149 matches
-
în două anexe cu 95 de familii), redat la sfârșitul acestui text împreună cu anexa bibliografică și prescurtările aferente. Acești boieri, reprezentând cele 95 familii redate în anexe: 28 mari familii, 31 boieri mijlocii și 36 mici boieri, împreună cu cca 200 boiernași, boieri de neam , mazili, etc., asigurau administrația, supravegherea și desfășurarea vieții economice și sociale , precum și activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
relațiile cu domnitorul Constantin Brîncoveanu și familia sa, cu membrii familiei Cantacuzino, ș.a. Pentru dregătorii mai mici candidau atât membrii mai tineri ai familiilor boierești recunoscute, dar și apropiați sau rude ale marilor boieri( Brăiloiu, Pârâianu, Glogoveanu, Obedeanu, etc.). Dintre boiernașii destul de numeroși și în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Constantin Dinicu Golescu scrie”Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1824, 1825, 1826 “, în paginile căreia găsim imaginea vieții țărănimii exploatate, metodele cu care se storceau birurile dela țărani. Un om cu idei înaintate a fost Ionică Tăutu, un boiernaș moldovean, autor a unor pamflete politice. Ca și Dinicu Golescu, el a luptat cu arma scrisului pentru smulgerea poporului din întunericul inculturii și pentru dreptatea socială într-un context democratic. În slujba ideilor progresiste, în preajma revoluției de la 1848, un rol
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
cumpărăturilor făcute acolo, a faptului că aici își avea el moșia de reședință. Desigur ipoteza cunoscutului istoric conține multe elemente, greu de combătut . Subscriem, fără rezerve, la afirmația că Lupu Buliga se trăgea dintr-o familie de moșneni sau mici boiernași de țară, mehedințeni, așa cum a fost cazul și cu alți boieri , originari de aici și că deci , nu avea nici o legătură directă cu paharnicul Lupu Mehedințeanu de la Cernaia. Asupra locului de origine al familiei Buliga facem însă precizarea că , în lipsa
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
Constantin Dinicu Golescu scrie”Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1824, 1825, 1826 “, în paginile căreia găsim imaginea vieții țărănimii exploatate, metodele cu care se storceau birurile dela țărani. Un om cu idei înaintate a fost Ionică Tăutu, un boiernaș moldovean, autor a unor pamflete politice. Ca și Dinicu Golescu, el a luptat cu arma scrisului pentru smulgerea poporului din întunericul inculturii și pentru dreptatea socială într-un context democratic. În slujba ideilor progresiste, în preajma revoluției de la 1848, un rol
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
în două anexe cu 95 de familii), redat la sfârșitul acestui text împreună cu anexa bibliografică și prescurtările aferente. Acești boieri, reprezentând cele 95 familii redate în anexe: 28 mari familii, 31 boieri mijlocii și 36 mici boieri, împreună cu cca 200 boiernași, boieri de neam , mazili, etc., asigurau administrația, supravegherea și desfășurarea vieții economice și sociale , precum și activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
drept un începător de nouă vibrație, un descălecător și desțelenitor al cuvântului, în meteorică trecere lumească. S-a născut la Buzău, la 4 februarie 1809 ca fiu al medelnicerului Ioniță Cârlova, fost ispravnic de Buzău, descendent al unei familii de boiernași (Cârlomanii/Cârlovanii) având între înaintași pe Luca, episcop de Buzău (trimis în misiuni diplomatice de Mihai Viteazul), mai apoi mitropolit al Ungrovalahiei; după mamă, se trăgea din familia Lăcustenilor din Locusteni - Dolj. După moartea timpurie a părinților (1816), este crescut
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_carlova.html [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > SECRETUL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Secretul Cică-ar fi cumva un împărat Cu aleasă curte princiară, De la boiernașul scăpătat, La cei ce în ranguri se-nălțară. Mișună o faună bogată, Fiecare e pe contul lui. Care vrea și poate, să se bată Spre obținerea succesului. Dar bufoni au devenit prea mulți, Număr mare și de măscărici. Dacă ai
SECRETUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Secretul.html [Corola-blog/BlogPost/375134_a_376463]
-
de carte și practicant recunoscut al meșteșugului hotărniciilor. (agrimensura, măsurarea pământurilor, delimitarea trupurilor de moșie după reguli tradiționale și moderne). Această abilitate, moștenită de urmașii săi, a permis acestei ramuri a Băbenilor mehedințeni și gorjeni să ajungă la treapta de boiernași și boieri mici, stăpâni ( după 1864 proprietari) de moșii, de afaceri și neguțătorii și mai eles ocupanți de dregătorii și funcții în administrația și justiția locală la Cerneți, Tg Jiu, Severin, Baia de Aramă, etc. Între boierii mici ridicați după Revoluția de la
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
cărora se milostiveau a le încredința posturile cele mai modeste; în privința lui Tudor Vladimirescu, acei boieri nu se puteau împăca cu ideea că, ajutat de noroc, ar avea șanse a se face Domnitor, uzurpând astfel drepturile lor. Ce fel! Un boiernaș de a treia clasă, un sluger Tudor, să ceară reforme politice și sociale? Și mai ales cu mâna armată? Să ajungă să fie Domn?...”. Fără a relua toate argumentele istoricilor, cred că Tudor Vladimirescu n-ar fi avut intenția „spre
