371 matches
-
Duiosie > VINO, IUBITO, SĂ ÎMPĂRTĂȘIM ACELAȘI VIS! Autor: Gabriel Stănciulescu Publicat în: Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului S-au dus anii de speranță, Să visez m-am săturat , Când credeam,...era dorință Astăzi un bătrân blazat. Pentru tine luni de-a rândul, Am jurat să stau sub nori, Eram eu, convins de gândul, Că n-oi muri de două ori. Nu auzeai chemarea vocii, Strigam la ploaie și la vânt, Îmi răspundea răceala rocii Înfiptă strașnic
VINO, IUBITO, SĂ ÎMPĂRTĂȘIM ACELAȘI VIS! de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriel_stanciulescu_1474613049.html [Corola-blog/BlogPost/374184_a_375513]
-
internet și radio. Așa se face că am aflat de protestele de dinainte de ordonanța 13 de la o discuție la care erau prezenți la masă 10 prieteni. Prinsesem un schimb dur de replici între un jandarm și un bancher. Primul afirma blazat la modul general, că toate protestele sunt plătite. Cu ani în urmă chiar mi-a demonstrat asta, aratându-mi niște mișcări printre protestatarii de la Universitate. Bancherul, deși o fire calmă de fel, s-a iritat, și a început o tiradă împotriva
Ce am obținut în urma protestelor? by https://republica.ro/ce-am-obtinut-in-urma-protestelor [Corola-blog/BlogPost/338837_a_340166]
-
și în alte câteva cătune transilvane, dar în toată țara buchete de sate la fel de dăruite își așteaptă salvatorul lor. Și uneori apare nu neapărat înzorzonat în titluri nobiliare ci ca un inimos organizator care vede înaintea noastră ceea ce ochii noștri blazați baleiază fără contur. Mi-au trecut astfel de gânduri văzând câtă muncă și cât efort depune o organizație ce a găsit puterea și inspirația să focalizeze asupra nedreptățitului univers rural un soi de competiție ce scoate la lumină valori și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
aluviuni zâmbete eretice ne sfidează îți trimit cioburile lezate ale tabloului expus fără ramă artefactele sinelui meu narcisist revolta lumii joacă pocher la tine în cartier dorm ulii miroase-a fericire stoic prelucrată în universul meu doar arta nu-i blazată Referință Bibliografică: Fior(d) / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1265, Anul IV, 18 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
FIOR(D) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1403092412.html [Corola-blog/BlogPost/352282_a_353611]
-
întinse ale globului. * Cu toate că după părerea lui Alvin Toffler deja s-au creat premisele necesare pentru ca statele hiperindustrializate ale lumii să treacă la stadiul postindustrial, unde civilizația va fi de tip info-cultural, totuși, înclin să cred că omul comod și blazat al zilelor noastre n-ar renunța cu una cu două la confortul și necumpătarea sa, dacă nu s-ar vedea strâns până la sufocare în cleștele neiertător al împrejurărilor vitrege, împrejurări pe care chiar el le-a creat. Cât privește planul
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1459586541.html [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
îmbrâncesc, se plâng, se bat și se ceartă între ei... Fură, mă fură, se fură. Au uitat, m-au uitat, s-au uitat. Ceilalți, cei mulți, muncesc cuminți, tăcuți, chinuiți de acei puțini care nu mai au nimic sfânt. Apatici, blazați, adormiți sunt mulțumiți doar să fie lăsați în pace... Anesteziați. Paralizați. Roboți. Trăiesc mecanic, pe pilot automat, fără conștiință, fără curaj, fără întrebări. De pe o zi pe alta. Supraviețuiesc. Izolați. Fără nădejde. Fără credință. Fără trecut. Cu prezent sumbru. Fără
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
al celor doi orfani, Otilia și Felix, care precum Lai Cantacuzino, eroul romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Sadoveanu, nu știe dacă o iubește pe Otilia ca părinte sau ca bărbat. Criticul Pompiliu Constantinescu îl consideră „moșierul blazat, idealist“. La întrebarea profesorului universitar Felix de ce s-a despărțit de Otilia, Pascalopol îi răspunde: „eram prea bătrân, vedeam că se plictisește și era o chestiune de umanitate s-o las să-și petreacă liberă anii cei mai frumoși... pentru
