27 matches
-
Petrovai Publicat în: Ediția nr. 2231 din 08 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Mai înainte de evidențierea argumentelor care conferă Bibliei unicitate desăvârșită, cuvine-se să arăt de unde și-a luat numele, adică să examinez originea și semnificația termenului Biblie. Părerea bibliștilor cu autoritate este că acest termen provine din grecescul biblía, care are înțelesul de „cărți mici”. La rândul lui, biblía derivă din biblos, cuvânt ce desemnează partea interioară a papirusului, planta din care în antichitate se fabrica „hârtie” de scris
DE CE BIBLIA ESTE O CARTE NEPERECHE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1486520521.html [Corola-blog/BlogPost/381044_a_382373]
-
decernează premiul cu numele străbunicului meu că este filolog clasic, traducător biblic, patrolog, istoric al creștinismului timpuriu, eseist, autor de poeme vizuale, dar recursul la enumerație resimte nevoia virgulei permanente, așa cum clasicistul anunță inevitabil traducătorul Sfintei Scripturi și patrologul, iar biblistul pe istoricul creștinismului timpuriu. De ce artistul plastic, o vocație destul de recentă la nivelul receptării publice a lui Bădiliță, nu l-ar anunța pe muzician ?! Punând această întrebare nu vreau să pretind să-l vădem curând compozitor sau solist, dar, cel
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” by http://uzp.org.ro/cristian-badilita-laureat-al-premiului-acad-constantin-erbiceanu/ [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
părere Kosidowski, trebuie înțeleasă ca o retragere/recluziune în mănăstirea eseniană de la Qumran. Ori, se știe din Evanghelii că atât Ioan cât și Iisus au stat multe zile în pustie. Iisus, de exemplu, a stat 40 de zile. De altfel biblistul englez E. Wilson nu ezită să avanseze ideea că „mănăstirea eseniană de la Qumran este într-un fel leagănul creștinismului”. De la evanghelistul Luca știm că Ioan și Iisus erau rude. Înainte de-a porni lucrarea de predicare, se presupune că Iisus
DESPRE IUDEO-CREŞTINI, GNOSTICI SI ESENIENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1452745380.html [Corola-blog/BlogPost/380941_a_382270]
-
trăit circa 77 de ani, adică 930 : 12; Noe, 79 de ani; Matusalem însuși ar fi avut o existență terestră de numai 81 de ani. Scribii și copiștii Genezei ar fi operat această conversie pentru a venera patriarhii respectivi - spun bibliștii. A doua ipoteză o susține pe prima, fiindu-i complementară. Vârstele supranaturale de la Adam până la Avraam ar compensa lipsa anumitor date, din unele perioade, pentru a nu se crea discontinuități în genealogie. Turnul lui Babel reprezintă o răscruce semnificativă în
Noe () [Corola-website/Science/305045_a_306374]
-
dat drumul să plutească pe Nil. Coșul a fost găsit de una dintre fiicele faraonului și de servitoarele ei. Pruncul a fost numit "Moise", care, potrivit tradiției, ar proveni dintr-o sintagmă ebraică ce înseamnă "scos din apă". Mulți savanți bibliști resping însă ipoteza tradiției, arătând că fiicele faraonului nu puteau ști ebraica. Numele este mai degrabă unul egiptean. Potrivit aceleiași tradiții biblice, Moise a fost crescut și învățat la curtea regală a faraonului ca un cetățean egiptean. Fiica cea mai
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]
-
1921 și a versiunii Segond confirmă parțial afirmațiile lui Galaction, dar, conform unui studiu detaliat dedicat acestei chestiuni, „Influența mare exercitată de versiunea Segond nu trebuie să ne facă să credem că traducătorul român a copiat în mod servil traducerea biblistului elvețian. Există suficiente versete care arată că versiunea Cornilescu 1921 diferă de cea a lui Segond”. Deși în mod curent se afirmă că ediția revizuită de Cornilescu a fost publicată în 1923, scrisorile privitoare la Biblia Cornilescu din arhiva Societății
Dumitru Cornilescu () [Corola-website/Science/303618_a_304947]
-
Aceste aspecte morale universal valabile corespund, de altfel, prevederilor celor mai multe legislații civice. În legislațiile democrațiilor liberale nu se aplică primele patru porunci, cetățenii fiind liberi să creadă și să discute ce vor. Cele zece porunci se adresau numai bărbaților evrei. Biblistul Michael Coogan a observat că în conformitate cu textul celor zece porunci, soțiile sunt proprietatea bărbatului lor, căsătoria înseamnă transfer de proprietate (de la tată la soț), iar femeile sunt mai puțin prețioase decât proprietățile imobiliare, fiind menționate în urma lor. Adulterul este încălcarea
Cele zece porunci () [Corola-website/Science/296770_a_298099]
-
își exercite influența vechile versiuni. Tot acum apar și forme textuale care diferă de textul canonic prezent, cunoscut în zilele noastre 2. Adeseori, în predicile lor, predicatorii le explică credincioșilor ce înseamnă „de fapt” un anumit cuvânt în „ebraica originală”. Bibliștii vorbesc de asemenea despre „textul ebraic” al Bibliei sau despre „textul” Vechiului Testament, în timp ce un număr foarte mare de exegeți spun că își întemeiază lucrările pe „textul final” al Bibliei ebraice. O asemenea discuție despre textul Bibliei ebraice sau al
