6 matches
-
V pentru toți A ∈ LQ A∧ ¬A ≤ Λ A = ¬(¬A) A ≤ B ⇒ ¬B ≤ ¬A, unde Λ desemnează elementul 0, iar V elementul unitate. Dacă într-o latice cu un element zero Λ și un element unitate V este definit un automorfism A → ¬A care satisface LQ(4) atunci laticea se numește ortocomplementată.O latice ortocomplementată va fi denotata de LO.Propozițiile Λ și V definite aici sunt cea mai mica respectiv cea mai mare propoziție a lui LO relativ la implicație.De
Logică cuantică () [Corola-website/Science/335135_a_336464]
-
2. Geometria simplectică își are originile în Hamiltonianul din mecanica clasică, în care spațiul fazelor unor sisteme clasice are structura unor mulțimi simplectice. Adjectivul simplectic a fost introdus de matematicianul Hermann Weyl pentru a desemna "grupul simplectic" formula 1, adică, grupul automorfismelor reale liniare formula 2 care combină înmulțirea cu i prin el însuși. Acest grup a fost numit grup liniar complex, putând produce confuzie de nume cu grupul de automorfisme liniare complexe. Hermann Weyl își justifică alegerea astfel: Mai exact, adjectivul "simplectic
Geometrie simplectică () [Corola-website/Science/317822_a_319151]
-
de matematicianul Hermann Weyl pentru a desemna "grupul simplectic" formula 1, adică, grupul automorfismelor reale liniare formula 2 care combină înmulțirea cu i prin el însuși. Acest grup a fost numit grup liniar complex, putând produce confuzie de nume cu grupul de automorfisme liniare complexe. Hermann Weyl își justifică alegerea astfel: Mai exact, adjectivul "simplectic" se bazează pe cuvântul greceasc συµπλεκτικoς, traducerea cuvântului latin complexus. Cuvântul latin a dat denumirea de complexitate, de unde derivă și "număr complex", cuvântul latin traducând ideea de întrețesere
Geometrie simplectică () [Corola-website/Science/317822_a_319151]
-
algebre universale izomorfe sunt de fapt aceeași structură algebrică: orice proprietate este valabilă între elementele primei structuri este valabilă și în cea de-a doua structură. Morfismele, respectiv izomorfismele, între o algebră universală și ea însăși se numesc "endomorfisme", respectiv "automorfisme". Fiind dată o congruență într-o algebră universală, funcția ce asociază fiecărui element al mulțimii de bază a algebrei clasa de echivalență a acelui element este un morfism de la algebra inițială la algebra cât. Imaginea unui morfism (formula 51) este o
Algebră universală () [Corola-website/Science/309885_a_311214]
-
un tip semnificativ - nu reprezentativ.” Transpunând dihotomia tradiție/inovație în forma antinomiei dintre ordinea reprezentării și ordinea semnificației, P. răstoarnă logica metafizică a raportului dintre esență și aparență și abandonează, în dimensiune politică, perspectiva democrată - deschisă, expansivă și tolerantă - pentru automorfismul, imuabilitatea și exclusivismul înălțimilor aristocrate. Nu e vorba însă de o aristocrație a sângelui - modelată biologic-darwinist -, ci de una a spiritului, care, respingând exercițiul democratic al dialecticii, își împlinește chemarea inițiatică și politic absolutistă („noocratică”) prin precizarea și ierarhizarea închiderilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
cub, zar de automorfă lumină". Este interesant că figura geometrică "cub" joacă un rol esențial în teoria măsurii (disciplină matematică modernă), unde are într-adevăr un rol central, autonom. Astfel încît determinarea ulterioară, "zar de automorfă lumină", este aproape necesară. Automorfismul semnifică proprietatea unei mulțimi de elemente de a coincide cu ea însăși la o anumită transformare. Și, într-adevăr, universul barbian este unic și suficient sieși". Poezia, potir propagat, nu mai puțina insomnie concentric scuturată a Principiilor, este în lirica
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]