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/g-calinescu-enigma-otiliei-roman-realist-de-tip-clasic-si-balzacian-referat-de-d-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
ceasul verde sau diafan care ticăie pentru un nou meridian 0, cu „limba-i alb-amară:/ ... ora din Olimp” („Timp din Olimp”); aceeași imagine, iconică, a ceasului, de astă dată cu o „pendulă de pene”, indică trecerea lentă a unui „timp blazat, patinat/ nu cu metal scump, ci cu lo¬zinci.” („Ceasul legru”); și nu în cele din urmă, sentimentul de ireversibil prin memoria locurilor și a celor dispăruți - „Casa bunicii mi-aduce aminte/ de timpii din moarte aduși,” („Casa bunicii”). Culorile
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_h_popescu_1473254565.html [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
fizicul ci și psihicul. A devenit depresiv, închis în sine, introvertit, uneori suspicios chiar și cu cei care îl iubeau, dar totuși corect, responsiv, veșnic oferind o mână întinsă spre ajutorarea celor care îl solicitau. Deseori, l-am simțit obosit, blazat, supărat chiar, dar precum acel armăsar din poveștile copilăriei noastre mânca „jăratec” și se metamorfoza într-un om plin de energie, de farmec, de bunătate... Un fel de pasăre Phoenix! Evadând din izolarea autoimpusa se contopea cu lumea și făcea
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_a_plecat_si_ioan_tepele_george_roca_1332956987.html [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
În hău m-oi arunca și, chiar de-o să mă doară, / Durerea mea-i puterea în cel ce o să vie.” Poate că poemelor acestui volum le lipsește scânteia acelui „ceva” ce produce emoția estetică, înnăbușită de un ton obosit, aproape blazat, de regret tardiv pentru ce n-ai făcut, mai curând decât pentru cele făcute. Și, mai ales, simțământul că timpul și-a îngustat dimensiunile știute, a devenit mai strâmt ca o haină împrumutată. E o senzație de inutil, de zădărnicie
IN MEMORIAM ION GROSU RECENZIE LA CARTEA FUM NEGRU, FUM ALB , EDITURA AXIS LIBRI, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1407215205.html [Corola-blog/BlogPost/344199_a_345528]
-
Desigur plină de înțelepciune: „Cocoașele ce-mi par mai atractive Sunt, fără dubii, falnicele dune!” UN ANTRENOR DE EXCEPȚIE Un iepuraș mecanic, angajat S-alerge-n fruntea curselor de-ogari, C-avea și nervi de-oțel și mușchii tari, Se plictisise, devenind blazat. Cum spectatorii se-arătau ... măgari (!) Și cadrul nu era civilizat, Brav, iepurașu-a demisionat, Râvnind noi jocuri ... pentru temerari. Și-acum, la sfatul unor tipi isteți, A anunțat întregul mapamond Că vrea să contracteze mari atleți, Sau singuri sau, de-i
SONETE (3) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Eugen_deutsch_arca_sonete_eugen_deutsch_1377249439.html [Corola-blog/BlogPost/362843_a_364172]
-
al celor doi orfani, Otilia și Felix, care precum Lai Cantacuzino, eroul romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Sadoveanu, nu știe dacă o iubește pe Otilia ca părinte sau ca bărbat. Criticul Pompiliu Constantinescu îl consideră „moșierul blazat, idealist“. La întrebarea profesorului universitar Felix de ce s-a despărțit de Otilia, Pascalopol îi răspunde: „eram prea bătrân, vedeam că se plictisește și era o chestiune de umanitate s-o las să-și petreacă liberă anii cei mai frumoși... pentru
Variante rezolvate. Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/variante-rezolvate-bacalaureat-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339510_a_340839]
-
că n-o mai văd din cauza copacilor că amanetez luna vîrcolacilor nici nu mă crede că sunt de sorginte umană castanul îmi trage fix între ochi o castană salcia nu-mi mai plînge aspirina pe rană cucuveaua nu-mi prevestește, blazată, nimic am cîștigat marele premiu la lozul în plic la ușa mea e coadă și mai mare bugetarii îmi cer de mîncare cățeii găuri de covrigi mămăligarii - mămăligi am cîștigat o inimă dar n-am piept pe măsură sufletul îi
