111 matches
-
cu toate că se deosebesc esențial de acestea, deoarece poruncile lui Dumnezeu constituie expresia voinței și a lucrării lui Dumnezeu. Dar și dumnezeieștile porunci pot ușor să fie socializate și încadrate sub altă formă în viața socială, moment în care ele sunt autonomizate și își pierd caracterul personal. Încetează să mai fie socotite expresie a voinței și a lucrării lui Dumnezeu Cel ce ființează în trei Persoane și sunt abordate ca valori religioase obiective. Încetează să aibă caracter personal absolut și devin deontologii
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI SOCIALA A BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_gandirea_teologica_si_sociala_a_bisericii_.html [Corola-blog/BlogPost/364714_a_366043]
-
cu toate că se deosebesc esențial de acestea, deoarece poruncile lui Dumnezeu constituie expresia voinței și a lucrării lui Dumnezeu. Dar și dumnezeieștile porunci pot ușor să fie socializate și încadrate sub altă formă în viața socială, moment în care ele sunt autonomizate și își pierd caracterul personal. Încetează să mai fie socotite expresie a voinței și a lucrării lui Dumnezeu Cel ce ființează în trei Persoane și sunt abordate ca valori religioase obiective. Încetează să aibă caracter personal absolut și devin deontologii
DESPRE PARTENERIATUL STAT BISERICA IN DOMENIUL FILANTROPIEI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_parteneriatul_stat_biserica_in_domeniul_filantropiei.html [Corola-blog/BlogPost/364700_a_366029]
-
a gândi realitatea. Un caz de sincretism de gândire îl reprezintă coabitarea inițială a literaturii cu filosofia și, ulterior, reconfigurarea sincretismului literarului cu filosoficul după modelul instaurat de Jacques Derrida. Filosofia a devenit târziu conștientă de sine și s-a autonomizat ca filosofie. Foarte târziu s-a instaurat ca înțelepciune spirituală, contemplație și practică existențială. Iar atunci când a făcut-o a gândit aceasta ca mesaj, exprimând-o ca discurs. Înainte de a fi cogitație aplicată, filosofia a trăit incognito în miezul literaturii
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-sri-undamentele-sincretismului-literarului-cu-filosoficul/ [Corola-blog/BlogPost/339595_a_340924]
-
spune el, îi înțelegem pe presocratici (“filosofi incipienți” îi numește) după modul în care i-au înțeles Platon și Aristotel. Aceștia însă îi înțelegeau ca elemente ale proiectului lor de a instaura falimenta sincretismul literarului cu filosoficul și de a autonomiza filosofia. Platon și Aristotel au luat din modulul de literatură amestecată cu filosofie al muncii spirituale a celor ce au fost numiți filosofi presocratici tot ce era „platonician” și „aristotelian”. Îi vedeau prea interesat, prea proiectiv, prea determinat. Având puterea
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-sri-undamentele-sincretismului-literarului-cu-filosoficul/ [Corola-blog/BlogPost/339595_a_340924]
-
cu toate că se deosebesc esențial de acestea, deoarece poruncile lui Dumnezeu constituie expresia voinței și a lucrării lui Dumnezeu. Dar și dumnezeieștile porunci pot ușor să fie socializate și încadrate sub altă formă în viața socială, moment în care ele sunt autonomizate și își pierd caracterul personal. Încetează să mai fie socotite expresie a voinței și a lucrării lui Dumnezeu Cel ce ființează în trei Persoane și sunt abordate ca valori religioase obiective. Încetează să aibă caracter personal absolut și devin deontologii
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_stat_si_filantropie_.html [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
cu toate că se deosebesc esențial de acestea, deoarece poruncile lui Dumnezeu constituie expresia voinței și a lucrării lui Dumnezeu. Dar și dumnezeieștile porunci pot ușor să fie socializate și încadrate sub altă formă în viața socială, moment în care ele sunt autonomizate și își pierd caracterul personal. Încetează să mai fie socotite expresie a voinței și a lucrării lui Dumnezeu Cel ce ființează în trei Persoane și sunt abordate ca valori religioase obiective. Încetează să aibă caracter personal absolut și devin deontologii
