41 matches
-
pamfletele lui Tudor Arghezi erau o armă în folosul democrației, poemele lui Adrian Maniu, Demostene Botez, G.Topârceanu, Al.Philipide, Camil Baltazar, Aron Cotruș, Otilia Cazimir, Pillat, Fundoianu, Voronca , Stancu, Crainic, Voiculescu, Blaga, făceau poezia paternității și proză etnografică, alții autohtonizau simbolismul și se dedicau poeziei roadelor, ortodoxiștii împărtășeau doctrina miracolului, iar Lucian Blaga având propria doctrină, a misterului. Tzara, Urmuz, Ion Barbu, Vinea, Matei Caragiale abordaseră dadaismul, suprarealismul și ermetismul. După cum se observă era un evantai policrom de modalități de
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
pamfletele lui Tudor Arghezi erau o armă în folosul democrației, poemele lui Adrian Maniu, Demostene Botez, G.Topârceanu, Al.Philipide, Camil Baltazar, Aron Cotruș, Otilia Cazimir, Pillat, Fundoianu, Voronca , Stancu, Crainic, Voiculescu, Blaga, făceau poezia paternității și proză etnografică, alții autohtonizau simbolismul și se dedicau poeziei roadelor, ortodoxiștii împărtășeau doctrina miracolului, iar Lucian Blaga având propria doctrină, a misterului. Tzara, Urmuz, Ion Barbu, Vinea, Matei Caragiale abordaseră dadaismul, suprarealismul și ermetismul. După cum se observă era un evantai policrom de modalități de
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
de răni adînci în suflet, răni care de multe ori nu se mai cicatrizează niciodată. Emigrarea nu înseamnă ”libertatea” spre care tânjeam atunci, când eram ținuți închiși în lagărul comunist est-european, de către stăpânii marxiști străini la început, care s-au autohtonizat apoi de ochii lumii, creând minți asemănătoare lor, marxiste, niște ne-oameni cu gânduri sumbre de a deveni granguri peste națiunea noastră blândă, pentru că în cap nu aveau decât niște creiere leniniste mai mici decât sâmburele de nucă, prin ”judecata
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Emigratia_un_fenomen_nedorit_sau_necesar_.html [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
o armă în folosul democrației, poemele lui Adrian Maniu, Demostene Botez, George Topârceanu, Alexandru Philipide, Camil Baltazar, Aron Cotruș, Otilia Cazimir, ion Pillat, Benjamin Fundoianu, Ilarie Voronca, Zaharia Stancu, Nichifor Crainic, Voiculescu, Blaga, făceau poezia paternității și proză etnografică, alții autohtonizau simbolismul și se dedicau poeziei roadelor, ortodoxiștii împărtășeau doctrina miracolului, iar Lucian Blaga având propria doctrină, a misterului. Tzara, Urmuz, Ion Barbu, Vinea, Matei Caragiale abordaseră dadaismul, suprarealismul și ermetismul. După cum se observă era un evantai policrom de modalități de
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_a_treia_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
scrierile Hortensiei Papadat-Bengescu sunt frecvente: dezacorduri dintre subiect și predicat, folosirea greșită a prepozițiilor și locuțiunilor, declinările greșite ale pronumelor, franțuzisme neestetice și vulgare contrare spiritului limbii române etc. Se observă că autoarea a depus eforturi neobișnuite pentru a-și autohtoniza mijloacele de expresie. Prezența greșelilor de exprimare este însă incontestabilă până și principalul susținător al scriitoarei, Eugen Lovinescu, recunoscând că stilul scriitoarei este împânzit de exces de adjective, abuz de neologisme, construcții obscure și pedante și cacofonii. Scrisul pare neglijent
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
de burtă. În secolul al XVII-lea și al XVIII-lea, bucureștenii au pregătit o mâncare denumită „pacea", făcută din picioare de oaie sau vițel, dreasă cu ou și oțet, similară deci ciorbei de burtă. Ciorba de burtă s-a autohtonizat în România. S-a spus: „Pentru că a fost preluată sub stăpânire otomană, acră i-a fost și ei soarta”. La propriu, căci oțetul a fost un adaos românesc în ciorba asta (în lipsă de lămâie), la fel și zarzavaturile. Astăzi
Ciorbă de burtă () [Corola-website/Science/317654_a_318983]
-
în loc de 12 lei și 50 de bani un loc la mese, față de 1 leu, cât costa de obicei. Spre comparație, un salariu mediu era de circa 200 lei. Istețimea „bucureștenească”, spre dreapta păstrare a regulilor de pronunție românească, l-a autohtonizat pe Hrtschka, făcându-l notoriu sub numele „Rașca”. Această autohtonizare a numelor străine nu este singulară: Hohenzollern devenea „Hopințoale”, Berthelot era numit „Burtalău” etc..