O MEGA LIBRĂRIE PENTRU SUFLET ŞI MINTE INTERVIU CU POEŢII LUMINIŢA ZAHARIA ŞI ROMEO TARHON de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Targul_de_carte_o_mega_libr_ana_maria_gibu_1374746916.html [Corola-blog/BlogPost/365152_a_366481]
-
al celor doi orfani, Otilia și Felix, care precum Lai Cantacuzino, eroul romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Sadoveanu, nu știe dacă o iubește pe Otilia ca părinte sau ca bărbat. Criticul Pompiliu Constantinescu îl consideră moșierul blazat, idealist. La întrebarea profesorului universitar Felix de ce s-a despărțit de Otilia, Pascalopol îi răspunde: eram prea bătrân, vedeam că se plictisește și era o chestiune de umanitate s-o las să-și petreacă liberă anii cei mai frumoși... pentru
VARIANTA 3 (REZOLVATĂ). BACALAUREAT, sesiunea august, 2012. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-3-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339566_a_340895]
-
șoaptă În memoria aproape mută A zidurilor amorțite De liniște și de mucegai. Dar se aud strigătele Neputinței sfâșiate de dorința De a trăi, dincolo de tăcere. Noi, amintirile, ucise cândva De uitare, așteptăm Lacrimile primăverii ascunse În conștiința muritorilor rutinați, Blazați și rătăciți în gări pustii, În trenuri fără destinație, În plicuri sigilate, netrimise. Noi, amintirile vrem glas și lumină Pentru a vesti nașterea Celei de-a șasea coloane. Referință Bibliografică: Noi, amintirile (Coloana a cincea) / Gabriel Dragnea : Confluențe Literare, ISSN
NOI, AMINTIRILE (COLOANA A CINCEA) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Noi_amintirile_coloana_a_cincea_gabriel_dragnea_1351516029.html [Corola-blog/BlogPost/345515_a_346844]
-
servească până la ultima suflare. Și servesc. Acest cod moral nu numai că face individul să se dăruiască total, dar se și transmite din tată în fiu. Japonezul nu stă abătut sau dus pe gânduri. El nu e nici deprimat, nici blazat, și nu stă la șuete. E prea ocupat pentru așa ceva. Îl vezi făcând conștiincios curățenie în trenuri la fiecare cap de linie, de strălucesc vagoanele. Îl vezi servind mâncare în trenuri, apoi făcând o plecăciune și la intrarea în vagon
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1405643316.html [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
nu poate merge decât înainte. Străbunii lui nu i-au dat totul pe tavă. Japonezul modern nu a primit o țară cu totul la cheie, ci o țară ce trebuia reconstruită. Japonezul nu are timp să fie nici deprimat, nici blazat, el e prea ocupat pentru asta. Așa că își ia treaba în serios. Iar când bate vreun vânt, vine vreun val, sau vreun seism, japonezul știe ce trebuie făcut. Și face. Conferința Proverb japonez: „Kiku ha ittoki no haji kikanu ha
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1405643316.html [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
de peste drum își aveau „scena în aer liber” studenții excentrici de la teatru sau de la arte plastice, care veneau să facă „spectacol de atitudine” trecătorilor de rând... Unii vorbeau tare, alții recitau poezele cu flori în mâna, alții cu o mină blazată erau tolăniți pe trotuar, pasivi precum statuile căzute de pe soclu... Veșnic aplaudați de cohorte de adolescenți naivi... pentru care „vedetele și vedeții” erau precum niște idoli ai modei, tunsorii sau manierelor... Uneori spre seara, când artiștii se retrăgeau spre casele
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_deceniul_sapte_george_roca_1378505679.html [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
niște copii; așa că pot, cu una cu alta, câștiga destul cu ce să ne susținem eu și familia până să termin studiul dreptului.” (Opere, V, p. 467) „Sunt o ființă foarte complexă! Caprițioasă și statornică; impresionabilă ca un copil incult, blazată ca un filozof istovit, mahalagioaică și aristocrată; aici primitivă, aici ultra-rafinată, iau în glumă împrejurările cele mai grave și sunt gravă față cu cine știe ce nimicuri. Mă înnebunesc după evenimente de senzație, vesele sau funebre, parade, accidente, crime, sinucideri, scandaluri...[... ] Îmi
