29 matches
-
de oșteni din Transilvania comandați de capitanul de la Făgăraș, ajutat de Buzești, Mihai eliberează orașelor Târgoviște (5-8 octombrie 1595), București (12 octombrie 1595) și Giurgiu (15-20 octombrie 1595). Cronicarii otomani, unii direct, alții în cuvinte mai acoperite, recunosc înfrângerea:,,Haidar-pașa, beilerbei de Rumelia, si-a găsit o moarte de martir într-o mlaștină...Apoi...din pricina învălmășelii, Mustafa-pașa, fiul lui Aias pașa, fratele serdarului, și Husein pașa..au fost călcați în picioare". Întreaga creștinătate balcanică l-a privit ca pe un eliberator
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
polonezilor. Żółkiewski a dat ordin ca trupele sale să construiască o tabără fortificată la Țuțora. Pe 10 septembrie, lângă Țuțora, aramata polono-lituaniană a ajuns față în față cu forțele otomano-tătare, sprijinite de contingente valahe, aflate sub comanda lui Iskender Pașa, beilerbeiul de Oceac. Această forță fusese trimisă de sultan în ajutorul lui Gabriel Bethlen, în lupta lui cu habsburgii. Forțele tătare i-a surprins pe polonezi, reușind să ia numeroși prizonieri. În prima zi de luptă, (18 septembrie), cei mai mulți dintre moldoveni
Bătălia de la Țuțora (1620) () [Corola-website/Science/317618_a_318947]
-
comandantul garnizoanei, este adus în fața lui Ahmed - Pașa și decapitat. Orașul este apoi prădat, devastat, bisericile creștine sunt transformate în geamii musulmane, iar clopotele, aruncate din turnuri. Transformarea Timișoarei în capitală de vilayet otoman, sub conducerea unui vali (guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pașă sau chiar de vizir), schimbă mult orașul, în primul rând în ceea ce privește compoziția etnică. Musulmanii privilegiați (și odată cu ei și primii evrei, de rit sefard) vin aici și, pe lângă agricultură s-a dezvoltat mult și comerțul
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
împotriva tătarilor, în 1469 sau victoria de la Bătălia de la Codrii Cosminului asupra regelui Poloniei Ioan Albert, în 1497. Cel mai mare succes militar l-a reprezentat victoria zdrobitoare din Bătălia de la Vaslui împotriva unei puternice armate otomane conduse de Soliman-Pașa - beilerbeiul Rumeliei, la 10 ianuarie 1475. În urma pierderii acestei bătălii, În anul următor sultanul Mehmed al II-lea va conduce în persoană o expediție în Moldova încheiată cu înfrângerea armatei Moldovei, în bătălia de la Valea Albă-Războieni. După 1476, Ștefan a fost
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
mare, la nord-vest de Călugăreni. Această amplasare a rezervelor urmărea să facă față unui eventual atac otoman care s-ar fi produs dinspre Singureni. Pericolul s-a dovedit real, într-acolo aveau să acționeze forțele otomane ale lui Hassan Pașa, beilerbeiul Rumeliei. După ce cavaleria sa a fost respinsă, Sinan Pașa a trimis în luptă o grupare de 12.000 de luptători. După ce i-a lăsat pe turci să treacă peste râu, Mihai Viteazul i-a supus unui puternic bombardament de artilerie
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
la prânz. Sinan Pașa, conducătorul oștii otomane, a hotărât să înceapa atacul împotriva românilor cu toate forțele de care dispunea. Ienicerii au atacat frontal peste pod, în timp ce o grupare comandată de "Mehmet Satârgi Pașa" (cel care trebuia să fie numit beilerbei al Țării Românești) a efectuat o manevră de învăluire prin est. În același timp, beilerbeiul Rumeliei, "Hassan Pașa", a efectuat o manevră largă de învăluire prin vest, trecând peste Neajlov pe podul din Singureni. Lovitura ienicerilor a fost extrem de puternică
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
toate forțele de care dispunea. Ienicerii au atacat frontal peste pod, în timp ce o grupare comandată de "Mehmet Satârgi Pașa" (cel care trebuia să fie numit beilerbei al Țării Românești) a efectuat o manevră de învăluire prin est. În același timp, beilerbeiul Rumeliei, "Hassan Pașa", a efectuat o manevră largă de învăluire prin vest, trecând peste Neajlov pe podul din Singureni. Lovitura ienicerilor a fost extrem de puternică. Pentru a lărgi frontul de atac, ienicerii au folosit, pe lângă podul deja existent, și bușteni
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
mai întâi la Trotuș și mai apoi în Muntenia. După înfrângerea suferită la Călugăreni, reorganizându-și oastea, Sinan Pașa a înaintat prudent către București. Cum intenția lui era să transforme Țara Românească în pașalâc, Satîrgi Mehmed Pașa a fost numit beilerbei și a primit sub comandă o garnizoană puternică de 10.000 de oameni, care trebuia să construiască șanțuri de apărare și valuri din pământ întărit cu bârne și cu căptușeală din lemn. După acest moment, Sinan Pașa s-a îndreptat
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
