390 matches
-
nu-mi da arme, să nu devin un profitor De-mi iei culoarea, dă-mi nuanță să nu rămân în alb și negru De-mi dai pionul, ia-mi regina, să redevin deschis, integru De-mi iei speranța, ia-mi axonii să ființez că autist De-mi iei iar viața, dă-mi și visul, să uit ce-nseamnă să fii trist ... Citește mai mult De-mi iei durerea, nu-mi lua rană, să nu uit viața chinuităDe-mi iei chiar plânsul
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
-mi dai putere, nu-mi da arme, să nu devin un profitorDe-mi iei culoarea, dă-mi nuanță să nu rămân în alb și negruDe-mi dai pionul, ia-mi regina, să redevin deschis, integruDe-mi iei speranța, ia-mi axonii să ființez că autistDe-mi iei iar viața, dă-mi și visul, să uit ce-nseamnă să fii trist... XIX. FURĂM SCLIPIRI DE SUFLET, de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1067 din 02 decembrie 2013. Tăceri de cimitire
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
nu-mi da arme, să nu devin un profitor De-mi iei culoarea, dă-mi nuanța să nu rămân în alb și negru De-mi dai pionul, ia-mi regina, să redevin deschis, integru De-mi iei speranța, ia-mi axonii să ființez ca autist De-mi iei iar viața, dă-mi și visul, să uit ce-nseamnă să fii trist Referință Bibliografică: De-mi iei ... De-mi dai ... / Alexandru Florian Săraru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1068, Anul III
DE-MI IEI ... DE-MI DAI ... de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/De_mi_iei_de_mi_dai_alexandru_florian_sararu_1386065700.html [Corola-blog/BlogPost/362456_a_363785]
-
subțiri și argintii de apă scaldă întregul parbriz. Trecem printr-un sat cu case înalte, albe, răsărind dintre brazi. Coborâm. Ruinele cetății îmi stăruie într-un colț al memoriei, fiecare piatră se leagă în sus și-n jos de un axon și de o stea, alcătuind lanțul enigmatic de sinapse care-mi reconstruiește în fața ochilor amfiteatrul cu valurile lui succesive și cu șanțul din mijlocul arenei. Acolo au luptat gladiatori, iar sângele lor negru s-a infiltrat în pământul umed. Doru
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_gheorghiu_1433582731.html [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
fie în sala de operație, unde mai băgăm și eu un deget în plaga. La un moment dat mi-am dat seama că îmi e greu să rețin anatomia topografica a unui nucleu, nu reușeam să înțeleg de ce o iau axonii lui pe o cale așa de complicată... așa că am început să citesc neuroembriologie (în capul meu cel simplu, ca să înțelegi cum funcționează ceva, trebuie să știi cum e construit)... foarte curând am ajuns să cer articole de la diferiți profi care
Cum v-ați botezat mașina? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20801_a_22126]
-
în mediul cu număr mare de stimuli, nu numai că au supraviețuit până la surprinzătoarea vârstă de trei ani, echivalentul a 90 de ani omenești, dar creierul lor a crescut, dezvoltând noi conexiuni între celulele nervoase sub formă de dendrite și axoni. Șobolanii care au trăit în cuștile goale nu s-au dezvoltat și au murit repede. În 1911, Santiago Cajal, părintele neuroanatomiei, a descoperit că numărul de interconexiuni între neuroni este un semn al geniului, și că acestea sunt mult mai
Cum recunoaștem un geniu. Ce a avut EINSTEIN și noi nu avem () [Corola-website/Journalistic/105193_a_106485]
-
creat prin exercițiu mental. Diamond a examinat o bucată din creierul lui Einstein și a observat un număr mare de celule gliale. Spre deosebire de neuronii care nu se mai regenerează, și al căror număr nu poate crește în timpul vieții, celulele gliale, axonii și dendritele se pot înmulți de-a lungul vieții, în funcție de cum folosim creierul. Munca lui Diamond sugerează că, odată ce învățăm mai mult, cu atât apar mai multe conexiuni. Când ne oprim din învățat și mintea noastră stagnează, aceste conexiuni slăbesc
Cum recunoaștem un geniu. Ce a avut EINSTEIN și noi nu avem () [Corola-website/Journalistic/105193_a_106485]
-
