-Est Europene și al Institutului de Istorie Universală (pe care le-a întemeiat), rector au Universității din București, președintele Ligii Culturale Române
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” by http://balabanesti.net/2015/02/03/trist-dar-adevarat/ [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
umană, la care tocmai lucra când a fost răpit de legionari. Ar fi fost o operă de căpătâi a întregii umanități.George Călinescu aprecia: “Personalitatea lui Iorga e covârșitoare”. Lucian Boia consideră că N. Iorga este un “naționalist” și un “autohtonist” al cărui mesaj este depășit și, deci, nefolositor. Dați-mi voie să cred că George Călinescu a făcut o judecată de valoare științifică, în timp ce epigonul său s-a rătăcit în meandrele politicianismului de duzină. Sursa: www.ioncoja.ro
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” by http://balabanesti.net/2015/02/03/trist-dar-adevarat/ [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
întrebi? De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu?/ Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu? (Scrisoarea II) În acest veac, al XXI-lea, trăiesc și se manifestă câțiva intelectuali români „postmoderni”, progresiști, care susțin că sunteți autohtonist, antisemit, chiar xenofob... Peste tot aceeași idee: să dau străinilor ce-mi cer; cât pentru români puțin îmi pasă! (ziarul „Timpul” din 23 mai 1882). Acela ce cutează a se revolta față de această stare de lucruri, acela care îndrăznește să
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1491315119.html [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
Introducere Se vor întreba, poate, unii ce se poate valoriza astăzi dintr-un orizont „paseist” și „autohtonist”, evident „conservator”, care privea trecutul ca pe o icoană și care idealiza o lume numită astăzi, în mod curent, „barbarie medievală”. Iar pe deasupra, această viziune mai aparține și lui Eminescu, creatorul de care, tot după unii, ne-am fi cramponat
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
și prețuire. Eminescu nu avea cum să facă altminteri. Este drept că unii exegeți de astăzi - pătrunși de multele clișee contemporane despre Evul Mediu - au căzut în capcana desincronizării, aruncând asupra lui Eminescu vini inventate și catalogându-l drept nostalgic, autohtonist, naționalist etc. Eminescu a fost „autohtonist” numai fiindcă a exprimat în versurile sale realitățile locale, românești. Dar și alți creatori de geniu au făcut la fel, zugrăvind acele lumi care le erau familiare. Ce ar rămâne, de exemplu, din creația
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
să facă altminteri. Este drept că unii exegeți de astăzi - pătrunși de multele clișee contemporane despre Evul Mediu - au căzut în capcana desincronizării, aruncând asupra lui Eminescu vini inventate și catalogându-l drept nostalgic, autohtonist, naționalist etc. Eminescu a fost „autohtonist” numai fiindcă a exprimat în versurile sale realitățile locale, românești. Dar și alți creatori de geniu au făcut la fel, zugrăvind acele lumi care le erau familiare. Ce ar rămâne, de exemplu, din creația shakespeariană dacă am exclude din ea
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
unii dintre ei, înalți demnitari de stat - că Eminescu este complet revolut, învechit, desuet, că era bun de pus între paranteze (în „debara”) și că, în niciun caz, România nu putea visa la NATO și la UE pe buze cu „autohtonistul”, „antioccidentalul” și „xenofobul” Eminescu! Iar ideea că Eminescu nu mai este citit este falsă și menită să distragă atenția de la chestiuni culturale reale. Câți englezi mai citesc azi integral piesele sau chiar sonetele lui Shakespeare, câți spanioli pot citi și
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
glorioasă“. Dosarul protocronismului românesc, este un excelent raport asupra stării protocronismului de la începuturile sale și până după 1989. Mai mult, datele sunt extrem de utile pentru mai buna înțelegere a luptelor intelectuale și ideologice din ziua de azi - până la urmă, războiul autohtoniștilor împotriva progresiștilor (să le zicem așa) de diverse culori se repetă cu o comică exactitate de la Junimea încoace. Pericolul unui studiu precum cel al Alexandrei Tomiță stă, de obicei, sau în prea multe generalizări completate de „înfierare“ viscerală, lipsită de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