comandantul garnizoanei, este adus în fața lui Ahmed - Pașa și decapitat. Orașul este apoi prădat, devastat, bisericile creștine sunt transformate în geamii musulmane, iar clopotele, aruncate din turnuri. Transformarea Timișoarei în capitală de vilayet otoman, sub conducerea unui vali (guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pașă sau chiar de vizir), schimbă mult orașul, în primul rând în ceea ce privește compoziția etnică. Musulmanii privilegiați (și odată cu ei și primii evrei, de rit sefard) vin aici și, pe lângă agricultură s-a dezvoltat mult și comerțul
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
fost ultima confruntare cunoscută dintre Moldova și Imperiul Otoman, ea încheind războiul de 13 ani purtat de Ștefan pentru înlăturarea suzeranității Porții. Reîntors din Polonia, Ștefan a trebuit să facă față unei invazii otomane, un corp expediționar otoman, comandat de beilerbeiul Rumeliei, „Hadâm” Ali Pasă, care aducea un pretendent la tron, pe Hronoda (Hroet, Hronet, Hroiot), devastând numeroase localități, inclusiv capitala Suceava. Oștirea să, mobilizata în grabă, întărită cu 3.000 de călăreți puși la dispoziție de Cazimir al IV-lea
Bătălia de la Șcheia () [Corola-website/Science/333225_a_334554]
-
dacilor”, era însă oprit de una din părțile oștirii care fusese rânduită acolo ca să păzească țara. Despre existența unui conflict între cei doi domni români relatează și cronicarul turc Tursun-Bei: „voievodul Țării Românești pusese în acea margine (de țară) pe beilerbeiul său împreună cu 7.000 de ostași aleși pentru a-și apăra țara de dușmanul din Moldova”. Deși a admis existența unui conflict între cei doi domni români, I. Ursu a respins afirmațiile cronicarului bizantin, considerând că ele se bazau pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
militară a domnului român, Chalcocondil nu explică în folosul cui ar fi fost cucerirea Chiliei, simultan, de turci și de români. Ar fi admis sultanul ca o cetate cum era Chilia să fie lăsată domnului român, adică să-i ceară beilerbeiului său să abandoneze o cetate de a cărei importanță știm că-și dădea seama ? În această situație, nu era mai firesc ca Ștefan să încerce să cucerească singur Chilia, așa cum a făcut-o în 1465 ? Și Chalcocondil și Tursun-bei afirmă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
românii erau cele ale taberei lui Soliman pașa. Rolul acestor atacuri era acela de a provoca pierderi, dar, mai ales, de a produce șocul psihologic în măsură să-l descumpănească pe adversar. Sultanul aflând că a început lupta a poruncit beilerbeiului de Rumelia ca, împreună cu beilerbeiul de Anatolia, să meargă asupra dușmanului. Turcii pornesc la atac în bătaia tobelor și în sunetul goarnelor „Dar și ostașii cei cu credință nenorocită, trăgând la rândul lor din tunuri și puști, au făcut să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Soliman pașa. Rolul acestor atacuri era acela de a provoca pierderi, dar, mai ales, de a produce șocul psihologic în măsură să-l descumpănească pe adversar. Sultanul aflând că a început lupta a poruncit beilerbeiului de Rumelia ca, împreună cu beilerbeiul de Anatolia, să meargă asupra dușmanului. Turcii pornesc la atac în bătaia tobelor și în sunetul goarnelor „Dar și ostașii cei cu credință nenorocită, trăgând la rândul lor din tunuri și puști, au făcut să cadă asupra lor (turcilor) o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de moarte. Bătălia a început pe la amiază, (ora trei după Angiolillo) și a ținut până la lăsarea serii, adică până la 8 seara. Atacul lui Ștefan cu care se începe bătălia, a constituit prima fază a acesteia. A urmat atacul celor doi beilerbei de Anatolia și de Rumelia care a fost oprit de artilerie și de arcașii lui Ștefan. Și, în fine, cea de-a treia fază, în care sultanul s-a simțit obligat să-și conducă el însuși trupele la atac, în timpul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și văzând încotro se îndrepta, îi face pe venețieni să răsufle ușurați: „Liniștea ni se așterne pe suflete!” exclamau conducătorii Serenissimei. La 5 iulie, ajungeau în fața Chiliei, oastea otomană aflându-se sub conducerea directă a sultanului și a celor doi beilerbei, Iskender pașa, beilerbeiul Anotoliei, și Ahmed Hersekzade pașa, beilerbeiul Rumeliei, ambii creștini trecuți la islam. La 6 iulie, marți, a început asediu cetății și a durat până miercuri, 14 iulie. „Șahul - relatează Sa’adeddin - ajungând în zori de zi la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se îndrepta, îi face pe venețieni să răsufle ușurați: „Liniștea ni se așterne pe suflete!” exclamau conducătorii Serenissimei. La 5 iulie, ajungeau în fața Chiliei, oastea otomană aflându-se sub conducerea directă a sultanului și a celor doi beilerbei, Iskender pașa, beilerbeiul Anotoliei, și Ahmed Hersekzade pașa, beilerbeiul Rumeliei, ambii creștini trecuți la islam. La 6 iulie, marți, a început asediu cetății și