54 matches
-
al finicului, sugerează bucuria cu care Iisus a fost întâmpinat de pământeni și mai este încă așteptat și întâmpinat în sufletele oamenilor. Florile sunt simbolul frumuseții divine revărsate în darurile pământului. Pânza, motivele populare, florile și salcia aduc totodată o autohtonizare a motivului cristic. Crucile incizate prezente în expoziție reprezintă înțepăturile suportate de Iisus. „Crucea Darului” în partea de sus are scrise de trei ori cuvântul „dar” și inițialele IC, la mijloc sunt cusute trei spice aurii de grâu, în jur
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
al finicului, sugerează bucuria cu care Iisus a fost întâmpinat de pământeni și mai este încă așteptat și întâmpinat în sufletele oamenilor. Florile sunt simbolul frumuseții divine revărsate în darurile pământului. Pânza, motivele populare, florile și salcia aduc totodată o autohtonizare a motivului cristic. Crucile incizate prezente în expoziție reprezintă înțepăturile suportate de Iisus. „Crucea Darului” în partea de sus are scrise de trei ori cuvântul „dar” și inițialele IC, la mijloc sunt cusute trei spice aurii de grâu, în jur
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
și meșteșugul tiparului, în tipografia aceluiași Petru Efesiul, iar în 1819 ajunge "director" al tipografiei și tipărește pentru întâia dată un Axion în românește, care, din nefericire, nu s-a păstrat. Perioada sa de debut muzical corespunde cu campania de autohtonizare a vieții eclesiastice. La numai 23 de ani, Anton Pann este numit de mitropolitul Dionisie Lupu în comisia pentru traducerea cântărilor bisericești din grecește în românește, folosindu-se de noua semiologie hrisantică. În anul 1821 fiind refugiat la biserica Sf.
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
al tipografiei și tipărește pentru întâia dată un Axion în românește, care, din nefericire, nu s-a păstrat în nici un exemplar. În 1819, scaunul arhieresc din Capitală e ocupat de Dionisie Lupu, om luminat care inițiază o adevărată campanie de „autohtonizare” a vieții eclesiastice. Astfel, în 1820, la numai 23 de ani, Anton Pann este numit de Prea Sfințitul Dionisie Mitropolitul în comisia pentru traducerea cântărilor bisericești din grecește în românește, folosindu-se de noua semiologie hrisantică, dovadă că devenise un
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
mese, față de 1 leu, cât costa de obicei. Spre comparație, un salariu mediu era de circa 200 lei. Istețimea „bucureștenească”, spre dreapta păstrare a regulilor de pronunție românească, l-a autohtonizat pe Hrtschka, făcându-l notoriu sub numele „Rașca”. Această autohtonizare a numelor străine nu este singulară: Hohenzollern devenea „Hopințoale”, Berthelot era numit „Burtalău” etc..
Grădina Rașca () [Corola-website/Science/324620_a_325949]
-
tradițională la cea modernă, când de fapt tranziția societală postcomunistă corespunde unei alte perioade istorice, cea a tranziției de la epoca industrială la era postindustrială. Pe de altă parte, desprinderea tranziției de configurare de cea tendențială a coincis cu „provincializarea” sau „autohtonizarea” analizei și chiar cu etnicizarea ei. Să insistăm puțin asupra acestui ultim aspect, evocând un exemplu. Spuneam că tranziția postcomunistă românească a ajuns să fie uneori caracterizată în termeni etnici sau ca având o specificitate cu totul aparte, ce ține
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
săi (Heliade, Abbeatici, Spinazzola), dar dicționarul, în parte și datorită stadiului în care se află vocabularul limbii române, păcătuiește printr-o exagerare de această natură, reflectată adesea, chiar și atunci cînd limba română posedă corespondentul termenilor italieni, într-o simplă autohtonizare a vocabulei italiene. De cele mai multe ori, prezența seriei sinonimice atenuează impresia de exagerare (acuminato = ascuțitu, acuminatu; adornare =a adorna, a orna, a împodobi, a înfrumuseța, a găti, a face onoare, a da lustru; ascesa = ascindere, suire, rîpă, suisu, urcusu; astuto
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
de colonizare, de independențe și / sau de năvălirea comunistă. Conservarea lor în scopuri muzeografice sau patrimoniale servește acum unor interese politico-ideologice clare, statele fragilizate de globalizarea economică având mai mult ca oricând nevoie să-și asigure un capital cultural de autohtonizare pentru a se legitima. Atunci când nu te consideri prea înzestrat cu aptitudini pentru tipul acesta de decriptare, pare enormă sarcina de a căuta să analizezi în același timp capacitățile de autonomie ale actorilor sociali, individuali și colectivi, precum și modurile lor
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Pădurea sare din rădăcini, / Nicăieri nu e bine, / Taci și ascunde-te-n tine”. Priveliștile sumbre sunt contrapunctate când și când de scene idilice. Pe măsura avansării în timp, în versuri se precizează o tendință de cromatizare a figurației prin autohtonizare explicită, discursul liric primește accent social și un tot mai lămurit sens politic. Făcându-se vocea străbunilor, cântărețul amintește: „am fost goi și flămânzi, am fost orbi și desculți”, trăind în „vetre sărace”. El prevede cum „făclii vor izbucni curând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