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
politico-miltare și sociale oferă însă și oportunități afirmării meritocratice a unor elemente înzestrate din stările inferioare (lucrative) ale societății( mai ales dintre țăranii moșneni), dintre care unora , prin slujbe, capacitate și fapte ostășești, ajung să li se recunoască condiția de boiernași și mici boieri, cu avantajele economice și sociale aferente 3. Alții devin negustori recunoscuți la Craiova , Cerneți și în alte orașe și târguri din Oltenia. Dintre sutele de exemple care ilustrează această evoluție, remarcabilă este cea a a lui Tudor
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1432877147.html [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
și transformare. Un semn al acestei evoluții ni-l oferă, surprinzător, un document nou publicat de noi, recent, care arată cum elita politico-socială boierimea ( mare, mijlocie și mică), dar și numeroși fruntași ai comunităților umane din Oltenia(provenind dintre moșneni, boiernași, negustori, comandiri ostășești, ș.a )se întrec în a ctitori, preînoi, zugrăvi, înzestra biserici și mânăstiri, subliniindu-și astfel rolul de lideri în societate - atitudine nouă, modernă și pozitivă. Între ctitori sunt atestați de catagrafia citată, pentru perioada 1760-1822 aproape
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1432877147.html [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
noi era, așadar, doar clasa țăranilor-aristocrați, frumoși, viguroși, falnici, harnici, buni goapodari, culți, creștini evlavioși, dacoromâni autentici, cu preot-teolog, cu învățători iscusiți de Școală Normală, cu profesori cu grade didactice, cu Moașe, veterinar, brigadier silvic, toți școliți. Gospodarii de frunte, boiernașii satelor se lăudau cu odraslele lor ajunse la Facultățile cele mai de seamă de la București, Sibiu, Cluj, Brașov ori Timișoara. Mare mi-a fost bucuria când am aflat în urmă cu câțiva ani, prin 2009, că și localitatea mea natală
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
cărora se milostiveau a le încredința posturile cele mai modeste; în privința lui Tudor Vladimirescu, acei boieri nu se puteau împăca cu ideea că, ajutat de noroc, ar avea șanse a se face Domnitor, uzurpând astfel drepturile lor. Ce fel! Un boiernaș de a treia clasă, un sluger Tudor, să ceară reforme politice și sociale? Și mai ales cu mâna armată? Să ajungă să fie Domn?...”. Fără a relua toate argumentele istoricilor, cred că Tudor Vladimirescu n-ar fi avut intenția „spre
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
relațiile cu domnitorul Constantin Brîncoveanu și familia sa, cu membrii familiei Cantacuzino, ș.a. Pentru dregătorii mai mici candidau atât membrii mai tineri ai familiilor boierești recunoscute, dar și apropiați sau rude ale marilor boieri( Brăiloiu, Pârâianu, Glogoveanu, Obedeanu, etc.). Dintre boiernașii destul de numeroși și în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
de oraș, cu capital de cel puțin 6000 galbeni (cu specificarea “isvoarelor”, care constituie acest capital), întocmite în această perioadă de către administrațiile județene, constatăm numărul relativ scăzut al celor cu drept electoral, față de densitatea populației și numărul total al boierilor, boiernașilor și altora (cu stare materială sau poziție socială) ce se considerau îndreptățiți. De asemenea, se observă mai bine evoluția procesului de destructurare a clasei boierești, prin apariția a numeroase nume noi și amestecul diverselor categorii de proprietari (foști boieri) rurali
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
Constantin Dinicu Golescu scrie „Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1824, 1825, 1826”, în paginile căreia găsim imaginea vieții țărănimii exploatate, metodele cu care se storceau birurile dela țărani. Un om cu idei înaintate a fost Ionică Tăutu, un boiernaș moldovean, autor a unor pamflete politice. Ca și Dinicu Golescu, el a luptat cu arma scrisului pentru smulgerea poporului din întunericul inculturii și pentru dreptatea socială într-un context democratic. În slujba ideilor progresiste, în preajma revoluției de la 1848, un rol
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_a_treia_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
1903, București, înmormântat la Fierbinți-Târg) a fost un general român de divizie, comandant al Școlii Speciale de Artilerie și Geniu, inspector general al artileriei, comandant al Corpului 2 Armată și guvernator al Cetății București. Eracle se trage dintr-o familie boiernași ialomițeni, al cărei arbore genealogic conduce spre mijlocul secolului al XVII-lea. El a fost unul din cei 16 copii ai lui Scarlat Arion. Generalul s-a căsătorit în anul 1866 cu Sevastia (Vatica) (d. 1923), fiica lui Nicolae Alexandrescu
Eracle Arion () [Corola-website/Science/333652_a_334981]
-
povestelor” (1843), basm în versuri albe, sinteză a spiritului folcloric cu fantasticul oriental. A mai scris fabule și comedia de factură clasică „Cum era educația nobililor români în secolul trecut, când domneau fanarioții în țară”, precum și dialogul satiric „Holteiul și boiernașul” etc.