senzitive - viteze de conducere senzitive, analiza potențialului de acțiune senzitiv (SNAP) ... c) aspecte particulare: ... - dispersia temporală și anularea fazelor - blocul de conducere - factori care afectează studiile de conducere nervoasă: fiziologici, nonfiziologici d) răspunsurile tardive: unda F, reflexul H, reflexul de axon ... e) blink reflex ... B) Electromiografia cu ac ... a) tehnici de înregistrare ... b) activitatea spontană de inserție ... c) activitatea spontană normală ... d) analiza potențialului de unitate motorie ... e) analiza traseului electromiografic (activare, recrutare, pattern interferențial ... C) Studiul joncțiunii neuromusculare - stimularea repetitivă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
senzitive - viteze de conducere senzitive, analiza potențialului de acțiune senzitiv (SNAP) ... c) aspecte particulare: ... - dispersia temporală și anularea fazelor - blocul de conducere - factori care afectează studiile de conducere nervoasă: fiziologici, nonfiziologici d) răspunsurile tardive: unda F, reflexul H, reflexul de axon ... e) reflexul de clipire ... B) Electromiografia cu ac ... a) tehnici de înregistrare ... b) activitatea spontană de inserție ... c) activitatea spontană normală ... d) analiza potențialului de unitate motorie ... e) analiza traseului electromiografic (activare, recrutare, pattern interferențial ... C) Studiul joncțiunii neuromusculare - stimularea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
Articolul 1 Se aprobă licență de concesiune a activității miniere de exploatare, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Axon" - S.R.L., în calitate de concesionar, în perimetrul Ghidfalau-Zoltan-Nord, județul Covasna, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ---------- Articolul 2 Licență de concesiune a activității miniere de exploatare prevăzută la art. 1 intra în vigoare la data publicării prezenței hotărâri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129767_a_131096]
-
senzitive - viteze de conducere senzitive, analiza potențialului de acțiune senzitiv (SNAP) ... c) aspecte particulare: ... - dispersia temporală și anularea fazelor - blocul de conducere - factori care afectează studiile de conducere nervoasă: fiziologici, nonfiziologici d) răspunsurile tardive: unda F, reflexul H, reflexul de axon ... e) blink reflex ... B) Electromiografia cu ac ... a) tehnici de înregistrare ... b) activitatea spontană de inserție ... c) activitatea spontană normală ... d) analiza potențialului de unitate motorie ... e) analiza traseului electromiografic (activare, recrutare, pattern interferențial ... C) Studiul joncțiunii neuromusculare - stimularea repetitivă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
senzitive - viteze de conducere senzitive, analiza potențialului de acțiune senzitiv (SNAP) ... c) aspecte particulare: ... - dispersia temporală și anularea fazelor - blocul de conducere - factori care afectează studiile de conducere nervoasă: fiziologici, nonfiziologici d) răspunsurile tardive: unda F, reflexul H, reflexul de axon ... e) blink reflex ... B) Electromiografia cu ac a) tehnici de înregistrare ... b) activitatea spontană de inserție ... c) activitatea spontană normală ... d) analiza potențialului de unitate motorie ... e) analiza traseului electromiografic (activare, recrutare, pattern interferențial ... C) Studiul joncțiunii neuromusculare - stimularea repetitivă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
senzitive - viteze de conducere senzitive, analiza potențialului de acțiune senzitiv (SNAP) ... c) aspecte particulare: ... - dispersia temporală și anularea fazelor - blocul de conducere - factori care afectează studiile de conducere nervoasă: fiziologici, nonfiziologici d) răspunsurile tardive: unda F, reflexul H, reflexul de axon ... e) blink reflex ... B) Electromiografia cu ac a) tehnici de înregistrare ... b) activitatea spontană de inserție ... c) activitatea spontană normală ... d) analiza potențialului de unitate motorie ... e) analiza traseului electromiografic (activare, recrutare, pattern interferențial ... C) Studiul joncțiunii neuromusculare - stimularea repetitivă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