imaginar definibil ca baroc. Propunând „un nou model de interpretare”, un alt cercetător, Ion Istrate, prezintă într-o lucrare importantă, Barocul literar românesc (1982), geneza b. din spațiul nostru cultural ca implicat în acțiunea formativă a cărților populare, convergentă cu autohtonizarea fondului spiritual bizantin. Asimilarea tot mai adâncă a culturii bizantine a dus la descoperirea fundamentelor europene, greco-latine, ale acesteia, preluate de umanismul Renașterii și transmise b. Dar în acele fundamente își are sursa primordială și cultura românească. Pe de altă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
cărturarului român, încadrată în ideologia iluminismului european, căruia acesta îi aparține de drept, în timp ce opera este abordată în relație cu scrieri literare din epocă. Caracterul original al Țiganiadei, comentat într-o manieră modernă care revitalizează calitatea textului, e fixat în „autohtonizarea prin folclor a parodiei clasicului”, de o analiză pertinentă având parte și funcția parodiei eroi-comice și a ironiei, precum și strategia narativă. O lucrare de sinteză, Introducere în istoria literaturii române (1997; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), prezintă originile literaturii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
primele cărți profilează și principala temă a operei ulterioare: erosul. Acesta capătă statut de exclusivitate în Cântarea cântărilor (1973), volum-cheie al întregii creații a lui C. E o parafrază la cartea biblică omonimă, în direcția esențializării erosului și, întrucâtva, a autohtonizării (prin tangențe la mitul Zburătorului). Frenezia originalului apare nu temperată, dar transmutată din registrul senzual în cel spiritual, fără a permite totuși să se vorbească aici de o mistică creștină a eroticii: „Poezia lui Radu Cârneci e păgână pentru că la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
o viziune a "romanticilor roși de melancolii" (G. Călinescu), care au ilustrat răul în lume, în tablouri sociogonice, au reliefat condiția nefericită a geniului (Scrisorile, Luceafărul, Glossa), meditația patriotică (Scrisoarea III), natura și dragostea care se împlinesc într-o adâncă autohtonizare. Natura eminescinaă are două dimensiuni: terestră și cosmică, fiind un cadru fizic al omului, al gesturilor și al atitudinilor sale; o ființă metafizică în care se cufundă poetul. În acest spectacol poetic, natura devine personaj (Revedere), realitate metafizică (Mai am
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nuvelistic caragialian. Curba spectaculos ascendentă a artei caragialiene, luând în atenție fie și numai trilogia alcătuit din Abu Hasan, Calul dracului și Kir Ianulea, nu poate scăpa atenției nimănui. Dându-i o asemenea interpretare, se poate spune că fenomenul de autohtonizare a șeicului în Kir Ianulea atinge în aceasta gradul maxim. Ideea de a transporta pe Belfegor în București în mediul negustoresc cam în epoca lui Mavrogheni, remarcă G.Călinescu, constituie toată neașteptata creație a nuvelei’’. Procedând în acest mod scriitorul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
element creștin s-a dizolvat din conținutul Bisericii în adâncul poporului, încreștinându-l pe el, uneltele și vitele cu care lucrează, pământul pe care trăiește”. Expresia în folclor a pătrunderii duhului creștin în toate componentele lumii de la țară e, după Crainic, autohtonizarea sacrului. Asemenea slavofililor ruși, care propuneau un „Hristos rusesc”, doctrinarul român al ortodoxismului consideră, într-un eseu anterior articolului din 1929, Iisus în țara mea (1923), că viziunea specific românească a lumii implică valorificarea artistică și literară a acelor situații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
ar trebui să se întemeieze pe Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă, adoptată drept catehism al ortodoxiei mondiale în sinodul din 1642 de la Iași. Studii în spirit autohtonist, nu și ortodoxist, a publicat în „Gândirea” Petru Marcu-Balș (viitorul Petre Pandrea). Autohtonizarea creației artistice era încurajată de cronicarii „Gândirii”, în special de cel muzical, G. Breazul, și de cel plastic, Francisc Șirato. Pictorul A. Demian a decorat paginile revistei în stil bizantin. În deceniul al patrulea etnicismul și ortodoxismul și-au avut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
iar guvernul polonez nu se Împotrivește, dată fiind criza de locuințe de la orașe 2. Motivația În România este, Într-un fel, diferită, dar este de subliniat În ambele țări legătura Între emigrarea evreilor și problemele lor economice, cea dintâi permițând „autohtonizarea” forței de muncă În respectivele țări. O dovadă a dorinței de a Încuraja emigrarea evreilor o constituie și felul În care se desfășoară plecările, mai precis felul În care se eliberează aprobările de emigrare. Ne vom opri numai asupra unora