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Desapre_parteneriatul_stat_biserica_in_domeniul_social_.html [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
cu toate că se deosebesc esențial de acestea, deoarece poruncile lui Dumnezeu constituie expresia voinței și a lucrării lui Dumnezeu. Dar și dumnezeieștile porunci pot ușor să fie socializate și încadrate sub altă formă în viața socială, moment în care ele sunt autonomizate și își pierd caracterul personal. Încetează să mai fie socotite expresie a voinței și a lucrării lui Dumnezeu Cel ce ființează în trei Persoane și sunt abordate ca valori religioase obiective. Încetează să aibă caracter personal absolut și devin deontologii
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI ACTIUNEA SOCIALA A BISERICII IN LUMEA CONTEMPORANA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_gandirea_teologica_si_actiunea_sociala_a_bisericii_in_lumea_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/350500_a_351829]
-
cu toate că se deosebesc esențial de acestea, deoarece poruncile lui Dumnezeu constituie expresia voinței și a lucrării lui Dumnezeu. Dar și dumnezeieștile porunci pot ușor să fie socializate și încadrate sub altă formă în viața socială, moment în care ele sunt autonomizate și își pierd caracterul personal. Încetează să mai fie socotite expresie a voinței și a lucrării lui Dumnezeu Cel ce ființează în trei Persoane și sunt abordate ca valori religioase obiective. Încetează să aibă caracter personal absolut și devin deontologii
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI ACTIUNEA SOCIALA A BISERICII IN LUMEA CONTEMPORANA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_gandirea_teologica_si_actiunea_sociala_a_bisericii_in_lumea_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/350500_a_351829]
-
a fi concluziv. Uneori, este ceea ce s-a vrut - ...alteori, finalul stih se rupe de corpus-ul poemului (cazurile din finalul poemelor: cf. Stare, Meduza, Sălcii, Pădure, Jderul, Economie, Peste buze-n setate... etc.)... și, de câteva ori, chiar se autonomizează, precum Poemele într-un vers (Editura Cartea Românească, 1936), ale lui Ion Pillat (cf. Încremenire: simplificând verticala, cf. Parcul lor...: La taina cuponului de pensie..., cf. Mutare: De dorul cititorului..., cf. Literă de lut: Și s-a numit cuvânt...etc.
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU by http://uzp.org.ro/un-debut-pe-deplin-onest-meandre-de-catalin-nicolae-moldoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
cu toate că se deosebesc esențial de acestea, deoarece poruncile lui Dumnezeu constituie expresia voinței și a lucrării lui Dumnezeu. Dar și dumnezeieștile porunci pot ușor să fie socializate și încadrate sub altă formă în viața socială, moment în care ele sunt autonomizate și își pierd caracterul personal. Încetează să mai fie socotite expresie a voinței și a lucrării lui Dumnezeu Cel ce ființează în trei Persoane și sunt abordate ca valori religioase obiective. Încetează să aibă caracter personal absolut și devin deontologii
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
conduse de nomahi, Imperiul Persan avea satrapii conduse de satrapi (cuvânt care astăzi dă sens asupra puterii acestor conducători delegați), iar rezultatele acestor măsuri au fost, în timp, foarte asemănătoare. După destrămarea, imperiului, comiții, precum cei dinaintea lor, s-au autonomizat, au privit teritoriile date în grijă ca pe propriile moșii și, devenind puternici economic, au avut la dispoziție mijloace militare pentru a duce o politică de agresiune, sau alianțe, după cum le dictau propriile interese. Să nu uităm nici că, titlul
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
și că nu și-au cultivat relația cu școala. De acord. Doar că noi, sistemul matur al societății, le-am pus la dispoziție barurile și le cultivăm lipsa de virtuți. Noi nu reușim după ani buni de libertate educațională să autonomizăm educația în funcție de cererea de forță de muncă și de cultura regională, noi le aducem dinainte manuale și cărți de comentarii înțepenite în clișee, noi le propovăduim spaima de examene și contribuim la creșterea ei prin mediocritatea organizării, prin secretomanie și
