261 matches
-
obligații sunt doar câteva dintre motivele situației create. Conceptul de toleranță s-a îndreptat către corupție, hoție și manelism, iar pe scara de valori nu mai au întâietate adevărații intelectuali, sportivii sau artiștii de valoare. Dăm vina pe un anume balcanism, în loc să dăm vina pe noi înșine, pe modul nostru de a gândi și de a reacționa. Noi, cei care locuim în afara țării ne-am convins că balcanismul nu mai funcționează odată ce ai ieșit dintre granițele României. Că adevăratele valori sunt
PRIMUL NUMĂR AL NEWSLETTER-ULUI „ROMÂNIA NOASTRĂ” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Cristi_dumitrache_primul_numar_al_new_cristi_dumitrache_1330916978.html [Corola-blog/BlogPost/349001_a_350330]
-
întâietate adevărații intelectuali, sportivii sau artiștii de valoare. Dăm vina pe un anume balcanism, în loc să dăm vina pe noi înșine, pe modul nostru de a gândi și de a reacționa. Noi, cei care locuim în afara țării ne-am convins că balcanismul nu mai funcționează odată ce ai ieșit dintre granițele României. Că adevăratele valori sunt recunoscute fără a fi pus pe tapet faptul că fac parte dintr-o tară sau rasa anume. Tocmai de aceea, afirm cu hotărâre ca politicienii ar trebui
PRIMUL NUMĂR AL NEWSLETTER-ULUI „ROMÂNIA NOASTRĂ” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Cristi_dumitrache_primul_numar_al_new_cristi_dumitrache_1330916978.html [Corola-blog/BlogPost/349001_a_350330]
-
care n-o cunoaștem - și am avut o subtilitate, o anumită suplețe și savoare a spiritului care ne-au fost inoculate - mai cu seamă aici, în Valahia - de inducțiile balcanice. Noi nu suntem balcanici, pentru că suntem nord-danubieni, dar îi datorăm balcanismului pe Anton Pann, pe Nicolae Filimon, pe Ion Ghica, pe Caragiale, tatăl și fiul, pe Ion Barbu, pe Arghezi. Nu e puțin. Balcanismului îi datorăm spiritul acesta și cosmopolit, și ușor pragmatic, spiritul ironic, calitatea umorului și felul de a
PARTEA 2/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479321490.html [Corola-blog/BlogPost/365420_a_366749]
-
seamă aici, în Valahia - de inducțiile balcanice. Noi nu suntem balcanici, pentru că suntem nord-danubieni, dar îi datorăm balcanismului pe Anton Pann, pe Nicolae Filimon, pe Ion Ghica, pe Caragiale, tatăl și fiul, pe Ion Barbu, pe Arghezi. Nu e puțin. Balcanismului îi datorăm spiritul acesta și cosmopolit, și ușor pragmatic, spiritul ironic, calitatea umorului și felul de a suporta vicisitudinile. Să nu uităm că Socrate, Platon și Aristotel au fost balcanici. Tot balcanici au fost și autorii tragediilor antice. Tot balcanici
PARTEA 2/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479321490.html [Corola-blog/BlogPost/365420_a_366749]
-
al parlamentarilor și al șomerilor, al târfelor și al cucoanelor simandicoase, al maneliștilor și al tuturor agramaților din presa scrisă și vorbită, al moldovenilor, sudiștilor și ardelenilor, cu toții bălăcindu-se, mai mult sau mai puțin, în mizerabilismul urât mirositor al balcanismului. George PETROVAI Sighetul Marmației 21 iulie 2012 Referință Bibliografică: George PETROVAI - MIZERABILISMUL OMULUI MODERN / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 568, Anul II, 21 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MIZERABILISMUL OMULUI MODERN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_mizerabilismul_omului_george_petrovai_1342936153.html [Corola-blog/BlogPost/358044_a_359373]
-
singurăcu pensia. Aș căuta colaborări la reviste, ceea ce este greu, îți trebuie relații să„pătrunzi” și diplomație săreziști unde ai pătruns, din păcate aici totul ține prea puțin până la deloc de valoare, seriozitate, ci mai mult și aproape total de „balcanisme”...La fel, la inspectoratul școlar pentru ore de predat. Ah! Uitam. Am tradus din englezăîn română, acum 2-3 ani, o carte pentru Editura „Curtea Veche ”- „Cinci disfuncții ale muncii în echipă. O fabulăpentru lideri” (Patrick Lencioni): se găsește la adresa: http
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