Constantin Stamati () [Corola-website/Science/303462_a_304791]
-
a dat istoriei românești câteva personalități importante legate în special de evenimentele din anul 1848 și cele din preajma Unirii Principatelor de la 24 ianuarie 1859. Familia boiernașilor Magheri își are originea în localitatea Vidra, parte a comunei Vârfurile din județul Arad. Și astăzi câteva repere toponimice ("crângul Magerești", "Dealul Mageresc") dar mai ales o parte a locuitorilor satului, poartă numele de Mager sau Magheriu, precum profesorul Traian
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
26 iulie 1647 în care se pomenește de hotarul Măghearilor din Bârzeiul. Primul membru notabil al familiei este protopopul Ion Măgheariu, stră-strănepotul lui Vlad, care agonisește din moșteniri și danii o avere considerabilă ce îl propulsează printre cei mai importanți boiernași ai zonei. Astfel, într-o suită de acte emise între anii 1765-1767, ce stabilesc hotarele pământurilor moșnenilor din Bârzeiu, protopopul Ioan apare ca boier jurător. Într-o scrisoare din 7 aprilie 1769 a lui Partenie, episcopul de Râmnic adresată lui
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
-o supărare, măcar de un ban[...]". Cu toate că "i s-au risipit iconomia casei", protopopul Ion găsește resursele să achiziționeze, în perioada imediat următoare, mai multe moșii atât de la rude ale sale mai nevoiașe (urmașii acestora decăzând din calitatea de mici boiernași, dispărând treptat în masa de țărani birnici) cât și de la persoane străine de neamul lor. Un act din 15 august 1770 încheie o astfel de tranzacție în familie prin care Ion cumpără tot pământul vărului său Dumitru, fiul lui Voinea
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
a familiei. Popa Ion, fratele mai mic al vistiernicului Șerban, moare de tânăr, după aprilie 1808. În urma căsătoriei cu o anume Bălașa, despre care nu se știe mai nimic, au rezultat 8 copii: Ion, Gheorghe (celebrul general), Zamfira (măritată cu boiernașul gorjan Nicolae Gârbea din Vladimiri), Ilinca (măritată cu pitarul Avram Negreanu), Bălașa (măritată cu postelnicul Alexandru Roșianu), Smaranda (măritată cu preotul Radu Aluneanu), Maria (măritată cu Gheorghe Geamănu) și Stana (necăsătorită). Dacă primii doi sunt reprezentanții cei mai de seamă
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
după Unirea Principatelor Române, la 24 ianuarie 1859, din România modernă. În această perioadă în sat s-au deschis două școli: una parohială pe lângă biserica din sat și o alta de alfabetizare într-o casă particulară. Treptat la rangul de boiernaș au fost ridicați Eufrosinia Celibadachi, Gheorghe Danco, Maria Marcovscaia și arendatorul Gherasim Antipas. Un fapt curios ce ține de această perioadă e că în anul 1865 un Ivan Lebedev, asesor colegial, se pricopsește, pe moșia satului, cu 150 de desetine
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
biserică din lemn, locul altarului este păstrat în curtea unui locuitor. În 1803 vesternicul Grigoraș Sturza avea în Corlăteni 125 de birnici. Un document de arhivă ne informează că pe moșia lui Mihai Struza din Corlăteni se aflau doi frați boiernași - Leahu cu famiiile lor. unul din ei, Niță Leahu, de 75 de ani era văduv. Apoi, mai era ruptașul ion Steopa, celibatar. În al treilea deceniu al secolului XIX în Corlăteni locuia 195 de familii de țăran, 1031 de persoane
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]