Grădina Rașca () [Corola-website/Science/324620_a_325949]
-
Mérimée. Este prima transpunere în românește, iar reprezentarea ei, cu deosebit succes, la Iași și la București, cu un ecou favorabil în presa vremii (Cezar Bolliac, Mihai Eminescu), a constituit un eveniment de seamă în istoria teatrului românesc. G. a autohtonizat personajele, dându-le și nume românești, a introdus numeroase elemente de critică socială care vizau realitățile politice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Pentru teatru, de care s-a simțit foarte atras, a realizat, în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287325_a_288654]
-
al savantului, cu întrebarea dacă în afară de forma a răbăși a cuvântului său, nu ar fi de studiat și forma a răsbăși, care ar indica o răbășire ridicată la cub și un superlativ" sau caută să deconspire încercarea adversarului de a autohtoniza, cu totul neinspirat, franțuzescul rabâchées. Este binecunoscută incisivitatea argheziană când e vorba de greșeli gramaticale sau de exprimare, de licențe gratuite, în general, de siluiri, voluntare sau nu, ale limbii române. Textul pe care tocmai îl avem în vedere este
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Tânărul poet cultivă metaforismul convențional, banalizat ori pe cel artificios, obținut prin materializarea forțată a unor abstracții sau prin utilizarea excesivă a cuvântului „alb”. Sunetul liric devine mai autentic și pare mai nou atunci când, precum în Adolescență, rezonanțe din Blaga autohtonizează tonuri rilkeene și incantații ce amintesc de Cântarea Cântărilor. Vidul bibliografic dintre Prohod pentru zi și antologia Poezii are în spate în primul rând o bogată producție lirică nevalorificată în acest interval, ce reflectă îndeosebi experiența traumatizantă a războiului. Ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
lui I. este semnificativă prin receptivitatea ei la varii experimente, la asimilarea strategiilor narative moderne, utilizând fluxul de conștiință și monologul interior, memoria involuntară, dialogul hemingwayan, sugestia simbolică. În contextul tendințelor generale specifice prozei anilor ’60-’80, scriitorul încearcă să autohtonizeze neorealismul italian. Elementul neorealist este revelator la nivelul expresiei, ca viziune, personaj, intrigă și construcție. Se mizează pe singularitatea situației, pe ciudățenia unor eroi și pe violența lor comportamentală. Accentul pus pe poetizarea unor scene, pe decupajul episoadelor vizualizează concretețea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
maximele și proverbele care ilustrează fiecare situație, alături de ghicitorile faraonului și de fabulele pe care i le spune Archirie lui Anadan. Ca în cazul oricărei cărți populare, structura este comună pe întreaga arie de răspândire, dar povestirea este modificată și autohtonizată de fiecare dată. În versiunile numeroase care au circulat la noi, proverbele sunt românești (adăugate sau echivalente celor străine), Archirie învață Bucoavna, Ceaslovul și Psaltirea, iar Anadan este mare logofăt și petrece cu lăute și cimpoaie. Ediții: Înțeleptul Archir cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285424_a_286753]
-
vă spun că simt să laud, într-un fel, limba italiană în ceea ce privește neologismele de origine engleză. În Italia au făcut ceea ce este corect să se facă, urmărind propria genialitate și acel sens practic în care au fost întotdeauna geniali: au autohtonizat cuvintele provenite din limbile străine, îmbrăcându-le în haine italiene. Limba se îmbogățește, pentru că anumite fenomene noi, acelea ale modernității, ale dezvoltării economice, cer existența unor cuvinte noi. Dar vă rog să mă lăsați să repet (nu descopăr nimic nou