de malul timpului. Până atunci, se adună un vag sentiment că stăm într-o grădină zoologică. Ne vizitează lumea. Se uită la noi curioși, nedumeriți și buimăciți. Sau, poate înțeleg ceva, dacă au un bun translator de coduri, metehne și balcanisme. Un lighean de promisiuni se revarsă peste viețile noastre. Trăim cu perdelele trase. Și ecranele aprinse. Analog și online. Ecranosfera ne cotropește, tandru, ființa. Suntem înrobiți imaginii. Cuvântului sau vorbăriei? Sigur, toți vrem să vorbim. Cu încrâncenare. Nimeni nu vrea
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
locuiește și în prezent. Zece ani de tăcere, în care publică totuși, articole pe diverse teme, la ziare din țară și din străinătate, după care, în 2001 îi apare prima carte. Este vorba de românul “Rezistență veselă sau d’ale balcanismelor”. Urmează altele șase... Eugen Cojocaru s-a născut în 1965, la Vaslui. - Când și cum a început activitatea dvs. de jurnalist? La ce reviste ați colaborat? - Toți colegii de an la Filologie și-au făcut practică la arhive, biblioteci, școli
CAND IDEALURILE FLOWER POWER CASTIGA. INTERVIU CU SCRIITORUL SI JURNALISTUL EUGEN COJOCARU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Cand_idealurile_flower_power_castiga_interviu_cu_scriitorul_si_jurnalistul_eugen_cojocaru.html [Corola-blog/BlogPost/344286_a_345615]
-
foarte bine primită de public. V-am ruga să ne spuneți despre ce este vorba, care au fost etapele acestui proiect, unde a avut loc lansarea și cine v-a prezentat creația. - Debutul cu românul « Rezistență Veselă sau d’ale Balcanismelor », lansat la Uniunea Scriitorilor - filiala Cluj - prezentat de cunoscutul critic Mircea Muthu. Recenzii laudative: Traian Stef, „Familia” - Nr. 3/martie 2001, Marcel Turcu - „Orizont”, ianuarie 2003, Timișoara, Titu Popescu - „Dorul”, Copenhaga, Danemarca, Dan Romascanu, aprilie 2002. - Eugen Cojocaru este și
CAND IDEALURILE FLOWER POWER CASTIGA. INTERVIU CU SCRIITORUL SI JURNALISTUL EUGEN COJOCARU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Cand_idealurile_flower_power_castiga_interviu_cu_scriitorul_si_jurnalistul_eugen_cojocaru.html [Corola-blog/BlogPost/344286_a_345615]
-
locuiește și în prezent. Zece ani de tăcere, în care publică totuși, articole pe diverse teme, la ziare din țară și din străinătate, după care, în 2001 îi apare prima carte. Este vorba de românul “Rezistență veselă sau d’ale balcanismelor”. Urmează altele șase...Eugen Cojocaru s-a născut în 1965, la Vaslui. - Când și cum a început activitatea dvs. de jurnalist? La ce reviste ați colaborat? - Toți colegii de an la Filologie și-au făcut practică la arhive, biblioteci, școli
SCRIITORUL EUGEN COJOCARU A SCRIS UN ROMAN POLIŢIST ŞTIINŢIFICO-FANTASTIC, ÎN CARE PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Scriitorul_eugen_cojocaru_are_in_pregatire_un_roman_politist_stiintifico_fantastic_in_care_personajul_principal_este_timpul_.html [Corola-blog/BlogPost/356051_a_357380]
-
foarte bine primită de public. V-am ruga să ne spuneți despre ce este vorba, care au fost etapele acestui proiect, unde a avut loc lansarea și cine v-a prezentat creația. - Debutul cu românul « Rezistență Veselă sau d’ale Balcanismelor », lansat la Uniunea Scriitorilor - filiala Cluj - prezentat de cunoscutul critic Mircea Muthu. Recenzii laudative: Traian Stef, „Familia” - Nr. 3/martie 2001, Marcel Turcu - „Orizont”, ianuarie 2003, Timișoara, Titu Popescu - „Dorul”, Copenhaga, Danemarca, Dan Romascanu, aprilie 2002. - Eugen Cojocaru este și
SCRIITORUL EUGEN COJOCARU A SCRIS UN ROMAN POLIŢIST ŞTIINŢIFICO-FANTASTIC, ÎN CARE PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Scriitorul_eugen_cojocaru_are_in_pregatire_un_roman_politist_stiintifico_fantastic_in_care_personajul_principal_este_timpul_.html [Corola-blog/BlogPost/356051_a_357380]
-
Dragoș Bucurenci “Bucureștiul e viu. Respira, se mișcă, uimește ochiul atent prin amestecul de vechi și nou, de balcanism și civilizație vestică, de Porsche-uri și căruțe, de cluburi trendy și bodegi, de oameni care știu cum să intre în Europa și alții care cumpără din Europa chinezilor sau de la ghereta din colț. Dacă treci pe lângă o poartă banală, bănuiești
Iarta-ti orasul! Pe metropotam.ro by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83071_a_84396]
-