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
în schimbarea limbii în care a fost redactată: după ce începe în ebraică, odată cu versetul 4 din capitolul 2 trece la aramaică, pentru ca în cele din urmă să se întoarcă la ebraică, motivul acestui bilingvism rămânând un subiect deschis în lumea bibliștilor. Aramaica acestei cărți, ca de altfel și cea întâlnită în câteva texte de la Qumran - Tobie, Visul lui Nabodius, fragmente din cărțile Enoh și Melchisedec, Apocriful Genezei, Testamentul lui Levi - aparține perioadei mijlocii. Caracteristicile aramaicii apusene devin cunoscute din ce în ce mai mult datorită
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
păstrat atâtea secole; dar tot prin același proces am pierdut o mare cantitate de variante textuale. Se pune fireasca întrebare dacă cineva poate reconstitui din aceste tradiții un text ebraic care să fie textul de bază pentru toate tradițiile. Majoritatea bibliștilor sunt de părere că o astfel de procedură nu este de dorit, în primul rând pentru că activitățile de reconstituire ar distorsiona tradiția masoretică până ar face-o de nerecunoscut. În al doilea rând, procedura ar fi în conflict cu situația
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
își propusese să facă din ediția Bibliei sale ebraice versiunea standard a textului masoretic. Întrucât această a doua ediție a Bibliei rabinice nu urmează cu strictețe un manuscris anume, putem spune că avem de-a face cu un text eclectic. Bibliștii au demonstrat că, deși se bazează în principal pe un manuscris spaniol, textul se abate adeseori de la el, putând fi ușor deslușite influențe ale unor texte Ben Naftali și ale versiunilor Ma’arbae (apusene) și Madinhae (răsăritene). Alte Biblii rabinice
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ebraic, și din moment ce aceste schimbări nu pot fi nici numeroase, nici radicale, pe ansamblu, putem spune că Pentateuhul samaritean se apropie cel mai mult de textul ebraic premasoretic 1. Odată cu prima publicare a Pentateuhului samaritean în secolul al XVII-lea, bibliștii au fost de-a dreptul fascinați de ortografia sa și de modul explicit de exprimare a vocalelor. Edmund Castell a semnalat rolul de vocală al literelor waw și yod2, iar Wilhelm Gesenius i-a dedicat o întreagă carte în care
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
lumină nouă asupra istoriei limbii ebraice și asupra metodelor de pronunție în diferite locuri. Imediat după 1616, când Pietro della Valle a adus o copie a Pentateuhului samaritean în Europa, cercetătorii au și început discuțiile legate de valoarea textului. Întrucât bibliștii protestanți acceptaseră textul masoretic drept textus receptus al Vechiului Testament, nu au acordat prea mare atenție acestui text. Bibliștii romano-catolici, în căutare de noi argumente împotriva înțelegerii textului masoretic drept textus receptus, s-au arătat foarte interesați de el, întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
della Valle a adus o copie a Pentateuhului samaritean în Europa, cercetătorii au și început discuțiile legate de valoarea textului. Întrucât bibliștii protestanți acceptaseră textul masoretic drept textus receptus al Vechiului Testament, nu au acordat prea mare atenție acestui text. Bibliștii romano-catolici, în căutare de noi argumente împotriva înțelegerii textului masoretic drept textus receptus, s-au arătat foarte interesați de el, întrucât era o mărturie care data cu mult înaintea textului masoretic. Abia în secolul XX textul a putut fi evaluat
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
să vină la Mine...” era în acele zile adusă ca argument de apărătorii botezului nou-născuților<footnote Cf. H. Kraft, „Texte zur Geschichte der Taufe, besonders der Kindertaufe in der Alten Kirche”, în Kleine Texte, Berlin, 1969, p. 13. footnote>, dar biblistul Joachim Jeremias<footnote Infant Baptism in the First Four Centuries, London, 1960, p. 48 55. footnote> crede că porunca de a da copiii lui Iisus prin botez a fost dedusă din pasaj mult anterior lui Tertulian. Dovezile în favoarea acestui aspect
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
avea har la Dumnezeu și la oameni” (Lc. 2, 52); „sporea și avea har din pruncia Sa omenească, pentru că numai ca om avea pruncie”<footnote Preot Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 45. footnote>. Într-una din scrierile sale, și biblistul Joachim Jeremias subliniază dependența botezului creștin de circumcizia evreiască. El precizează la un moment dat că, la Col. 2, 11<footnote „În El ați și fost tăiați împrejur, cu tăiere împrejur nefăcută de mână, prin dezbrăcarea de trupul cărnii, întru
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