senzitive - viteze de conducere senzitive, analiza potențialului de acțiune senzitiv (SNAP) ... c) aspecte particulare: ... - dispersia temporală și anularea fazelor - blocul de conducere - factori care afectează studiile de conducere nervoasă: fiziologici, nonfiziologici d) răspunsurile tardive: unda F, reflexul H, reflexul de axon ... e) reflexul de clipire ... B) Electromiografia cu ac ... a) tehnici de înregistrare ... b) activitatea spontană de inserție ... c) activitatea spontană normală ... d) analiza potențialului de unitate motorie ... e) analiza traseului electromiografic (activare, recrutare, pattern interferențial ... C) Studiul joncțiunii neuromusculare - stimularea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
senzitive - viteze de conducere senzitive, analiza potențialului de acțiune senzitiv (SNAP) ... c) aspecte particulare: ... - dispersia temporală și anularea fazelor - blocul de conducere - factori care afectează studiile de conducere nervoasă: fiziologici, nonfiziologici d) răspunsurile tardive: unda F, reflexul H, reflexul de axon ... e) blink reflex ... B) Electromiografia cu ac ... a) tehnici de înregistrare ... b) activitatea spontană de inserție ... c) activitatea spontană normală ... d) analiza potențialului de unitate motorie ... e) analiza traseului electromiografic (activare, recrutare, pattern interferențial ... C) Studiul joncțiunii neuromusculare - stimularea repetitivă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
SM implică pierderea de oligodendrocite, celulele care creează și mențin un strat adipos — numit teacă de mielină — care ajută neuronii să transmită semnale electrice (potențiale de acțiune). Consecința este subțierea sau dispariția completă a mielinei și, pe măsură ce boala progresează, distrugerea axonilor neuronali. În absența mielinei, neuronul nu mai poate transmite semnalele electrice. Un proces de reparație, numit remielinizare, are loc în fazele incipiente ale bolii, însă oligodendrocitele nu pot să reconstituie integral teaca de mielină a celulei. Crizele repetate duc la
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
nu mai poate transmite semnalele electrice. Un proces de reparație, numit remielinizare, are loc în fazele incipiente ale bolii, însă oligodendrocitele nu pot să reconstituie integral teaca de mielină a celulei. Crizele repetate duc la remielinizări din ce în ce mai deficitare, până când în jurul axonilor afectați se formează o placă asemănătoare unei cicatrice. Aceste cicatrice sunt originea simptomelor; testele efectuate cu imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) arată că în timpul unei crize se formează frecvent mai mult de zece noi plăci. Acest fapt ar putea sugera
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
altor proteine distructive. Există cel puțin trei moduri în care inflamația poate reduce transmiterea informațiilor între neuroni. Factorii solubili eliberați pot bloca neurotransmisia neuronilor intacți. Acești factori pot determina sau agrava distrugerea mielinei, sau pot duce la distrugerea completă a axonului. Bariera hematoencefalică face parte din sistemul de capilare care împiedică pătrunderea limfocitelor T în sistemul nervos central. Bariera poate deveni permeabilă pentru aceste tipuri de celule în urma infecției provocate de viruși sau bacterii. După ce bariera se reface, de obicei după
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