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
precum și dorul de Itaca natală exprimat cu sinceritate în confesiunile epistolare de la Paris conduc tot spre unitatea monografica. Chiar dacă izvorul de inspirație n-a fost doar meleagul natal, memoria afectiva a artistului diluează dimensiunile universalului, supunându-le unei grile de autohtonizare. Poate o stradă din periferia Parisului să-l fi inspirat, dar Viorel Huși o supune unei stilistici plastice a locului natal, o hușenizează. Observat cu atenție, cerul nu e senin, dar solaritatea e vizibilă atât prin umbrele prelingându-se de la
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și educația, cultura devine un fenomen de masă, atât ca acces la informare, cât și ca acces la producere. Acest fapt contribuie în perspectivă la înlocuirea formelor elitiste cu cele general-civilizatorii. Generalizarea treptată a accesului la Internet scade gradul de „autohtonizare excesivă”. Devenim parte a lumii mari. Intrăm în competiție și colaborare cu oameni din alte culturi și, de ce nu, începem să existăm pe harta culturilor, fără să fim obligați să emigrăm în societăți „vizibile”. Trăim în cea mai bună poziționare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
credinței religioase și a patriotismului nației care le-a creat. Un anume spirit modernist se află infuzat chiar Acatistului... - recurgerea la virtuțile poliritmiei (alternanța dactilicului și trohaicului), ale unei imagistici de o abundență extraordinară, șocînd deseori prin noutate sau prin autohtonizare. Mult mai substanțial este efortul de a fuziona tradiționalismul și modernismul în volumul Pregătiri pentru călătoria din urmă. Năzuind să fie un îndreptar de edificare creștină, cartea e structurată (și sugestia unei arhitecturi precise venea, poate, și de la Baudelaire, considerat
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
Colán, capabilă să redea într-o română nuanțată atît vorbirea de stradă cubaneză, cît și monoloage interioare destructurate, plus o întreagă atmosferă de oraș tropical și hedonist, cum pare să arate Havana lui Cabrera Infante, fără să exagereze în direcția autohtonizării prea apăsate dar reușind totuși să dea o reprezentare foarte bună în limba română a unei cărți care-mi închipui că sună teribil de polifonic în original. Plăcerea cu care se citește romanul lui Cabrera Infante se hrănește într-o
Trei tigri (a)politici by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5732_a_7057]
-
va coincide cu intrarea țării sub jugul unei pături naționaliste și xenofobe, pentru care Occidentul începe la Bagdad, iar metoda predilectă de comunicare cu populația e gura de mitralieră. P.S. Pentru că am pomenit de ziua Sf. Valentin: întreaga filozofie a autohtonizării prostești, a felului în care înțelegem, adaptăm și respectăm valorile occidentale e dată de distanța enormă dintre semnificația originală (conform unei tradiții englezești, în acea zi păsările își aleg perechea) și deflorarea radiofonică a frumoasei Nuți de către macho-ul Cristi
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
dintre comentatorii de pe internet cunosc originea termenului mai bine decât majoritatea dicționarelor noastre. Desigur, etimologia greșită a termenului pelicanol nu e cel mai grav lucru cu putință; e posibil ca dicționarele să fi fost victimele intenției politice de copiere și autohtonizare a produselor străine. E totuși supărătoare persistența unei explicații nu tocmai logice (de ce numele produsului de lipit s-ar fi format de la substantivul comun pelican?), pentru o evoluție recentă, care poate fi ușor verificată. Era drept că verificarea se putea
Denumire comercială by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5934_a_7259]
-
ce constă acest spor. El poate fi identificat și precizat în trei zone ale inspirației și realizării artistice: un realism al peisajului natural, prezentat ca fundal al lirismului său, ca "stare de spirit" (ca să utilizez o sintagmă devenită clasică), o autohtonizare a tematicii poetice și, nu în ultimul rând ca importanță, o diversificare spectaculoasă de ordin lexical. Voi încerca să explic, pe rând, aceste trăsături caracteristice ale creației sale. La cei trei poeți "canonizați" ai "Cercului literar din Sibiu" (Radu Stanca
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
substantivul deja existent consum și pentru că intră în seria foarte bogată a împrumuturilor și a derivatelor moderne în -ism și - ist. Consumism și consumist sînt, în mai mare măsură, adaptate, pentru că pot părea chiar create în română, de la consum. Această "autohtonizare" le face mai transparente, le motivează semantic suplimentar. Dezavantajul termenului consumerism e că are aparent aceeași transparență, care se dovedește totuși înșelătoare: conduce la reconstituirea unei rădăcini consumer, inexistente în română. Mai există și a treia opțiune: echivalentul englezescului consumer
Din nou despre consum(er)ism... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9427_a_10752]