a durat până miercuri, 14 iulie. „Șahul - relatează Sa’adeddin - ajungând în zori de zi la Chilia, a împresurat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să răsufle ușurați: „Liniștea ni se așterne pe suflete!” exclamau conducătorii Serenissimei. La 5 iulie, ajungeau în fața Chiliei, oastea otomană aflându-se sub conducerea directă a sultanului și a celor doi beilerbei, Iskender pașa, beilerbeiul Anotoliei, și Ahmed Hersekzade pașa, beilerbeiul Rumeliei, ambii creștini trecuți la islam. La 6 iulie, marți, a început asediu cetății și a durat până miercuri, 14 iulie. „Șahul - relatează Sa’adeddin - ajungând în zori de zi la Chilia, a împresurat cetatea de pe apă și de pe uscat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
formă: „ăsusnumitul voievod, executând mărețele porunci emanate de la înalta mea Poartă, să fie în deplină ascultare și supunere; să dea la timp, fără lipsuri, potrivit uzanțelor menționate, ceea ce se dădea până acum visteriei mele imperiale și marilor mei viziri și beilerbeiului Rumeliei și celorlalți demnitari și notabili; să fie prieten prietenilor și dușman dușmanilor mei, și conformându-se ordinelor ilustre trimise de Sublima mea Poartă, să fie de probitate perfectă” . Identitatea celor două documente, deși la distanță de un secol, ne
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fost integrată în sangeacul Silistra, la o dată ce nu poate fi stabilită exact. Aceasta făcea parte din vilaietul Rumeliei. Din punct de vedere administrativ, Imperiul Otoman era compus în acea perioadă din vilaiete, provincii mari conduse de către pașale având rangul de beilerbei, divizate în sangeacuri, conduse de sangeacbei. La rândul lor, sangeacurile erau împărțite în mai multe unități admnistrativ-teritoriale numite cazale, conduse de către cadii judecători ce aplicau legea islamică (sharia)20. Teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră a fost organizat ca udj (provincie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Cetatea Albă. Ștefan a refuzat și a cerut ajutor puterilor creștine (a primit ajutor doar de la secui 5.000 de luptători și 800 de ardeleni); -în 1475, sultanul a organizat o campanie militară împotriva Moldovei, trimițând în fruntea armatei pe beilerbeiul Rumeliei Soliman, care dispunea de 120.000 luptători, la care s-au alăturat 17.000 soldați din partea lui Laiotă Basarab; Ștefan nu dispunea decât de doar 40.000 de soldați, 5.000 secui, 1.800 de unguri și 2.000
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
În 25 iulie 1564, o grindină apocaliptică va face ravagii în Țările Române. Ianuarie 1566 va fi unul negru pentru locuitorii din Peciu Nou, care vor fi siliți să fugă din pricina inundațiilor. De asta va afla însuși sultanul, înștiințat de beilerbeiul de Timișoara. Tot acesta îi va scrie și despre faptul că Pavel cnezul lucrează la îndiguirea Begheiului și speră să repopuleze Peciu Nou. Istoria va consemna inundații provocate de Mureș în mai 1693. Începutul anului 1722 va însemna și debutul
Agenda2005-23-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283783_a_285112]
-
luptat împotriva haiducilor ce prădau tot ce întâlneau în cale și conturbau viața socială a vilayetului de Timișoara. Prin 1650, călătorind de la Timișoara la Lugoj, undeva prin pădurea Silagiului de astăzi va pieri Ignad, un catolic tălmaci și doctor al beilerbeiului timișorean. Haiducii sunt pomeniți și cu prilejul călătoriei spre Oradea, prin Banat, a unor negustori italieni, în martie 1653. Aceștia au fost atacați și prădați în zona Ineului. Oficialii otomani îi vor cere banului Bârcianu să-i despăgubească. Pare-se
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
conflictelor, păstrarea legalității, iar primarul („Vice judex“; „Civium magister“) se ocupa de organizarea și conducerea administrației locale. În data de 26 iulie 1552, orașul a fost cucerit de turci, stăpânirea otomană dăinuind timp de 164 de ani. Comandantul pașalâcului era beilerbeiul. În problemele judecătorești, deciziile erau luate de hakimserija, șeful tribunalului provincial, în cele civile și bisericești cel care judeca era kadiul, iar în cele administrative, muftiul. Pe toată durata acestei stăpâniri, Timișoara a avut o anumită autonomie comunală, întrucât avea
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
Missile Defense. Care a fost să fie urmarea? Păi, vă spun care. Ordia s-a năpustit asupra vilaietului pe nume Banat și l-au cucerit cu strigăte victorioase de aman. Toate astea mi-au venit în minte când o doamnă, beilerbei universitar, mi-a fost susurat la ureche cum că mult ține ea pumnii pentru ca Dabâl-iu să izbândească. La întrebarea mea cum că de ce anume ține la asemenea izbândă, doamna un vajnic caraul al armiei celei purtătoare de biruință electorală a
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]