BERARUL CARAGIALE(162 DE ANI DE LA NAŞTERE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Berarul_caragiale_162_de_ani_d_ion_ionescu_bucovu_1391339909.html [Corola-blog/BlogPost/353824_a_355153]
-
A urcat treptele, așezându-se cu gesturi emfatice pe jilțul aurit. Alături de el, îmbrăcată în straie străvezii, stătea în toată splendoarea ei, promiscua decadență. El a făcut semn discret cu mâna, să-i fie înfățișate cererile. Le-a parcurs rapid, blazat, lipsit de interes: - Artă, cultură, natură, armonie, credință, iubire... bla bla. Îmi irosiți timpul prețios cu fleacuri. A cui este fițuica? Au amuțit, nemișcați. Un foșnet s-a auzit din colțul semiluminat, apropiindu-se cu pași ușori. - Tu? izbucni în
ILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Iluzii_camelia_constantin_1350655760.html [Corola-blog/BlogPost/346438_a_347767]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > (CARĂMI)ZILE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1297 din 20 iulie 2014 Toate Articolele Autorului construiesc piramida unui viitor din (carămi)zile ștanțate ale anilor blazați arse în cuptoarele verilor nomade acestea umblă desculțe printre cioburile trecutului refractar tălpile lor negre împrăștie cenușa secundelor mate prăpăstii de timp înghit (carămi)zile strigătul lor sparge oglinda siderată a cerului sub imperii de ploi suflete silfide migrează în
(CARĂMI)ZILE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1405881935.html [Corola-blog/BlogPost/349121_a_350450]
-
stea Și-orice hârtie se botează carte! Viteza ”sfântă” ne-a cuprins pe toți, Bărbatul înșelat nu vrea dueluri. Acum ne merge sufletul pe roți Și cinstea se îngroapă prin hoteluri. Vulgarii cerșetori mereu cerșesc. Ei ne cunosc. O, suflete blazate, O mână de întind, ne cuceresc! Le dam și bani și țel și demnitate. Ne râde moartea-n față după plac, Judecătorii n-au nicio sentința. Te văd zdrobit, sârman sfârșit de veac, Dar nu de arme ci de umilință
NU NE MAI VREA PĂMÂNTUL de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1479149919.html [Corola-blog/BlogPost/367566_a_368895]
-
24 cu versetul 12). Așadar, cauza lipsei de dragoste sau a intensității ei este consecința părăsirii Legii lui Dumnezeu, trăiesc după instinct și sunt fără viață, fără pasiune, fără entuziasm, fără speranță, fiind rezultatul unei conștiințe încărcate. Ați văzut oameni blazați? Sunt destui. În general compromișii sunt oameni care au părăsit poruncile Lui Dumnezeu. Și dragostea nu poate fi adevărată doar în inimi curate, deoarece este una din componentele Duhului sfânt. Repet. Ați văzut prietenii destrămate de trădare? Dar căsătorii eșuate
DESPRE DRAGOSTEA DINTRE OAMENI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1409048679.html [Corola-blog/BlogPost/368190_a_369519]
-
al celor doi orfani, Otilia și Felix, care precum Lai Cantacuzino, eroul romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Sadoveanu, nu știe dacă o iubește pe Otilia ca părinte sau ca bărbat. Criticul Pompiliu Constantinescu îl consideră „moșierul blazat, idealist“. La întrebarea profesorului universitar Felix de ce s-a despărțit de Otilia, Pascalopol îi răspunde: „eram prea bătrân, vedeam că se plictisește și era o chestiune de umanitate s-o las să-și petreacă liberă anii cei mai frumoși... pentru
Referat: Enigma Otiliei de G. CĂLINESCU by http://revistaderecenzii.ro/referat-enigma-otiliei-de-g-calinescu/ [Corola-blog/BlogPost/339610_a_340939]
-
familie respectabilă, înstărită și cu un statut social important, argumente indestructibile într-o astfel de epocă. Tânărul pretendent, deși încântat de frumusețea viitoarei neveste, era bine ancorat cu picioarele pe pământ, muncitor, cinstit, nu prea chipeș pentru gusturile Mariei, cam blazat și plin de prejudecăți. Cât privește dragostea... nu prea era compatibilă cu mentalitatea lui. Era tipul de bărbat care corespundea exact tiparelor vremii și așteptările lui de la o femeie erau foarte concise: casă, copii, supunere absolută și muncă dură și
BRAȚUL RĂZBUNĂRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1481894731.html [Corola-blog/BlogPost/362488_a_363817]