evoluție a organismelor, sistemul nervos devine tot mai complex, iar posibilitățile lui de a recepționa, interpreta și reacționa corespunzător informațiilor din mediul înconjurător sunt tot mai perfecționate. Elementul principal al sistemului nervos este țesutul nervos, format din neuroni interconectați prin axoni și dendrite. La organisme mai evoluate (de exemplu, omul) se întâlnesc și celule gliale, care susțin activitatea neuronilor fără a participa direct în prelucrarea de informații. Sistemul nervos este format din: Aceasta este partea principală a sistemului nervos (numit și
Sistem nervos () [Corola-website/Science/302220_a_303549]
-
creier, iar cea ventrala transporta informația motoare către efectori.Măduva spinării la păsări are unele diferențe de structură față de cea a altor cordate. Astfel, în regiunea cervicala se observă o porțiune mai largă a măduvii, formată din aglomerări masive de axoni, necesari unei mai bune coordonări ai mușchilor aripilor. Lărgirea regiunii lombare se datoreaza aglomerărilor axonilor, necesari coordonării mușchilor membrelor inferioare. În regiunea toracală nu pot fi întâlnite asemenea aglomerări. Măduva spinării este înconjurată de un canal central cu rolul de
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
diferențe de structură față de cea a altor cordate. Astfel, în regiunea cervicala se observă o porțiune mai largă a măduvii, formată din aglomerări masive de axoni, necesari unei mai bune coordonări ai mușchilor aripilor. Lărgirea regiunii lombare se datoreaza aglomerărilor axonilor, necesari coordonării mușchilor membrelor inferioare. În regiunea toracală nu pot fi întâlnite asemenea aglomerări. Măduva spinării este înconjurată de un canal central cu rolul de protecție, care conține lichidul cerebrospinal. Sistemul nervos periferal cuprinde nervii cranieni, spinali și autonomi, ganglionii
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
ul, care se mai numește cilindrax sau neurit, este proiecția neramificată a unui neuron, care conduce impulsul nervos dinspre corpul celular (pericarion) spre periferie, unde contactează alte celule nervoase, glande sau mușchi prin sinapse. Acesta este motivul pentru care axonul mai este cunoscut și sub denumirea de "prelungire celulifugă". ii sunt principalele linii de transmisie ale sistemului nervos și pot fi asemănate cu cablurile unui calculator (deși sunt mult mai complecși). Ceea ce se numește nerv reprezintă de fapt mai mulți
Axon () [Corola-website/Science/302151_a_303480]
-
mai este cunoscut și sub denumirea de "prelungire celulifugă". ii sunt principalele linii de transmisie ale sistemului nervos și pot fi asemănate cu cablurile unui calculator (deși sunt mult mai complecși). Ceea ce se numește nerv reprezintă de fapt mai mulți axoni. Axonii pot fi foarte lungi, de exemplu cei mai lungi axoni sunt cei care formează nervul sciatic, adică cei care pleacă din baza coloanei vertebrale și ajung în degetul mare al fiecărui picior; pot avea până la un metru. Din unii
Axon () [Corola-website/Science/302151_a_303480]
-
este cunoscut și sub denumirea de "prelungire celulifugă". ii sunt principalele linii de transmisie ale sistemului nervos și pot fi asemănate cu cablurile unui calculator (deși sunt mult mai complecși). Ceea ce se numește nerv reprezintă de fapt mai mulți axoni. Axonii pot fi foarte lungi, de exemplu cei mai lungi axoni sunt cei care formează nervul sciatic, adică cei care pleacă din baza coloanei vertebrale și ajung în degetul mare al fiecărui picior; pot avea până la un metru. Din unii axoni
Axon () [Corola-website/Science/302151_a_303480]
-
principalele linii de transmisie ale sistemului nervos și pot fi asemănate cu cablurile unui calculator (deși sunt mult mai complecși). Ceea ce se numește nerv reprezintă de fapt mai mulți axoni. Axonii pot fi foarte lungi, de exemplu cei mai lungi axoni sunt cei care formează nervul sciatic, adică cei care pleacă din baza coloanei vertebrale și ajung în degetul mare al fiecărui picior; pot avea până la un metru. Din unii axoni se desprind alte fibre numite "colaterale", care transmit impulsul simultan
Axon () [Corola-website/Science/302151_a_303480]