și Hoisescu. Din păcate, o cărămidă solidă la soclul nefiresc este adăugată de Constantin Noica într-o carte pe care, în epocă, Manolescu o recenzează și îi dă calificative mai curând reținute. Despărțirea ideologică între cele două grupuri, estetizant și autohtonist, este atât de clară, încât fiecare gest literar sau filosofic își află îndată calificarea ideologică mai mult sau mai puțin exprimată public. Cazul Lovinescu este și el unul extrem de elocvent. Omul care teoretizase sincronismul și dinamica formelor creatoare de „fond
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
că intră În combinație cu diversele saramuri de pește de pe Valea Dunării ori din Deltă. Datorită omniprezenței sale, mămăliga a populat și imaginarul cult al românilor: proza lui Liviu Rebreanu, Moromeții lui Marin Preda, poezia lui Coșbuc și a celorlalți autohtoniști conțin pagini esențiale dintr-o posibilă antologie a mănăligii. Pe seama acesteia s-ar putea concepe chiar și o mitologie a mămăligii, cu pana deopotrivă inspirată și informată a unui Mircea Eliade. Cel care o va scrie va avea probabil surpriza
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ci aceleia imediat următoare Îi datorăm reașezarea culturii noastre În matca memoriei ei firești, marcată, În principal, de racordul cu stilistica și mentalitatea interbelică, mai ales În privința balcanismului descriptiv și a ortodoxiei răsăritene. Coincidența dintre oferta politică a sistemului (din ce În ce mai autohtonist) și această preocupare poate fi discutată cu folos, tot așa cum am putea insista În cursul discuțiilor - cred - pe absența reflexului ostil din sintaxa culturală a generației ’70, obligată să se dezvolte Într-un climat non-opozițional. Motivul Îl constituie, În principal
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
liberalizarea economiei și puterile occeidentale precum și evidențierea valorilor neocomuniste restauraționiste sau democratice în funcție de specificul auditoriului intern sau extern, iată doar câteva aspecte specifice unui președinte cu trecut comunist". Această perioadă a fost una a duplicității. Aflată între trecutul estic și autohtonist și provocarea unui viitor european occidentalizat, puterea politică instalată după 1992 nu a avut puterea să opteze clar pentru europenizare. O asemenea opțiune fără echivoc va veni în următorul ciclu electoral. Opțiunea fermă pentru Europa (1996-2000) Abia în mandatul CDR
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mănâncă!", PSD a încercat parazitarea cunoscutului slogan cu care a câștigat alegerile din 2004 Președintele Băsescu ("Să trăiți bine!"), optând pentru "Alege bine!", PDL a venit cu un slogan care nu spune nimic, "La bine și la greu", țărăniștii cu autohtonistul "Rămân român în Europa", liberalii cu sloganurile "PNL. Bani pentru români. Bani europeni", " Nu le mai asculta minciunile! Arată-le că greșesc!" / Nu te-ai săturat de scandalurile lor? Arată-le că greșesc!"/ "Votați-i pe cei care pot scoate
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
principal cap de acuzare, Arghezi recurgând fie le formulări directe: "antisemitism sălbatic", "fanfaronade naționaliste" sau aluzive: "romantismul (...) politic", idealist și fără nici o utilitate practică 285. În gazetăria interbelică, sunt bine cunoscute atacurile argheziene împotriva altor doi iluștri reprezentanți ai naționalismului autohtonist: A.C. Cuza și Nichifor Crainic, cărora le impută, de asemenea, tentativa de subjugare ideologică a literaturii, precum și obtuzitatea etnico-religioasă. Plecând de la acestă temă-pretext, polemistul construiește, pe un fundament empiric, o veritabilă redută argumentativă, un contra-discurs, a cărui forță persuasivă rezidă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dintre autoritatea laică și autoritatea religioasă a constituit o temă permanentă de discuție în care elita intelectuală s-a implicat cu mult patos, majoritatea dezbaterilor articulându-se în jurul noțiunilor de Biserică și Stat; Ortodoxie și Națiune. Problema falsei disocieri între "autohtoniști" și "europeniști" de care se face mult caz în discursul istoric comunist și post- comunist, plecând de la adecvarea sau nu la un pretins model occidental, reprezintă, de fapt, o discuție riguroasă cu privire la miza Tradiției în cultura română 1. Radiografia istoricului
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