Sunt pline barurile de noapte de cei care au picat bacul. Doar noi le-am construit by https://republica.ro/sunt-pline-barurile-de-noapte-de-cei-care-au-picat-bacul-doar-noi-le-am-construit [Corola-blog/BlogPost/338089_a_339418]
-
un ban în plus, iar Costandin nu pare a avea alte probleme în afară de cele fizice atunci când își înșală soția cu o prostituată la han. Numai că lucrurile nu se dovedesc a fi atât de simple, iar „treaba” nu poate fi autonomizată atât de ușor. Pe drumul de întoarcere, Carfin le povestește de ce-a fugit și de aventura cu soția boierului, dar și despre călătoriile făcute, ca rob la curtea boierului, la Viena, Paris sau Lipsca (Leipzig). În timp ce Costandin reacționează detașat
Aferim! și construcția alterității. Câteva scene () [Corola-website/Science/295836_a_297165]
-
acestora - dandistii și generația 1900 - Mateiu Caragiale: "Craii de Curtea Veche".) Potrivit lui Milan Kundera istoria românului european (născut pe acest continent odată cu cărțile unor Francois Rabelais sau Cervantes) este chiar istoria expolrării existenței umane. În momentul când știință s-a autonomizat pentru a putea analiza lucrurile exterioare, fără a le locui( sau cu termenii lui Martin Heidegger se produce o uitare de sine a Ființării, apare românul pentru a explora « lumea viului » (Lebenswelt) că un soi de cartografiere a acestei regiuni
Teoria romanului () [Corola-website/Science/299180_a_300509]
-
consolida relațiile cu Italia care se implică de partea naționaliștilor și pentru a evita victoria repblicanilor sprijiniți de sovietici. Germania a lansat pe 18 octombrie 1936 planul de patru ani, menit să plaseze economia germană pe război și să se autonomizeze în privința aprovizionării cu materii prime. Deși șomajul fusese eliminat, producția industrială crescuse și erau aplicate proiecte masive de infrastructură, economia germană se află într-un impas determinat de creșterea importurilor de materii prime. A fost reluată ofensivă diplomatică că să
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
în focarul textual, precum într-o lentilă, cu un efect incandescent: "Între tărmii/ poemului/ marea/ își înghite cascadele". (Gheorghe Grigurcu, Poeți bistrițeni, România literară, nr 26 din 1999). Viziunea lui e una nervoasă, sincopata, voit risipita în fragmente care se autonomizează. În fulgurante care pot fi citite că întreguri provizorii, păstrînd sugestia suverană a întregului, care e deopotrivă, în raport cu ele, finalitate și sorginte. E o cultură a clipei lirice, sieși suficiente, totuși deschizătoare a unor perspective prezumate, aidoma unor ecouri în
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
perioadă, cu scopul de a: ă constitui grupuri-„țintă” permanente, fidele, maleabile; ă face aceste categorii receptive la discursul referitor la noutăți și la modă, ele fiind la rândul lor În situația potențială de a evolua și de a se autonomiza (profesionalizarea mai accentuată și mișcarea de emancipare a femeilor, creșterea perioadei de școlarizare, crearea unei piețe pentru tineri). Trebuiau modelate atitudinile celulei familiale, comunicând cuelementele sale cele mai slabe, dominate, frustrate, lăsate să se descurce singure și susceptibile să se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
trebuiau marcați și identificați cu zona de cuprindere a unei proprietăți. Statul care se consolida treptat în vârful societății, odată cu dezintegrarea comunităților, avea și el nevoie de acea administrație care devenea cu atât mai puternică, cu cât guvernarea politică se autonomiza și trebuia să știe și să ordoneze pe cei care se aflau în spațiul său de jurisdicție. În sfârșit, Biserica ținea evidența nașterilor și căsătoriilor pentru a circumscrie mai bine aria de influență; prin registrele parohiale, anticipau statul civil și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cerințele programelor instituționale ale statului totalitar. Sistemele de supraveghere și de integrare puse în funcțiune de statul totalitar angajau „informatori” multipli pentru a face controlul social cât mai eficient. În perioada de tranziție, persoanele își câștigă drepturi și libertăți, se autonomizează în raport cu organizațiile și încep să despartă socializarea (venită din afară) de propria subiectivitate. Toate evenimentele, cu semnificațiile lor, încep să fie supuse evaluării personale și subiective. Viața este trăită ca experiență și experimentare, ca despărțire de stat și de programele