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
lumini de bal” (Bal) -, dar acestea au ceva din forța obsesiei. Concretul devine predominant și în latura lui repulsiv-fiziologică doar într-un poem ca Vlad Țepeș și în expresia angoasei în fața morții (Declin). În ciclul Basme, inspirația pare să se autohtonizeze, însă motivele, reduse la chintesență, sunt simple pretexte pentru exprimarea acelorași obsesii interioare. Conținând versuri notabile, placheta nu constituie totuși, cum s-a afirmat, un eveniment în lirica vremii. G. a mai publicat unele poeme disparate și, în 1939, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
am să dezvălui sfârșitul romanului: excedat de atâta românitate și balcanism, duhul Zogru ar vrea să locuiască, să evadeze și în trupuri străine, europene. Însă nu mai poate, nu-l primește nimeni în afara spațiului nostru. Spiritul lui Zogru s-a autohtonizat, a rămas prizonierul plaiurilor mioritice. (Sper să nu fie și cazul Doinei Ruști...) Pe acest fond de restricții este plantată întâmplarea mult dorită, învăluită în aburii mov ai visului. Zogru este un roman care se citește repede, cu plăcere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
se pare important de semnalat, pentru că se discută despre dinamica piețelor emergente, este că putem vorbi aici nu doar despre o piață a capitalurilor, una a investițiilor sau tehnologiilor, care au beneficiat de un puternic impuls inițial occidental, impuls bine autohtonizat mai apoi, valorizînd specificitățile spațio-temporale, ci și despre o piață a ideilor, tot mai originale, o piață a inovațiilor. Să nu uităm că avem a face, în cele mai importante cazuri, cu țări-civilizație, țări continent, cu spiritualități și culturi foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în memoria ancestrală a versului". Nu avem a face, cum s-ar putea crede, cu o variantă a expresionismului șaizecist, deoarece Nicolae Tzone nu-și propune ținta neguros metafizică a aceluia, nu se tînguie sub povara unei vinovății absconse, nu autohtonizează în contul unui stil ce derivă, pe-o latură relevantă, din mistica, fie convulsionată, fie mai curînd decorativă, a gîndirismului. Liber de orice preconcepție doctrinară ori stilistică (pentru a-și asigura libertatea interioară recurge în mare măsură la practica suprarealistă
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
Cor Clanț! cu toții, frați iubiți! Faceți găuri unde știți.” „Poezia” tradusă se îndepărtează de originalul englezesc, lipsesc rimele în a doua parte a ei, este ceva mai amplă, iar culorile cât și prețul biletelor s-ar putea să fi fost autohtonizate. Unii contemporani mai pudibonzi i-au imputat cuvântul „gaură” din ultimul vers („Faceți găuri unde știți”), care începea să fie considerat tabu. De fapt la Junimea se jucau cu astfel de „derapaje“ lingvistice, toți spuneau că merg la „Borta rece
O traducere a lui Eminescu din Mark Twain by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4412_a_5737]
-
sau neacceptarea Occidentului. Orientalismul, se situează printr-un soi de încăpățânata "logică himenală", cum ar spune Derrida, mereu la mijloc, mereu că un prag incert între contradicții: spiritul oriental pare "în termenii disocierilor lovinesciene (...), mai degrabă, un fel de sincronism autohtonizat prin vechimea influentelor". Fără îndoială cele mai interesante analize apar în cazul lui Mihail Sadoveanu, autorul aducând la lumină nuvele, povestiri uitate de vreme. Cosmopolitismul târgului balcanic (evrei, turci, armeni, chinezi chiar) apare la Sadoveanu cu o notă extrem de particulară