pe rodie: Buhuhu la zodie: Uhu scorpiei surate, Să-l întoarcă deandărate Să nu-i rupă vreun picior Câine ori Săgetător ......................” Derivat din folclorul balcanic, ciclul „Isarlâk” încearcă reconstituirea unor timpuri istorice, „ dreapta, justițiara turcime”(I.Barbu-Pagini de proză). Aici balcanismul devine cu timpul un izvor pitoresc. „Obiectul poeziei este deci nu fața concretă a lumii balcanice ci schema ei ideală adică „o simplă ipoteză morală” de unde lipsa de istoricitate și de concurență geografică, Isarlâcukul fiind realizarea atemporală, aproape fabuloasă a
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
zisul Nou Galați, dacă nu cumva în toată România. Doar pe ici, pe colo, prin amărâtele noastre sate, mai vezi câte un strop de respect, mai vezi câte un om chinuindu-se să țină disprețul la distanță de comunitate. Apetitul balcanismului pentru rău și urât, asociat cu ștergerea educației din cataloage și cu așa re/numita “poftă de viață”, a condus la deprecierea consistentă a moralei, la sfidarea oricărei legi scrise și nescrise, la instaurarea huliganismului, la gesturi și manifestări oribile
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) by http://balabanesti.net/2015/02/01/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-vi-x/ [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
nimic, liga nu este o societate de viitor, noi, românii, ne vom pierde în Germania, în masa germană, aceasta este evident. Românii, fie ei chiar teologi, sunt din păcate, greu de unit ori de condus, fiindcă există multă invidie și balcanism de cel mai prost gust, chiar în cele mai așa-zise elevate cercuri. Lucrurile sunt așa cum sunt și trebuie să acceptăm realitatea. După mandatul meu, Liga a continuat să existe, alți șefi, alte modele... - Cum este să fii președinte? - Este
LUCIAN HETCO, ARHITECTUL REVISTEI AGERO , ARE IN PALMARES O DIPLOMA DE EXCELENTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 121 din 01 mai 2011 by http://confluente.ro/Lucian_hetco_arhitectul_revistei_agero_are_in_palmares_o_diploma_de_excelenta.html [Corola-blog/BlogPost/344248_a_345577]
-
vadă sugerează metamorfoza:”Cum se dezghioacă,/ Pui molatec, din ghioacă “ ... În tratarea temei copilăriei și a copilului, Ion Barbu aduce o notă originală, care face diferența dintre el și ceilalți poeți contemporani. Nota originală a stilului său o constituie particularitatea balcanismului său, care este o asimilare rafinată a unor străvechi izvoare naționale ... Incidental, la fel ca și la Ion Barbu, descoperim și la G. Călinescu vocația copilăriei, interpretată- mai ales- ca antipod cețos al maturității împlinite. În volumul Poesii, apărut în
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Trei_oglinzi_paralele.html [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
cu alți sori și zmee/ Iar urma lor pe dale s-a prelins// Din zalele croite-n mii de catifele/ Mărunt, un strop de abur s-a subțiat, s-a stins". În același timp, "zaiafeturile negustorilor de vieți" amintesc acel balcanism nu întotdeauna benign care internalizează rătăciri și cutremurări. Dacă ar fi numai "albastrul brocart", intens și magnetic, lumea s-ar deschide mai ușor profunzimii frumosului,"Netulburată/ ordinea imperială/ prin a cărei respirare/ alunecăm urcând". Visul și legile sale atât de
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1458320312.html [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
graiuri și obiceiuri ale diferitelor naționalități ce tranzitau orașul. În acest amestec balcanic de tradiții și tendințe novatoare se formează și crește viitorul autor. Era o perioadă de letargie și ușor avânt al modernismul european, însă suferind și de impactul balcanismului combinat cu tradițiile si jovialitatea locuitorilor autohtoni, pentru care la mare pret erau sărbătorile câmpenești de la care lăutarii nu lipseau. Anton Pann cunoștea destul de bine limbile: română, greacă, bulgară, turcă și rusă. Acest lucru îl va ajuta la culegerea de
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