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
femeile în munca salarială, schimbă în mod fundamental spațiul de locuire și generează condițiile unei vieți private autonome pentru fiecare membru al familiei. Mai întâi, s-au creat condițiile privatității familiei ca întreg, adică familia a fost absorbită din și autonomizată în cadrul structurii sociale. Apoi, în interiorul familiei, fiecare și-a instituit o viață privată individuală, întrucât „istoria vieții private este în primul rând aceea a spațiului în care este plasată”. Spațiul locuirii în apartamente la blocuri creează condiții de delimitare a
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un obstacol în fața desfășurării logicii de piață. De aici tentativă de a scinda cuplul participare/decizie. Decizia nu mai este o sinteză finală a unei participări, cea mai amplă posibilă între actorii individuali, colectivi și instituții. Această tinde să se autonomizeze în raport cu sfera publică și să se reprezinte ca fiind de tip "tehnic". Evident că în fața acesteia apare superfluu și insuportabil orice fel de control democratic. Nemulțumirea față de activitatea politică din partea cetățenilor, care se manifestă printr-o redusă afluența la seriile
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
o criză a liberalismului. Atunci când dorința de libertate a oamenilor a intrat în criză vom putea spune că omenirea are o mare problemă. Criza despre care discutăm reprezintă și un semnal că odată cu sfârșitul secolului trecut, economia financiară internațională se autonomizează definitiv și crește în mod exponențial față de economia reală. A început ca o criză a banilor, adică una financiară, deoarece folosința banului a căpătat dimensiuni mari. Mai ales după 1970 fluxurile de capital privat au crescut 91. În anul 1997
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
distribuirea globală a capitalurilor; combinația dintre liberalizarea comerțului și liberalizarea capitalurilor a dus la explozia economiei mondiale atât geografic, cantitativ, dar și calitativ; revoluția din comunicații a susținut și susține aceste procese de expansiune și diversificare economică; economia financiară se autonomizează și își afirmă o funcționare proprie pe bază de instituții și norme proprii. Așa cum afirmam ,,secolul XX a fost unul al creșterii mondiale neîncetate. Dincolo de succesiunea unor intervale de criză și război, imaginea creșterii accelerate se impune. După estimările lui
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
modelelor este însoțită de recomandarea bibliografică a cărții Dr. Nicolae Tcaciuc, Istoria literaturii române, tipărită la Cernăuți, în 1923. XXI. Predarea gramaticii Papadopol polemizează în legătură cu acest subiect cu tendința tot mai pregnantă a unor profesori, pasionați de gramatică de a autonomiza acest compartiment al limbii. în opinia lui Papadopol însă „acest fapt are ca urmare o despărțire a studiului de teorie literară de acela de teorie grammaticală”, fiind „un atentat la unitatea absolută a limbii materne.” în legătură cu acest aspect, Papadopol continuă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
să fie extrem de specifice. Atunci când aparatul terminologic utilizat nu a reușit să surprindă și să descrie cu prea multă acuratețe fenomenele studiate, acest lucru a subminat însăți existența științei ca atare. Unele teorii semantice, de exemplu, au dorit să se autonomizeze ca științe ramuri ale semanticii, dar inconsistența terminologică a fost principala cauză a eșecului. Constructele terminologice tot mai numeroase, mai rafinate și mai interrelaționate se identifică în situația multor științe cu evoluția științei însăși. Este vorba de „resurecțiile terminologice”, care
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]