9 matches
-
la cot cu hoții, căci la noi, vorba lui Dinescu, problema e cine-i păzește pe paznici. Directorul era și el clampă cînd i-a dat primul secretar telefon, să-l întrebe cum stă cu planul. Directorul de-abia mai bleștea din gură: „Premihîc...permi...teți să...hîc!” „Poftim?!” „Premiteți... hîc! Să raprotez...raportez” „Ce-ai pățit, directore, ai dat-o și tu pe ulei? Ia vezi că ți se clatină jilțul!” „Tăiți, tov sechîcretar! Jlițu'?” Și Jlițu i-a rămas
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cand_s_o_facut_poama.html [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
renume”, rom. faimă. În felul acesta, chiar dacă blestemul nu poate fi raportat la baza antică traco-latină, constituirea acestei forme s-a făcut pe baza continuității străvechi a materialului lingvistic în spațiul euro-afro asiatic. A se vedea și a cleveti, a blești, a bleotocări, a defăima. Drum este cuvânt autohton prefixat (d-rum), ca și rs. doroga, vceh. draha, slbis. draga „râpă, vâlcea”; comp. alb. rrugë „drum”, fr. rue „stradă, uliță, afară”, lat. ruga „rid”, germ. Raum „spațiu, loc”, engl. road „drum
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
57 Bâcu, 57 a bâjbâi, 180 bârdan, 134 bârr!, 134 bee!, 134 a behăi, 134 berbec, 134 Beșa, 57 Beșineu, 193 Beșinou, 193 Beșinova, 193 Bic, 57 Bica, 57 Bicău, 57 bina, 66 a bleotocări, 100 a blestema, 99 a blești, 100 Bocicoiu, 57 Bogdan, 54 Bogdania, 108 boier, 186 boltă, 131 Borșa, 57 Bosia, 57 Boșteni, 57 botă, 131 bou, 69 brad, 104 Brașov, 57 brânză, 134 a se brânzi, 134 bre, 69 brr!, 134 Bucea, 57 Buceava, 57 Bucești
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sufletul îndurerat... De ce darabanii nu strigă la el să se oprească dacă vor să-l prindă, părinte? Așa li-i obiceiul. Îl fugăresc lovindu-l până împricinatul cade zdrobit de durere și sângerare. Ai văzut doar că bietul flăcău abia bleștea...Va cădea îndată și atunci îl vor lega burduf și îl vor duce la agie. Sărmanul flăcău. Oare ce o fi făcut? Se poate să fi furat ceva de mâncare de la cine știe care negustor. L-ai văzut doar ce slab era
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cei dragi. Și eu îți doresc sănătate, ție și la ai tăi. S-au îmbrățișat, iar primul care a plecat a fost Todiriță. Dumitru a rămas în loc, privind în urma lui. Îl vedea doar ca pe o umbră încovoiată care abia bleștea. După o bucată de drum, Todiriță s-a oprit și a privit înapoi. Dumitru ședea tot acolo unde îl lăsase. A vrut să-i facă din mână, dar, văzând că încă e destul de întuneric, s-a răzgândit... A plecat mai
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
și în jur răsunară chicoteli vesele. Poetul își dădu cu mâna pe spate câteva șuvițe de păr rebele, care-i tot cădeau pe frunte, și îi cuprinse pe studenți cu o privire țanțoșă: Ia ascultați, măi năcăjiților, și nu mai bleștiți atâta asupra căișorilor mei!... Ăia cu aripi... Ia-n ascultați!... repetă poetul și, luând o poză solemnă, începu să recite cu glas vibrant și cu ochii închiși: Nu credeam să-nvăț a muri vreodată, Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ai fi știut, ai fi crezut că e un lunatic care a pornit pe ulița satului fără țintă, ca un strigoi. El însă știe că la ultima casă din sat - în marginea islazului - îl așteaptă răbdătoare Maranda, „fimeia” lui... Abia bleștea, dar mergea încet-încet, cătând - imaginar doar - cireșul din poarta casei sale... Intrat pe ușă, s-a așezat pe laiță și i s-a adresat Marandei cu glas rugător: Fata moșului, ai tu o lingură de mâncare, că de băut... Am
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mult până departe, Dumitre. Doar o fugă bună de cățea, până cade părul de pe ea - l-a încurajat în felul lui Pâcu pe moș Dumitru Carpen. Mușcă-ți limba, Pâcule. Nu speria bietele dobitoace. Tu nu vezi că abia mai bleștesc? Văd. Si încă destul de bine, Dumitre. Să știi că nici eu nu sunt mai breaz ca boulenii. Da’ nu ajungem noi la Crâșma din drum? Ajungem! Cine are să-i tragă o mâncare pochească și un somn de catană? Noi! Cine
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mă bag. Până la diavol! Atât!” i-a răspuns Stanca țiganca. „Un hârleț ai, mătușă Stancă?” „Am o rigină de hârleț acolo. Ia-l dacă crezi că îți poate fi de folos...” După miezul nopții, amărâtul o intrat în casă abia bleștind. „N-am găsit nimic și nu mai pot săpa. Pământul îi cremene, iar borțile cotesc în toate părțile...” De fapt ce o fost acolo, Hlibocene? Cine o luat cocoșul? a întrebat Pâcu. Povestea asta îi ca și cea cu dracii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]