KorAP: Find »[drukola/base=basarabean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...123 >

3,060 matches

Corola-blog/BlogPost/343574_a_344903

o nouă carte), N. N. Negulescu (Poeme întru eternitate), Dan Sandu (Am văzut Lumina), Liliana Petcu (Poeme), Maria Miron ( Clipe în vuietul anilor), Petru Dinvale (Poezia dorului de străbuni), Valentin Marica (Din poeziile Zoreniului), Petru Popescu (Dialog literar), Ovidiu Creangă (Povești basarabene), Vasile Bele (Mănăstirea Rohița), Pr. Ion Turnea (Milostenia), Vasile Morar (Andreia Botiș și „Doina lui Lucaciu”), Mircea Dorin Istrate (Poezia Dacilor liberi), Valentina Becart (Pleacă cocorii (de Vasile Popovici), Stelian Platon (Poeme), Gelu Dragoș (Manifestări literare și Festival folcloric la

G\NDURI SEMĂNATE, DE IOANA STUPARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 by http://confluente.ro/G_nduri_semanate_de_ioana_stuparu_al_florin_tene_1348115223.html [Corola-blog/BlogPost/343574_a_344903]
Corola-blog/BlogPost/342616_a_343945

Vieru -, vă voi rezuma, în context, o parabolă rezultată dintr-o întâlnire pe care “fratelelui lui Eminescu” (cum îl numește poetul Nicolae Dabija pe poetul de la Pererita) a avut-o cu poetul de la Bârca, Adrian Păunescu, și el cu rădăcini basarabene. Întâmplarea, avându-l ca prim “izvor”, firește, pe martorul ei, Adrian Păunescu, a fost repovestită cu har de Aurelian Silvestru, scriitorul basarabean pe care, cunoscându-l, l-am absorbit ca pe un înțelept “rătăcit” (apropo de romanul său “Cel rătăcit

CUM BARBA LUI ADRIAN PĂUNESCU L-A SPRIJINIT, ÎNTR-O POTICNIRE, PE GRIGORE VIERU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1455389136.html [Corola-blog/BlogPost/342616_a_343945]
Dabija pe poetul de la Pererita) a avut-o cu poetul de la Bârca, Adrian Păunescu, și el cu rădăcini basarabene. Întâmplarea, avându-l ca prim “izvor”, firește, pe martorul ei, Adrian Păunescu, a fost repovestită cu har de Aurelian Silvestru, scriitorul basarabean pe care, cunoscându-l, l-am absorbit ca pe un înțelept “rătăcit” (apropo de romanul său “Cel rătăcit”) în lumea noastră ușuratică, egoistă și aproape păgână. Iată și respectiva întâmplare, redată acum de mine, cu temerea că modesta mea repovestire

CUM BARBA LUI ADRIAN PĂUNESCU L-A SPRIJINIT, ÎNTR-O POTICNIRE, PE GRIGORE VIERU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1455389136.html [Corola-blog/BlogPost/342616_a_343945]
Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042

la marea epopee trăită de populația Europei, și nu numai, în preajma și în timpul celui de al II-lea Război Mondial, scrierea ar putea fi comparată cu o notă de subsol, dar foarte importantă pentru istoria populației românești, mai ales din partea basarabeană. Dacă acceptăm categorisirea propusă, atunci, potrivit schemei clasice, romanul de tip jurnal literar cu accent memorialistic, în mod logic, conține o introducere - expozițiune, un punct culminant și un final care se numește deznodământ - un echivalent în plan literar al unui

AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203

coste aceste experimente, în special, în situația actuală extrem de complicată? Oare nu e clar că prin toate aceste găinării se toarnă apă la moara lui Dodon. Această îmbulzeală la mesele de înregistrare pentru diverse funcții în stat este o boală basarabeană născută în această perioadă de independență - fiecare lideraș de partiduț se vede un Napoleon. Ei bine, cum spunea fostul premier Cernomîrdin „Am dorit cum mai bine dar s-a reușit ca întotdeauna”. S-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Dar