care omul poate comunica semenilor, sentimentele, ideile, trăirile sale. [4] Aflat sub influența folclorului balcanic, dar si oriental, Anton Pann devine popular prin polivalența sa lingvistică, fiind un corespondent local al muzicii de largă inspirație europeană, aflată la granița dintre balcanism si spiritualitate orientală. Unele, cum ar fi «Sub poale de codru verde» și «Unde-auz cucul cântând» își dezvăluie originea țărănească. Altele se dovedesc a fi create la oraș, de către compozitori ai timpului, legați de cântecul popular, probabil chiar lăutari. Piese
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
citește cu atenție „Peste codru stă cetatea”(are structura „Luceafărului”); 8. spre final, pentru o bună înțelegere, „Luceafărul”. Discuția este plină de referiri la Eminescu: 1. „și-n idei e o mare muzică la Eminescu”; 2. „Eminescu trebuie scos din balcanism și pozitivism, adică din provincialism, și redat lumii”; 3. „de la Ștefan Teodorescu am preluat atât ideea de a-l aplica pe Heidegger la Eminescu, cât și natura kantiană a lui Eminescu venită dinspre platonicism”; 4. „am descoperit că Eminescu e
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
cu decăderea Moldovei.( ... ) Dezbrăcat de viață, în Sinele său moldav și patriarhal s-au stratificat viețile strămoșilor săi, nostalgiile haotice. Plictisul locuiește în Bacovia, preexistând ca o acumulare seculară de pe vremea voievozilor .( ... ) La Bacovia, dimpotrivă, nu există nici o urmă de balcanism sau de rustic. Este singurul occidental care vine cu substanța sa exclusiv citadină. Acesta nu va fi nici marele oraș, „aterio - scleroza globului” baudelaireană, nici zidurile cu culori neutre ale lui Utrillo, ci ceva specific: provincia moldavă cu atmosfera sa
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
bacovia refuză civilizația, însă nu chiar în maniera unui Rouseau, nici în cea a unui Gauguin, plecat către sălbăticie cu scopul de a găsi în flora și fauna tropicelor, natura primordială”; 31. „la Bacovia, dimpotrivă, nu există nici o urmă de balcanism sau de rustic. Este singurul occidental care vine cu substanța sa exclusiv citadină”; 32. „Bacovia reprezintă toată Moldova de Jos, decadența sa istorică, inhibiția resimțită biologic chiar prin corp, auditiv prin aceste sunete dizarmonice și false, ori vizual, prin noroi
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
cultură care își permite să ignore valorile adevărate e o cultură minoră și iremediabil provincială. De aceea, din colțul de pagină care ne este rezervat, cu asemenea parteneri de bătălie precum cei invocați în acest reportaj neconvențional, vom lupta împotriva balcanismului românesc, care militează împotriva spiritualității rurale a României. Semnează, pentru toate relatate, un jurnalist din țara celor ce nu cuvântă, care se numește Referință Bibliografică: Academicianul Ioan Haulica omagiat la el acasa, in comuna ieseana Ipatele / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
nimic, liga nu este o societate de viitor, noi, românii, ne vom pierde în Germania, în masa germană, aceasta este evident. Românii, fie ei chiar teologi, sunt din păcate, greu de unit ori de condus, fiindcă există multă invidie și balcanism de cel mai prost gust, chiar în cele mai așa-zise elevate cercuri. Lucrurile sunt așa cum sunt și trebuie să acceptăm realitatea. După mandatul meu, Liga a continuat să existe, alți șefi, alte modele... - Cum este să fii președinte? - Este
DESPRE JURNALISMUL DE CALITATE CA DEMERS CULTURAL, ÎNTR-UN DIALOG CU LUCIAN HETCO, EDITOR ŞI REDACTOR ŞEF AL REVISTEI „AGERO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_jurnalismul_de_calitate_ca_demers_cultural_intr_un_dialog_cu_lucian_hetco_editor_si_redactor_sef_al_revistei_agero_.html [Corola-blog/BlogPost/360795_a_362124]
-
pensia. Aș căuta colaborări la reviste, ceea ce este greu, îți trebuie relații să „pătrunzi” și diplomație să reziști unde ai pătruns, din păcate aici totul ține prea puțin până la deloc de valoare, seriozitate, ci mai mult și aproape total de „balcanisme”...La fel, la inspectoratul școlar pentru ore de predat. Ah! Uitam. Am tradus din engleză în română, acum 2-3 ani, o carte pentru Editura „Curtea Veche ”- „Cinci disfuncții ale muncii în echipă. O fabulă pentru lideri” (Patrick Lencioni): se găsește
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy.html [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]