activ colaborator al „Gândirii” în 1927-1930, susținător al ideii că întreaga cultură românească ar trebui să se întemeieze pe Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă, adoptată drept catehism al ortodoxiei mondiale în sinodul din 1642 de la Iași. Studii în spirit autohtonist, nu și ortodoxist, a publicat în „Gândirea” Petru Marcu-Balș (viitorul Petre Pandrea). Autohtonizarea creației artistice era încurajată de cronicarii „Gândirii”, în special de cel muzical, G. Breazul, și de cel plastic, Francisc Șirato. Pictorul A. Demian a decorat paginile revistei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
câmpului literar francez, sau chiar al unuia dintre sub-câmpurile sale heteronome. Dacă s-a putut vorbi de literatură română că o «colonie a literaturii franceze», acesta se datorează faptului că influențele puteau fi identificate chiar și la cei mai convinși autohtoniști (precum adrepții români ai lui Mauras În anii ’30, de pildă). Este imposibil În același timp de gândit funcționarea spațiului românesc că un «contra-câmp» și aceasta din pricina că luările de poziție cele mai «puriste» provin de la scriitori care ocupă poziții
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
elitelor, dar și În profunzime. Istoria i-a refuzat acest răgaz. Comunismul avea s-o arunce În cu totul altă direcție. O trăsătură a epocii a fost și ascensiunea naționalismului și, mai ales, orientarea sa Într-un sens tot mai autohtonist. Naționalismul secolului al XIX-lea se Îmbina fără dificultăți cu europenismul și, În genere, cu admirația față de Occident. România voia să demonstreze că este o țară europeană (de unde și accentul pus pe originile latine, pe rolul românilor În Evul Mediu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
alternative, mai ales În mediul rural și, În genere, printre oamenii cu cultură modestă. Însă oamenilor li se spunea ceea ce multora dintre ei le plăcea să audă: se temeau de nesiguranța unei societăți deschise și, educați În spirit paternalist și autohtonist, priveau cu neîncredere spre modelul occidental. Lupta pentru putere a căpătat accente dramatice. În fața unei opoziții oricum minoritare, guvernanții nu s-au sfiit să recurgă la mijloace brutale, extrase mai curând din arsenalul bolșevic al luptei de clasă decât din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
propriu-zis), regele ajunge pe locul doi, imediat după Ștefan cel Mare, și Înaintea lui Mihai Viteazul și a lui Cuza. Redresare explicabilă printr-o varietate de motive: dedramatizarea raporturilor cu monarhia; prestigiul crescând al modelului occidental; reculul relativ al naționalismului autohtonist și al discursului „de stânga“ postcomunist. Și astfel Carol, principele venit din Occident, trece din nou Înaintea lui Cuza, principele pământean! Aceștia sunt suveranii. A avut România și un Bismarck? A avut, și nu unul, ci trei: mai Întâi, Mihail
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sub portret. Ambele notații insistau asupra dimensiunii europene a domniei sale152. Întâlnim astfel de mențiuni și în câteva dintre manualele alternative de clasa a VI-a, apărute în 1998-1999153. De această dată, informația era pusă sub un titlu mai puțin autohtonist ("Imperiul Otoman și Țările Române în secolul al XV-lea")154. Cu trecerea timpului, autorii au manifestat aceeași tendință de expandare a informației și de revenire la modelul tradițional al prezentării "luptei antiotomane", incluzând și alte înfruntări ale domnitorului cu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
892 Paul Cernat, Tinerețea Epocii de Aur, în idem, Explorări în comunismul românesc I, pp. 239-242. 893 Ibidem, p. 246. "Cultivarea miturilor naționale, predilecția pentru metaforele organiciste și naturiste, conștiința aurorală, obsesia germinației și a nașterii indică un fond arhetipal autohtonist, gata să se lase fecundat de sămânța comunistă. Manipularea operează la nivelul arhetipurilor și al reprezentărilor identitare dominante.", mai afirmă Cernat, identificând aliajul poezie religie patriotică cultul personalități în acea "sinteză neo-tribală delirantă" drept "expresie a paranoiei identitare întreținute de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
el rămâne singurul conducător al periodicului, G. se transformă declarat dintr-o publicație eclectică într-una de direcție. Revista își asumă - și va exercita viguros - rolul de principal organ al mișcării literare tradiționale, căreia îi dă un nou sens, militant autohtonist și ortodoxist (Sensul tradiției, 1-3/1929). „Gândirismul” ajunge în curând să constituie varianta majoră, focalizatoare, a tradiționalismului. Literatura de imaginație și, în covârșitoare parte, chiar eseistica și filosofia cuprinse în revistă nu se identifică, totuși, cu ideologia acesteia. În ciuda orientării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]