DIN NOU TRĂDAŢI ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1473256011.html [Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203]
Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913

sub rânduială străină. Crescut într-o familie de români bine înrădăcinați în matricea neamului, care au pus mai presus de cele omenești Cerul, lăcașul Celui care a creat omul și Neamul în sânul căruia i-a rânduit să viețuiască, românul basarabean Pavel Bălan s-a hrănit din această noimă de viață a părinților săi, implicit și a lui. Cu aparatele sale foto, probabil conținând inovări abile, conexe cinematografiei, maestrul Petru Bălan a colindat glia moșilor și strămoșilor săi spre a releva

SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
acesta însă cu școală multă, spre deosebire de eroul sibian, dar cu același zel de bun român, călător prin românimea de oriunde se află ea și răspânditor de cărți zămislite în Basarabia), aveam în biblioteca mea albumul “Cetățile sufletului - Manăstiri și schituri basarabene”*, operă a maestrului Pavel Bălan, pe care l-am răsfoit și sorbit cu privirea și inima, ca un acont la ce avea să urmeze, fără însă a lega suficient această bucurie de numele autorului. Mi-am dat seama de această

SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
de partea lui, să facă una cu țărâna ceea ce au închipuit, cu talent și dăruire, bunicii și străbunicii la baștinile lor ca fiind lumea lui Dumnezeu pe pământ”, își va fi zicând cel pornit să confirme asta. Colindând toate satele basarabene și călcând drumuri străine ca să ajungă la Moscova, Kiev, Lvov, Munchen, Viena, urcând potecile stâncoase ale Sf. Munte Athos ca să găsească mărturiile culturii și ortodoxiei românești trecute dincolo de hotarele gliei namului, Pavel Bălan a reușit, după ani mulți de dăruire

SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
vag, până la lucrarea “Rugă pentru Neam”, ce salbă de mănăstiri și biserici au presărat domnitorii pământeni pe glia Basarabiei și, implicit, câtă dăruire și ales meșteșug au făcut posibilă nașterea acestei averi materiale și spirituale a românilor moldoveni, în special basarabeni. Și că, acolo unde domnii vremii nu au avut vreo contribuție, creștinii simpli și-au încropit bisericuțe din lemn, iar cei deciși iremediabil să-și închine viața doar Domnului și-au săpat cu dalta lăcașuri de închinăciune în stâncă, dovadă

SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
Icoanele din fotografiile Albumului “Ruga pentru Neam” au puterea de a ne sugestiona tridimensionalul, chiar și mișcarea. Pavel Bălan e un magician al imaginii, el e în stare să învie sfinții din icoane, iar pe Hristos cel răstignit în troițele basarabene parcă ni l-ar reda încă viu în trupul omenesc de pe cruce, făcându-ne să-L auzim, subliminal, rostind tălharului din dreapta Sa: “Adevărat grăiesc ție, astăzi vei fi cu mine în rai”. Albumul “Ruga pentru Neam” al domnului Petru Bălan

SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
expresie absolută valorii “Rugii pentru Neam” a dlui Pavel Bălan: “ Lângă Biblie și Ceaslov - acolo e locul ei.[...] O carte de azi despre ziua de ieri și pentru ziua de mâine.” Gheorghe Pârlea, jud. Iași *Cetățile sufletului - Manăstiri și schituri basarabene, Pavel Bălan Ed. Arc, 2002 ** Rugă pentru Neam - Artă moldovenească din veacurile XIV-XX, Pavel Bălan, Ed. Lumina,2015 Referință Bibliografică: SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN / Gheorghe Pârlea

SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520

salvat de neajunsurile societății în care te aflai. Ai urmat studii universitare de chimie. Ce te-a determinat să alegi acest domeniu și cât de greu a fost să ajungi acolo unde ți-ai propus, dat fiind faptul că refugiații basarabeni aveau un statut mai...special? Boris David: Faptul că între anii 1918 și 1920, statisticile arătau că ,,Basarabia era singura provincie care avea un procent mare de analfabeți” rămâne de răscolit și interpretat puțin prin arhivele vremii. Întotdeauna, ca de

INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
Corola-blog/BlogPost/351359_a_352688

VIITORUL FĂRĂ NICIUN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE.” Consiliul Unirii îndeamnă Guvernele lumii să sprijine unificarea poporului român, așa cum s-a produs reîntregirea Germaniei. Noi, românii basarabeni veniți la Albă Iulia, juram - în numele Consiliului Unirii - că nu ne vom abate de la aspirația noastră sfântă și că, prin efort comun, ne vom regăsi, cu toții, într-un stat modern și european, de care să fim mândri noi și copiii

MESAJUL CONSILIULUI UNIRII LA ALBA IULIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Mesajul_consiliului_unirii_la_alba_iulia_al_florin_tene_1354256394.html [Corola-blog/BlogPost/351359_a_352688]
Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437

și casimci, le-au năpăstuit toamna doldora de roadele înțelepciunii între furtunile Bărăganului și stepele încremenite ale Siberiei, mânjind cu denigrările mârșavei lor mișelii, neaua iernii ninsă ca prolog al viitorului de pe frunțile străluminate de aura eroic-mucenicească. Dacă boierimea locală basarabeană s-a calicit cu poporul și s-a căciulit mai mult cu muscalii, ca pe vremuri cu fanarioții, datinile, tradiția, limba, credința, veșnicia, au rămas în grija puținilor boieri și vlădici demni și a țăranilor din sânul cărora au țâșnit

BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
calicit cu poporul și s-a căciulit mai mult cu muscalii, ca pe vremuri cu fanarioții, datinile, tradiția, limba, credința, veșnicia, au rămas în grija puținilor boieri și vlădici demni și a țăranilor din sânul cărora au țâșnit marile personalități basarabene ce au aprins Rugul Românismului. Un astfel de vlăstar care a crescut Stejar falnic a fost boierul creștin Vasile Stroescu, ctitor de biserici în Transilvania, Moldova și Țara Românească. În plan politic ajunge membru onorific al Academiei Române și senator al

BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
nu numai: „În nordul Moldovei a înființat pe cheltuiala sa, aproape 30 de școli primare, iar în 1906, a oferit 200.000 de ruble în scopul construirii unei mari catedrale ortodoxe la București. Pentru a îndulci situația economică a țăranilor basarabeni și-a arendat moșiile acestora la prețuri foarte mici.” (Gheorghe Radu, Basarabia pământ românesc. Ed. Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2008, p. 64) A fost voința Domnului ca un boier, basarabeanul-ardelean Vasile Stroescu să fie un artizan și un ctitor în Ardeal

BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
scria lui I. Inculeț la 28 Martie 1918: „Un vis frumos s-a înfăptuit. Din suflet mulțumesc bunului Dumnezeu că mi-a dat în zilele de restriște, ca o dulce mângâiere, să văd după o sută de ani pe frații basarabeni revenind iarăși la patria mamă. Aduc prinosul meu de călduroase mulțumiri domniilor voastre și Sfatului Țării ale cărui patriotice sforțări au fost încoronate de succes.” După vizitele la orfelinatul din satul Sascut, la spitalul Onești și satele Grozești-Oituz, Cașin, printre suferințe

BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
25) Nădejdea creștină este permanent vie. Ea nu moare niciodată. Ne învață să credem continuu și să sperăm că prin voia Bunului Dumnezeu, unitatea neamului românesc se va reface într-o zi binecuvântată în hotarele lui firești, cum întrezărea cărturarul-mitropolit basarabean Antonie Plămădeală: „Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței nu s-au rupt niciodată din propria lor voință de trupul Țării. Întotdeauna rupturile au fost silnice. Și, oricât m-aș strădui, mintea mea nu poate înțelege cum de se pot împăca unii

BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
a prevestit zorile unei vieți noi pentru neamul românesc, dând semnalul Unirii și al Reîntregirii neamului, același semnal îl dă și astăzi.” (Basarabia, nr. 526 din 28.o3.1943) La două decenii de la înfăptuirea sfântului Ideal creștin românesc, altă mlădiță basarabeană, profesorul G. Rașcu, publicist însemnat al vremii mărturisea: „Unirea Basarbiei-a fost pentru sufletele românești ca un balsam pus pe o rană adâncă, ca o rază de mângâiere venită în vremea celei mai cumplite deznădejdi. Basarabia s-a unit cu țara

BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
Corola-blog/BlogPost/341656_a_342985

i-a scris cuvântul înainte. Am răspuns prompt invitației romancierei Doina Ruști de a trimite o proză pentru o antologie. Ba mai mult, i-am respectat dorința de a solicita și alți prozatori în acest sens. Este vorba de scriitorul basarabean Igor Ursenco, stabilit în Baia Mare, un literat de toată isprava. Dat fiind faptul că au răspuns prezent invitației marile nume ale literaturii române, a trebuit să retrimit o altă proză, mai hithiuană, cum se spune acasă la Ulmeni. Și din

PAUL CERNAT ŞI OCHELARII DE FUM de FLORICA BUD în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Paul_cernat_si_ochelarii_de_fum.html [Corola-blog/BlogPost/341656_a_342985]
Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344

s-o apere, chiar în Parlamentul European, din care cu onoare facem parte. Da, amintirile mele din copilărie, legate de Basarabia, chiar dacă se referă la doar două județe, Ismail și Cetatea Albă, sunt tot atât de frumoase precum cele povestite de refugiații basarabeni și bucovineni de prin toate județele Basarabiei și Bucovinei. Bineînțeles că ale mele vor fi întotdeauna mai frumoase și cum ar putea fi altfel când eu vorbesc despre bunăstare, despre Dunăre, despre ieșirea la Mare, despre Deltă, despre minunatele lacuri

BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818

devenit o tradiție și în asociațiile românești din Canada, la care am luat parte în ultimii trei ani. Pentru prima oară am sărbătorit împreună cu prietenii mei în cadrul asociației românilor la Câmpul Românesc în Hamilton, unde am constatat, că noi, românii basarabeni avem o dragoste nemărginită față de costumul național la fel ca și românii din celelalte zone ale României: Banat, Maramureș, Bucovina, Moldova din dreapta Prutului și alte regiuni. Cu părere de rău, în această zi au fost prezenți cam puțini conaționali îmbrăcați

ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1467203515.html [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
o mare atenție promovarii și conservării tradițiilor și obiceiurilor românești în Republica Moldova. E bine, dar la etapa actuală o atenție sporită ar trebui acordată luptei pentru promovarea adevărului istoric: de recunoaștere a identității naționale românești de către populația de origine româno- basarabeană, lupta împotriva moldovenismului primitiv. Și mai este un moment dureros cu care ne confruntăm și cred, că aici la fel e datoria ICR, de o implicare mai amplă, mai dură. Dacă noi suntem români, limba de stat e română, tradițiile

ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1467203515.html [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
e din partea PD-ului, apoi se vede și pe peretele improvizat din covoare scris numele sărbătorii...Priviți poza. Cum? Vă place? Nu! Nici mie. E aceiași operă comunisto-statalistă: -lupta împotriva adevărului, împotriva recunoașterii identității naționale, adică, lupta împotriva poporului român basarabean din Moldova. În micul meu discurs de felicitare adresat participanților am accentuat semnificația acestei sărbători, punând accentul pe național, transmițându-le felicitări de la românii din Canada, dar și de la numele Sfatului Țării 2... Vai, ce s-a mai supărat D-

ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1467203515.html [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481

care ți-a fost motivul coborârii. Pașii mă duc ireversibil spre acel simbol al Copoului și de mândrie al ieșenilor, teiul, secularul copac fără de seamăn ce-i poartă numele aceluiași unic poet al românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt ieșeni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal pentru a-i asigura existența și siguranța, asemeni ca brâul din piele frumos ornamentat și cu franjuri multicolore purtat cu fală mai

CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444058191.html [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]