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
Minulescu, în general moderniștii (I. Vinea, de pildă) erau mai îndrăzneți. Ar fi util, așadar, un studiu asupra poetului Ion Pillat, debutant în adolescență ca poet francez și devenind tradiționalist în plachetele ulterioare care l-au consacrat; el și-a autohtonizat lexicul care părea a aparține, pur și simplu, altuia. Așa cum se știe, dar nu totdeauna se recunoaște, boierii români, ecleziaștii, chiar negustorii, cei de o anumită condiție erau cel puțin bilingvi; slavona, neogreaca, uneori și cea clasică, apoi germana, rusa
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
reprezentat de George Drumur, Iulian Vesper și, parțial, de Ion Roșca). Întreaga poetică iconară este de fapt "consubstanțială expresionismului", deoarece creația bucovineană rezidă în misticismul ei și se declară nu împotriva modernității în general, pe care a încercat să o autohtonizeze, ci împotriva modernismului lovinescian, europenizant, avangardist, psihologizant. Plecarea lui Mircea Streinul la București a atras după sine și declinul revistei, deși aceasta a mai apărut timp de câteva luni, datorită probabil eforturilor lui Barbu Slușanschi. Suprimată la jumătatea lui ianuarie
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
optimism și totuși o bună dispoziție care cîteodată se hrănea din melancolii; preocupat de viitor și totuși istoricist în chip organic și deliberat; universal ca om, fiind interesat și sugerînd adesea simpatii chiar cu taberele cele mai adverse și totuși autohtonizat; ceva nefixat, de Ťneglijențăť care e a vieții însăși și de formulă veșnic deschisă și totuși posedînd anume stele polare; degajare dacă nu dispreț pentru erudiție și totuși avînd o informație pătrunzătoare în mai toate domeniile; simțul momentului, dar nu
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
forțată a valorilor altei epoci istorice. Ifigenia lui Euripide renunță să lupte pentru viață când înțelege că altfel oștile grecești nu vor porni spre Troia. Ifigenia lui Eliade își acceptă cu seninătate moartea transformată în sacrificiu creator. Legenda elină e autohtonizată prin relevarea legăturilor cu folclorul românesc: jertfa Ifigeniei se înrudește cu a Anei lui Manole și cu moartea ciobanului mioritic, transfigurată în nuntă cosmică, atitudinea aparent pasivă a eroilor dovedind înțelegerea superioară a destinului. Piesa ilustrează astfel preocuparea constantă a
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
omul cu scrisul." Tot felul de influențe se pot descoperi în poemele Sandrei Mihaly, numai că satisfacția de a le descoperi e repede "adumbrită" de senzația de caricatură fără conștiința actului caricării. Un poem începe cu motivul urnei lui Keats autohtonizate în "ulcior ars și blînd" pentru a se deșira apoi în versuri scurte, sacadate, fără sens, fără imagine, cu o sintaxă răsucită care vrea să treacă probabil drept rafinament: "Hoinarul umblînd/ cu mințile-ntoarse/ primindu-te-n dar/ cînd darul
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
fabricat vise pentru multi dintre compatrioții noștri, cu mașinile care i-au ieșit pe poarta, își propune o nouă aventură, paradoxala. Pe vremuri, cumpărătorul autohton era fericit să aibă o Dacie cu piese franțuzești. Acum, el ar dori un Renault autohtonizat la prețul unei Dacii de azi. Poate că aici se gaseste, în mare parte, semnul că privatizarea în România, desi atipica, a ajuns să se normalizeze. Dar după cîți ani și cu cîte pierderi...
Dacia care nu mai e Renault-ul care va fi Dacia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17792_a_19117]