nu ar fi fost și prunci. În cartea biblică Faptele Apostolilor ni se vorbește despre cele dintâi mulțimi botezate. „Aceștia erau cu miile. Oare între ele nu erau să se afle și copii?”<footnote Arhim. Scriban, op. cit., p. 732. footnote>. Biblistul german Joachim Jeremias recunoaște că în nici unul din aceste texte nu se vorbește de copii, dar el îi subînțelege de fiecare dată, întemeiat pe următoarele considerente: 1. Solidaritatea antică a familiei obligă să postulezi că un act de convertire religioasă
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Theology, vol. 40, 1987, p. 7, comentează acest text, folosindu-l ca argument pentru pedobaptism. footnote>. Pe aceștia îi oferă ca paradigme de trăire creștină aleasă, nutrind dezideratul de a se arăta în tot neamul de oameni astfel de ființe. Biblistul Joachim Jeremias susține că această ultimă frază Și verbul utilizat (μαθητεύειν) trebuie să însemne că aceste „persoane erau botezate ca nou-născuți în perioada dintre anii 80 Și 95 e. n.”<footnote Joachim Jeremias, Infant Baptism in the First Four Centuries, London
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
de loca oscura din textele tradiției biblice. Ca să nu vorbim despre cuvintele cu relevanță dogmatică prioritară, sunt numeroase sfere onomasiologice care, prin natura lor, au pus traducătorilor probleme dificile de echivalare și au creat astfel probleme de soluționat pentru filologii bibliști. Bibliografie 1. Izvoare BAILLY = A. Bailly, Dictionnaire grec-français, rédigé avec le concours de E. Egger. Édition revue par L. Séchan et P. Chantraine, Hachette, Paqris, 1950. BIBL.1688 = Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a ceii Vechi și ale ceii Noao Leage
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fiarele, cele patru imperii despre care am vorbit deja atunci când ne‑am referit la capitolul 2: Babilonia la sud, Imperiul Med la nord, Persia la est și Imperiul Macedonean la vest. Simbolismul animalelor asociate acestor imperii a suscitat dintotdeauna interesul bibliștilor și al exegeților. Care sunt sursele capitolului 7? Care este adevărata semnificație a figurilor teriomorfe? Iată întrebările la care aceștia au încercat să răspundă. În privința celei dintâi, au existat întotdeauna trei direcții în care a fost căutat modelul capitolului 7
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vedere tehnic: oare pentru noi ăștia, hămesiții optici, nu-i chiar aceasta imaginea Bibliei? Într-una din ele, exegeții desfășoară sub ochii mei de cititor un text fără imagini; în cealaltă îmi arată în albumele lor imagini fără legende. Misiunea bibliștilor de profesie (care o facilitează apoi pe aceea, mai lucrativă, a tour-operatorilor) constă în a postsincroniza banda imagine și banda sonoră făcând să corespundă imaginea cu textul, cutare vestigiu cu cutare verset. Imaginația pelerinilor și-a asumat încă de pe vremea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
civice. A învățat pe cheltuiala lui că a fi prieten al evreilor înseamnă a fi a priori pentru un anume stat. Și că n-ar fi trebuit să se lase niciodată copleșit de "mizerabilismul palestinian" și de "nerealismul profetic al biblistului". Lucru pe care el îl tăgăduiește, bineînțeles, dar suferința rămâne. Nu mai face parte din familie. E singur. Ce se spune la Paris, mă întreabă, despre mărturia lui, despre bilanțul vieții lui? Nu îndrăznesc să-i răspund: nu cine știe ce. Privirea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lună” și ḥōdeš, „lună nouă” (rădăcina ḥiddēš, „a reînnoi”). a) Contrar funcțiunii actuale, calendarul nu era doar un instrument de calcul al timpului: rolul său consta în special în a calcula cât mai exact când trebuie celebrate sărbătorile. În 1904, biblistul francez M.J. Lagrange scria: „Calendarul este [...] ordinea (la règle) timpurilor sacre, întrucât presupune o legătură mai mult sau mai puțin strânsă cu religia”. De fapt, am putea amplifica această afirmație: înainte de a fi conceput cu rolul de a măsura timpul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
un bazin pentru abluțiuni din Cartea lui Ieremia (Ier 27,19; 52,17). Acest model de templu, considerat ideal, pare să fie cel care a inspirat și proiectele de reconstruire ale lui Zorobabel în epoca persană. În orice caz, majoritatea bibliștilor și arheologilor consideră că descrierea biblică (1Reg 6), în linii generale, concordă cu realitatea istorică a templului din timpul Regatului lui Iuda și fondează această judecată pe baza asemănărilor descrierii biblice cu unele tipologii cunoscute ale templelor siro-feniciene din epoca
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Cele mai multe nume hristice se găsesc în corpusul ioanic. Pentru exegeza lor am folosit mai ales amplă lucrare a lui Xavier Léon-Dufour, Lecture de l’Évangile selon Jean, 4 vol., col. „Parole de Dieu”, Éditions du Seuil, Paris, 1990, precum și cartea biblistului italian Enzo Bianchi, L’Apocalisse di Giovanni - Commento esegetico-spirituale, ed. Qiqajon, Comunità di Bose. 1.2.3. Informațiile din notele de subsol ale traducerilor științifice moderne ale Bibliei sintetizează rezultatul cercetărilor de la data editării. În cazul existenței mai multor ipoteze
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]